eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cresterea

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » cresterea

Craniul copilului - copilul microcefal

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Evolutia perimetrului cranian in primii ani de atA¤ este paralelA¤ cu dezvoltarea continutului cutiei craniene (creierul). Din aceastA¤ cauzA¤, urmA¤rirea evolutiei acestuia in primul an de atA¤ este obligatorie.
In conditii normale, perimetrul cranian are un ritm propriu de crestere ( "Cresterea postnatalA¤" in modulul 1). Ca si in cazul taliei si greutA¤tii, datele obtinute prin mA¤surarea perimetrului cranian se A¤ cu curbele de referintA¤ pentru vA¤rstA¤ si sex.
Paralel cu urmA¤rirea perimetrului cranian este necesarA¤ urmA¤rirea evolutiei fontanelelor si a suturilor. In mod normal suturile sunt inchise la nastere, la fei si fontanela posterioarA¤. Fontanela anterioarA¤ are la nastere dimensiuni variabile. Ea se inchide intre 6 si 18 luni (pA¤nA¤ la24deluni).
Atunci cA¤nd perimetrul cranian este egal cu sau mai mic de -3 DS, este vorba de microcefalie. In cazul in care perimetrul este egal sau mai mare de +2 DS, vorbim de macrocefalie.


Copilul microcefal

Craniul mic al unui copil nu este intodeauna patologic. Microcefa-lia trebuie apreciatA¤ in functie de aspectul general al copilului si de prezenta sau absenta unei patologii asociate.
Atunci cA¤nd perimetrul cranian este situat pe curba de referintA¤ la -2 DS, el va fi urmA¤rit in dinamicA¤ (inclusiv ritmul cresterii) fA¤rA¤ a fi etichetat. CA¤nd perimetrul va fi egal sau inferior lui -3 DS, el va atrage atentia asupra unor cauze patologice.
Microcefalia poate fl izolaiA¤ sau asociatA¤ unor sindroame (cA¤nd, pe lA¤ngA¤ mlcrocefalie sunt prezente si alte semne clinlce). IntA¤lnim micro-cefalie in urmA¤toarele cazuri:


1. Craniostenoza (coronarA¤ sau globalA¤).

2. Microcefalia autosomalA¤ recesivA¤. in acest caz, microcefalia asociazA¤ dismorfism craniofacial, frunte tesitA¤, occiput plat, nas proeminent si retard mental. Dezvoltarea motorie in primul an de atA¤ poate fi normalA¤.
Prognosticul este dat de retardul mental, care poate varia de la moderat la sever.
Riscul recurentei este de 1:4.
3. Holoprosencefalia asociazA¤ microcefaliei: anomalii cerebrale, hipotelorism, fante palpebrale oblice, oasele piramidei nazale nedez-voltate, agenezia maxilarului, retard mental sever, deficit moior sever si precoce.
Etiologia este variatA¤. Se poale intA¤lni ca parte componentA¤ a loului clinic in unele sindroame (trisomia 13).


Riscul recurentei este 1:4.

Prognosticul este dat de retardul mental si de deficitul motor. Spe-ranta de atA¤ este mult scA¤zutA¤.
4. Sindromul Cornelia de Lange. In cadrul acest ui sindrom microcefalia se asociazA¤ cu talia inica si facies caracterisA¼c: sprA¤ncene groase, unite, fante palpebrale alungite, nas mic, filtrul nazal lung, buze subtiri. micrognatie. Elementelor dismorfice se pot asocia unele anomalii struc-turale (cardiace si renale). Retardul mental este sever.
Riscul recurentei este de 1:30.
Speranta de atA¤ este mult scA¤zutA¤. Majoritatea copiilor decedeazA¤ in primii 2 ani de atA¤.


Copilul macrocefal

Vorbim de un craniu mare cA¤nd perimetrul cranian este la +2 DS si teza de crestere este normalA¤. Craniul mare este rareori patologic. Cel mai adesea este vorba de macrocefalie familialA¤. Un perimetru cranian > +3 DS este apriori patologic mai ales dacA¤ teza de crestere este excesivA¤ (curba cresterA¼ perimetrului cranian intersecteazA¤ curbele de referintA¤). In cazul unui perimetru cranian >+3 DS (patologic), douA¤ sunt circumstantele la care trebuie sA¤ ne gA¤ndim: hidrocefa-lia si hematomul subdural.

Hidrocefalia
Hidrocefalia reprezintA¤ acumularea de lichid cefalorahidian sub presiune in catA¤tile ventriculare. Ea apare atunci cA¤nd existA¤ un dezechilibru intre secretia si absorbtia lichidului cefalorahidian (LCR). Absorbtia deflcitarA¤ datoratA¤ unor grade de obstructie de-a lungul cA¤ii de circulatie a LCR este responsabilA¤ de acumularea acestuia in catA¤tile ventriculare.
DacA¤ circulatia LCR este impiedicatA¤ (obstructie), in sistemul ven-tricular rezultA¤ o hidrocefalie noncomunicantA¤. DacA¤ obstructia este prezentA¤ la suprafata cA¤ii circulatorii rezultA¤ o hidrocefalie comuni-cantA¤.

Cele mai frecvente cauze care au ca rezultat tulburarea circulatiei LCR sunt reprezentate de sechelele hemoragiilor meningocerebrale, schelele de meningitA¤ bacterianA¤, toxoplasmoza congenitalA¤, mal-formatiile, tumorile cerebrale. In multe cazuri etiologie hidrocefaliei rA¤mA¤ne necunoscutA¤.

Semnele clinice
Simptomatologia clinicA¤ in unele cazuri este frustA¤, ceea ce face sA¤ se intA¤rzie diagnosticul. In alte cazuri se remarcA¤ o crestere rapidA¤ a perimetrului cranian, ceea ce atrage atentia si usureazA¤ diagnosticul. Dificultatea diagnosticA¤rii unei hidrocefalii apare in cazul pre-maturilor, la care perimetrul cranian prezintA¤ in mod normal un ritm de crestere mai accelerat decA¤t la nou-nA¤scutul la termen. In acest caz, evaluarea se va face prin area cu curbele de crestere pentru prematuri.
Diagnosticul este usor de silit atunci cA¤nd semnele clinice sunt prezente. Aceste semne sunt reprezentate de:
- cefalee, care poate fi localizatA¤ sau difuzA¤, intermitentA¤ sau con-tinuA¤;
- vA¤rsA¤turi sugestive pentru diagnostic, atunci cA¤nd insotesc cefa-leea; ele se produc fA¤rA¤ efort, pot fi rare sau frecvente;
- tulburA¤rile vlzuale de tipul diplopiei, datorate atingeril neivului oculomotor extern;
- tulburA¤ri de ideatie sau de activltate; in acest caz copllul nu mai are acelasi randament scolar, este dezinteresat, prezintA¤ o lentoare in toate actitA¤tile sale;


- tulburA¤ri de vorbire;

- tremurA¤turi, incoordonA¤ri.
Diagnosticul poate fl dificil atunci cA¤nd semnele sunt fruste sau predominA¤ unele simptome necaracteristice (de exemplu: loul clinic poate fl dominat de semne psihice: apatie, agresitate sau de vA¤rsA¤-turi). Edemul papilar poate fl absent (in formele compensate).


Diagnosticul pozitiv al hidrocefaliei

Istoricul va incerca sA¤ sileascA¤ momentul de debut al hidrocefaliei si ritmul in care aceasta evolueazA¤.
In cele mai multe cazuri copilul este adus la medic pentru cresterea perimetrului cranian. AceastA¤ crestere poate fi remarcatA¤ la nastere sau la un interval variabil de sA¤ptA¤mA¤ni sau luni dupA¤ nastere. Cresterea si dezvoltarea unui copil cu hidrocefalie poate fl normalA¤. In cazul in care copilul afectat se alimenteazA¤ cu dificultate, prezintA¤ vA¤rsA¤turi frecvente si este agitat, in timp se va instala falimentul cresterii.
In cazul unei hidrocefalii congenitale, istoricul va culege date pri-nd greutatea la nastere, felul nasterii si evolu(ia postnatalA¤ a copi-lului, va incerca sA¤ descopere dacA¤ in familie existA¤ si alti membri cu hidrocefalie.
Elxamemd clinic. Cresterea progresivA¤ a perimetrului cranian atrage atentia asupra hidrocefaliei. Aceasta poate fi precedatA¤ de o fontanelA¤ mare, bombatA¤, dehiscenta suturilor si subtierea oaselor craniene.
La pacientii cu hidrocefalie mare se constatA¤ o subtiere a scalpu-lui, care dene lucios. PA¤rul este sub^ire, iar venele superficiale ale scalpului sunt edente (turgescente). Faciesul copilului este triunghiu-lar, iar ochii in apus de soare.In hidrocefalia congenitalA¤, in ciuda dimensiunilor enorme ale cra-niului, edemul papilar nu este un semn frecvent intA¤lnit.
Forma craniului poate sugera diagnosticul de hidrocefalie. De exemplu: un craniu cu occipitul bombat este tipic pentru sindromul Dandy-Walker. Craniul asimetric sugereazA¤ o obstructie unilateralA¤ a orificiu-lui Monro. La auscultatia craniului se pot auzi zgomote anormale date de anevrisme sau miscA¤rile oaselor craniene.
Anomaliile neurologice lipsesc sau sunt minime la copin cu hidrocefalie usoarA¤. Compresia prelungitA¤ asupra structurilor nervoase are drept consecintA¤ aparitia unor leziuni profunde, iar simptomatologia neurologicA¤ va fi edentA¤.
CA¤nd cresterea presiunii intracraniene este rapidA¤, copilul prezintA¤ un tipA¤t cerebral si postura de decerebrare.In cadrul unei hidrocefalii cu evolutie indelungatA¤ pot sA¤ aparA¤ o serie de tulburA¤ri endocrine si meolice: pubertate precoce, diabet insipid, tulburA¤ri de termoreglare.
Investigatii:
a) Punctia ventricularA¤ se practica transfontanelar si are ca scop recoltarea de LCR. in acelasi scop se practica si punctia lombarA¤.
b) Radiografia de craniu va edentia semnele hipertensiunii intracraniene. La bolnavA¼ cu evolutie indelungatA¤ se constatA¤ dehiscenta suturilor, subtierea oaselor calotei craniene si demineralizarea lor.
c) Transiluminarea craniului in camera intunecatA¤ reprezintA¤ o metodA¤ utilA¤ de diagnostic. Prin aceastA¤ metodA¤ se edentiazA¤ zone focale sau generalizate de transiluminare anormalA¤ in cazul poren-cefaliei sau al altor formatiuni chistice.
d) Ecografia se practica transfontanelar in cazul in care fontanelA¤ este deschisA¤. Este o metodA¤ neinvazivA¤ care permite edentierea ven-triculilor dilatati si a eventualelor anomalii asociate (calcificA¤ri, chis-turi). Avantajul metodei este dat de faptul cA¤ poate fi repetatA¤ ori de cA¤te ori este nevoie.
e) Tomografia computerizatA¤ se practica pentru obtinerea unor detalii suplimentare. Imaginile anatomice vor fi imbunA¤tA¤tite prin injectarea unei substante de contrast.
f) Examenul CT-scan il completeazA¤ pe cel ecografic.

g) Rezonanta magneticA¤ se utilizeazA¤ pentru edentierea tumo-rilor mici in regiunea apeductului, care pot determina obstructia cir-culatlei LCR.
h) Fundul de ochi este obligatoriu de efectuat in cazul suspectA¤rii hidrocefaliei. Asa cum am mai arA¤tat, edemul papilar poate lipsi chiar in cazul hidrocefaliilor gigante congenitale.I) Alte investigatii: injectarea de izotopi radioacti in LCR in vederea obtinerii de date prind circulatia acestuia. Angiografia va fi utilizatA¤ in cazul unei tumori cerebrale pentru elucidarea naturii ei. Testele sero-logice pentru toxoplasmozA¤, de exemplu, se vor efectua in cazul hidrocefaliilor congenitale.

Diagnosticul diferential
In prezenta unui craniu mare la nastere, diagnosticul diferential de hidrocefalie se va face cu dolicocefalia din gigantismul cerebral.In mucopolizaharidoze, craniocledodisostozA¤, osteogeneza imperfecta, osteopetrozA¤, o serie de trA¤sA¤turi dismorfice sunt asociate cu craniul mare.In cazul in care hidrocefalia este la debut si simptomatologia clinicA¤ sugereazA¤ un sindrom de hipertensiune intracranianA¤, diagnosticul diferential se va face cu urmA¤toarele entitA¤ti: intoxicatiile medicamen-toase (tamina A, acidul nalidixic), intoxicatia cu plumb, sindromul Reye, hematomul subdural.

Tratamentul hidrocefaliei este chirurgical. Interventia constA¤ in deatia LCR-ului ventricular printr-un dren reglat de o valvA¤ (Holter) intr-o catate (cord sau peritoneu).
Prognosticul este favorabil in absenta leziunilor cerebrale, altele decA¤t simpla distensie.


Complicatiile postoperatorii

Aceste complicata sunt reprezentate de: disfunctiile sistemului de drenaj si accidentele infectioase (subcutanate, meningita postoperatorie, peritonite cronice). Complicatiile infectioase sunt cauzate de cele mai multe ori de stafilococul alb.

Hematomul subdural
Hematomul subdural reprezintA¤ o altA¤ cauzA¤ de crestere a peri-metrului cranian.
Etiologie. Cauzele hematomului subdural sunt urmA¤toarele:
- traumatismul obstetrical (la nou-nA¤scut), cA¤nd se insoteste de cchimoze, smulgeri metafizare, fracturi;
- traumatismul craniocerebral la copin mai man (prin cA¤dere, lorc, accidente de circulatie);
- in mod exceptional, hematomul subdural apare in cursul unor meningite bactericne sau deshidratA¤ri grave.
Semnele clinice sunt variate. Cresterea perimetrului cranian, une-ori asimetric, este insotitA¤ de convulsii, hemiplegii, comA¤, semne de hipertensiune intracranianA¤ (vA¤rsA¤turi, somnolentA¤).
Diagnosticul pozitiv este sugerat de bombarea fontanelei anterioare la nou-nA¤scut si la sugar si de cresterea perimetrului cranian. Anam-neza relevA¤ traumatismul cranian (obstetrical, accident). Examenul clinic va edentia prezenta echimozelor, a fracturA¼or sau a semnelor de deshidratare. Investigatiile paraclinice (ecografia, CT-scan, punctia lom-barA¤, FO) vor sili diagnosticul de certitudine.
Examenele paraclinice sunt cele care silesc diagnosticul de certitudine.


FO edentiazA¤ prezenta de hemoragii retiniene.

Punctia subduralA¤ aduce date importante, edentiind un LCR san-guinolent. In unele cazuri, punctia subduralA¤ poate fl negativa. Chiar si in acest caz, dacA¤ suspiciunea clinicA¤ primeazA¤, se va face tomogra-fia computerizatA¤. DacA¤ fontanela anterioarA¤ este abordabilA¤ (deschisA¤) in absenta tomografiei, ecografia transfontanelarA¤ este de real folos.
Tratamentul. in unele cazuri punctia subduralA¤ este suficientA¤ pentru evacuarea hematomului. CA¤nd hematomul este mare se impune trenajul chirurgical.
Prognosticul este favorabil cA¤nd hematomul subdural nu se insoteste si de leziuni cerebrale.

Craniul deformat
In practica curentA¤ medicul pediatru este adesea confruntat cu situatia in care trebuie sA¤ evalueze un copil al cA¤rui craniu are o conformatie particularA¤ sau este deformat. Se pot intA¤lni urmA¤toarele situatii:
1. Craniul oblic ovalar de origine antenatalA¤ nu are tendinta de corectare spontanA¤. Inchiderea prematurA¤ a suturilor duce la aparitia craniostenozei. Deformarea cranianA¤ este variabilA¤ si este in legA¤turA¤ cu sutura intercsatA¤ (longitudinalA¤ sau coronarA¤).
2. Craniul excesiv dezvoltat in lungime cu sinostoza suturilor longitudinale (dolicocefalia).
3. Craniul excesiv dezvoltat in inA¤ltime cu sinostoza coronarA¤ si aparitia unei bA¶se la nivelul fontaneliei anterioare (brahicefalia).
Diagnosticul pozitiv. Pentru diagnosticul pozitiv este necesarA¤ efec-tuarea examenului radiologic, care poate edentia anomalii la baza cra-niului (verticalizarea etajului anterior in cazul craniostenozelor coronare confirmA¤ existenta sinostozelor, relevA¤ semnele de hipertensiune intracranianA¤ dupA¤ o perioadA¤ de evolutie).
Consecintele craniostenozei:


- aspect inestetic, in cazul craniostenozei longitudinale;

- hipertensiune intracranianA¤;
- diminuarea acuitA¤tii zuale in cazul in care se asociazA¤ cu hipertensiune intracranianA¤.
Tratamentul. In cazul craniului deformat asociat cu craniostenoze, tratamentul zeazA¤ crearea de dehiscente paralele cu suturile inchise, urmatA¤ de remodelarea oaselor craniene.



Alte materiale medicale despre: cresterea

E bine sa cumparati tot ce veti avea nevoie din timp Unii parinti nu doresc sa cumpere nimic inainte de a se naste copilul. N.T. in Statel [...]
in aceasta perioada cresterea este mai lenta. Cresterea in lungime poate fi apreciata dupa formula: L - 5V + 80 unde L = lungimea; V = va [...]
Epilepsia idiopatica Definitie. Epilepsia idiopatica defineste un grup de situatii in care apar convulsii recurente fara o cauza definita. [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cresterea

    Advertisements


    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile