ReprezintA un rAspuns imunologic la injectarea de protelne strAine mediat prin depozite de complexe imune flind o reactie de hipersensi-bilitate de tipul III. Este o reactie mai putin frecntA AstAzi datoritA scAderii utilizArii serurilor animale heterologe (rabie, difterie).
Reactii asemAnAtoare bolii serului pot apArea dupA administrarea de
droguri neproteice, vaccinuri, nin de insecte, hormoni. Penicilina este cauza cea mai frecntA a acestor reactii, dar nu sunt de neglijat nici reactiile la Cefaclor, TMP-SMZ, amoxicilinA. In contrast cu alte reactii alergice, boala serului se dezvoltA in timpul si dupA prima expu-nere la antigen.
Patogenie. Urmarea introducerii Ag este stimularea producerii IgG si M, dupA 4- 10 zile care sunt responsabile de manifestarea bolii serului. Complexele imune circulante depozitate in vasele sanguine mici favo-rizeazA eliberarea de amine vasoacti (histamina) ce cresc permeabili-tatea vaselor si totodatA actiazA calea clasicA a complementului cu producerea C3a C5a. Enzimele proteolitice eliberate de lizozomi sunt rAspunzAtoare de leziunile tisulare de tip vasculitA.
ManifestArile clinice sunt reprezentate de prurit, febrA, artralgii, limfadenopatii si urticarie-angioedem, ce debuteazA la 7- 14 zile de la administrarea antigenului. Debutul simptomatologiei se face prin prurit, durere, tumefactie la locul infectiei, urmate de leziuni cutanate in 90% dintre cazuri (eritem multiform, angioedem, eruptie purpu-ricA). Artrita sau artralgiile sunt prezente in 10- 15% din cazuri; lim-fadenopatiile in 10-20% din cazuri (localizatA sau generalizatA) cu Splenomegalie. Miocardita, pericardita, pleurita si nefrita pot apArea rar, ca si manifestArile neurologice (paralizia nervilor cranieni, hemi-plegiile,
nevrita perifericA).
ModificArile de laborator intAlnite pot fi: leucopenia si leucocitoza A eofinofilie, VSH accelerat; detectarea complexelor imune circulante; pro-teinuria,
hematuria microscopicA, cilindri hialini in urinA. Nilul seric al complementului nu este intotdeauna scAzut.
Tratamenlul este de obicei simptomaAc, deoarece boala este autoli-mitatA. Antihistaminicele se pot administra pentru modiAcAri cutanate si profilactic pentru scAderea incidentei bolii serului, prin inhibarea actiunii aminelor vasoacti. Pentru febrA si artralgii se administreazA aspirina; cazurile sere vor fi tratate cu corAcosteroizi.
Prqfilaxie. Pacientul va fi intotdeauna intrebat in legAturA cu reactiile alergice prezentate anterior la administrarea de medicamente sau seruri. In caz de necesitate a administrArii unui ser puternic sen-sibilizant sau dacA istoricul sugereazA un teren atopic, se vor face intAi teste cutanate prin scarificare, apoi ID cu o dilutie 1 /20.
Din punct de dere profilactic, indepArtarea agenAlor determi-nanti este de bazA.
