Tehnici de adaptare a ochelarilor - adaptarea ochelarului cu lentile progresive

TEHNICI DE ADAPTARE A OCHELARILOR

1 Adaptarea ochelarului cu lentile progresive

Unghiul format de ul monturii asezat pe cap si verticala, trebuie sa fie de aproximativ 10. Distanta lentila - cornee trebuie sa fie de 13 - 15 mm.

Se monteaza in locasul monturii, calibre din plastic transparent, pe care se marcheaza cu tus negru lavabil, urmatoarele repere:

pozitiile pupilelor in vedere departe, marcate separat cu cate o linie verticala;

se determina cu pupilmetrul cu reflexie corneeana, semidistantele pupilelor in vedere aproape;

se marcheaza cu cate o linie orizontala, nivelurile centrelor pupilelor, ochii pivind la infinit in orizontal.

In acest scop se invita subiectul sa fixeze (stand in picioare) un punct situat la aproximativ 5 m, la inaltimea ochilor sai, sau sa-si fixeze ochii pe o oglinda a asezata vertical. Apoi este rugat sa ridice capul, pana ce ul monturii ajunge vertical, privind in continuare tinta. Se puncteaza pe calibre, nivelurile centrelor pupilelor.

Regula expusa este valabila la majoritatea subiectilor. Se va tine seama de postura capului si corpului specifica subiectului.

Axa orizontala a lentilei (axa de montaj), trebuie sa se suprapuna cu linia orizontala corespunzatoare nivelului vederii departe, iar crucea de pe lentila va coincide cu intersectia liniilor verticala si orizontala trasate pe calibru. La montare, se va avea in vedere ca cercul de control pentru vedere aproape, sa fie decalat cu 2,50 mm spre nas. fata de verticala, trecand prin centrul de montaj.

In tabelul urmator, sunt evaluate conditiile de prescriere a unui prim echipament cu lentile progresive.

2 Adaptarea ochelarilor la subiectii operati de cataracta

Cea mai mare parte a subiectilor operati de cataracta sunt persoane in varsta, dar exista si afaci tineri din diferite cauze: cataracta congenitala, boli, traumatisme etc.

Afakie inseamna lipsa cristalinului opac. In consecinta, se modifica foarte mult caracteristicile optice ale ochiului. Ochiul adult, are dupa extragerea cristalinului urmatoarele caracteristici:

vergenta suprafetei anterioare a corneei + 48,83 dpt;

vergenta suprafetei posterioare a corneei - 5,88 dpt;

distanta focala - obiect a corneei f = - 23,23 mm;

distanta focala - imagine a corneei f = - 31,031 mm;

vergenta corneei f = - 43,05 dpt..

Acelasi ochi, teoretic, cu cristalin neacomodat are vergenta 58,64 dpt.

Pozitia punctului remotum fata de focarul - obiect al ochiului fara cristalin este de 109,548 mm.

Compensarea ochiului afac poate fi facuta cu ochelari, cu lentile de contact, cu lentile intracamerurale.

In cazul compensarii cu ochelari, imaginea retiniana este intre 23% si 30% mai mare ca a ochiului neoperat.

Nu se poate obtine vedere binoculara dupa extragerea cristalinului la un singur ochi, cu ochelari obisnuiti.

Diferenta de marire a imaginii retiniene la un ochi compensat cu lentila de contact, se afla intre 3% si 8%, ceea ce se considera acceptabil pentru o vedere binoculara.

Din motive fiziologice sau psihologice unele persoane nu pot purta lentile de contact. Acestora li se recomanda ochelari cu lentile multifocale sau doua perechi de ochelari.

Alegerea monturii: - montura trebuie sa aiba lentilele mici, pastrand cele mai bune proportii in
legatura cu fata. Subiectului i se propun diverse modele de monturi din care sa aleaga. Se va motiva
alegerea monturii, prin argumente tehnice, pentru a constientiza inconvenientele inerente specifice
compensarii sale. Nu se aleg forme colturoase, se adapteaza puntea si saua nazala. Se face preadaptare
inaintea masuratorilor.

Rezultatele masuratorilor trebuie notate pe un calibru transparent care sa reproduca, daca este posibil, curbura suprafetei interne a lentilei.

Este important sa se determine cat mai exact axul principal de privire, deoarece acuitatea vizuala scade repede, datorita excentricitatii punctului de intersectie a liniei de privire fata de centrul optic.

Un alt aspect important, este determinare cu precizie a distantei de la varful corneei la lentila; modificarea acestei distante influentand direct compensarea.

Adaptarea: - puterea ochiului se modifica usor in decursul a 6 8 saptamani de la operatie.

Prescriptiile ochelarilor subiectilor operati recent, au mentiunea provizoriu'. Ochelarii corespunzatori sunt temporari. Solutia cea mai buna pentru aceste cazuri, ar fi sa se aleaga montura definitiva in care sa se monteze lentile provizorii de acelasi tip cu lentilele definitive. Inconvenientul este costul, dar avantajele sunt:

centraj precis lateral si in inaltime;

adaptare la noile obisnuinte vizuale de la inceput;

definirea precisa a distantei ochi - lentila;

lentilele provizorii pot fi utilizate intr-o montura de rezerva.

Daca axa principala de vizare trebuie sa corespunda cu centrul optic al lentilei, suprafata posterioara a lentilei trebuie sa fie perpendiculara pe acest ax, altfel se modifica compensarea.

Sensibilitatea la lumina: - transmisia mediilor optice umane, scade cu varsta, crescand astfel difuzia luminoasa. Dupa inlaturarea cristalinului, transmisia creste, apare senzatia de orbire luminoasa. Se sfatuieste subiectul sa poarte in interior ochelari cu absorbtie 10-20%, iar in exterior ochelari de soare.

Profunzimea campului vizual: - reoretic afacul nu are profunzime; in realitate efectul compensat are o profunzime corespunzatoare unei dioptrii. Profunzimea poate fi marita, prin departarea ochelaruiui de ochi.

Aberatiile lentilelor de compensare a cateractei: cele mai jenante, pentru afacul compensat cu lentile de ochelari, sunt aberatiile cromatice. Pentru a se reduce aberatiile de sfericitate, lentilele cu puteri peste + 8,00 dpt vor avea suprafete sferice.

Scotomul inelar: - /entilele pozitive provoaca o puternica deviatie a razelor marginale, reducand astfel campul vizual. Aceasta particularitate trebuie mentionata subiectului. Printr-o curbura speciala a suprafetei externe a lentilei, este posibila reducerea scotomului inelar. Aceasta zona de tranzitie amelioreaza mult campul vizual al purtatorului (nu calitatea imaginii). La alegerea monturii, destinata sa fie echipata cu acest tip de lentila, se va avea in vedere ca, partea temporala sa corespunda cu partea cea mai subtire a lentilei.

Control: - subiectul este rugat sa citeasca un text. Pentru a atenua socul psihologic, trebuie pregatit. Imediat dupa ce se obisnuieste, cat de cat, cu ochelarul se verifica acuitatea maxima obtinuta. Se aseaza in fata ochelaruiui o lentila de + 0,50 dpt si i se cere sa spuna daca vede mai bine. Daca nu se obtine imbunatatirea acuitatii vizuale, se inlocuieste lentila de + 0,50 dpt cu lentila de - 0,50 dpt.

Daca acuitatea vizuala ramane slaba cu acest test, se discuta cu optometristul sau oftalmologul care a facut examenul vizual, pentru a determina cauza acuitatii slabe, care poate fi fiziologica (degradarea retinei sau altor medii) sau optica (astigmatism necompensat sau compensat gresit).

Unii specialisti supracompenseaza afacii in vederea departe cu 0,50 dpt. in aceste cazuri adaugarea unei lentile de - 0,50 dpt amelioreaza acuitatea, dar adaugandu-se - 1,00 dpt se obtine scaderea vederii.

Subiectii operati monocular isi pierd vederea binoculara si de cele mai multe ori, oftalmologul recomanda lentila mata in fata ochiului neoperat, pana ce si acesta va fi operat. Ochiul nefolosit isi pierde sensibilitatea. Pentru a pastra sensibilitatea ochiului neoperat si vederea binoculara, se pot folosi lentile speciale, care sa micsoreza diferenta de imagine, la cei doi ochi.