eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Odontologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » odontologie

Morfogeneza parodontiului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Parodontiul marginal constituie complexul de tesuturi care asigura fixarea dintelui in structurile maxilare, acesta fiind format din tesuturi diferite, care au ca punct de plecare tesutul mezenchimal, diferentiat ulterior morfologic si functional.
Tesuturile componente ale parodontiuiui marginal sunt grupate topografic in parodontiu de inlis, format din fibromucoasa gingivala cu ligamentele supraalolare si parodontiul de sustinere ce indeplineste in principal functia de mentinere a dintelui si este compus din cementul radicular, desmodontiu si osul alolar.


1. CEMENTOGENEZA

Acest proces este dependent de formarea radacinii dinteiui. Dupa edificarea coroanei, epiteliul extern si intern al organului adamantin se unesc la capetele inferioare si laterale ale clopotului formand o teaca, teaca Hertwig. Aceasta, pe masura ce dintele se dezvolta, va prezenta un traiect rtical in mezenchim, in continuarea clopotului adamantin. Capetele ei inferioare se indoaie in unghi drept, apropiindu-se catre axul viitorului dinte, circumscriind un orificiu; in cazul dintilor cu doua si trei radacini, orificiul format se va divide prin proliferari epiteliale. fiecare nou orificiu format corespunzand unei radacini a dintelui respectiv.
Segmentul rtical al tecii Hertwig se alungeste pana la lungimea viitoarei radacini dentare, stratul sau intern ce priste spre papila dentara inducand diferentierea odontoblastelor din celulele mezenchimale ale acesteia, care vor forma dentina radiculara.In afara tecii Hertwig, se afla sacul dentar (tesut mezenchimal). Celulele tesutului conjunctiv al fetei interne a sacului dentar, adiacente tecii Hertwig vor forma cementul. Celulele mezenchimale ale sacului dentar invadeaza si distrug teaca Hertwig si se diferentiaza apoi in cementoblaste. asezandu-se langa dentina radiculara. Concomitent are loc si o crestere a numarului de fibre colagene in sacul dentar, astfel incat tesutul conjunctiv din jurul radacinii este predominant fibros. Celulele nou formate, (cementoblastele) genereaza substanta fundamentala preosoasa. matricea organica a viitorului cement, care se va mineraliza. Ele pot ramane incorporate in matricea nou formata si mineralizata, denind celule adulte. cementocite, adapostite in lacune numite cementoplaste. Celulele pot lipsi in cementul nou format.
Cementul din treimea superioara a radacinii, primul care se formeaza este lipsit de celule-cement primar sau acelular. Uneori, el se poate prelungi sub forma unui strat subtire deasupra dentinei, pana la apexul dintelui. Cementul care acopera cele doua treimi infenoare ale radacinii dintelui contine cementocite si este denumit din aceasta cauza cement celular sau secundar.

Exista o diferenta de orientare a fibrelor de colagen in stadiile initiale ale genezei cementului celular si acelular. inainte de inceperea dentinogenezei radiculare celulele turtite ale foliculului dentar formeaza timente prin aranjarea regulata a proceselor celulare, care demarcheaza manunchiuri de fibrile de colagen orientate paralel cu axul lung al radacinii In ambele tipuri de cement. Dupa acest stadiu celulele sacului devin elongate si polarizate, cu partea citoplasmatica orientata spre suprafata radacinii in cementogeneza acelulara, pierzand timentarea. Manunchiurile de fibre, orientate paralel cu axul lung al radacinii, scad numeric, se reorienteaza si se unesc, cu aparitia de fibre principale, dintre care unele sunt atasate de cementul acelular.
In cementogeneza celulara, celulele foliculului dentar continua sa mentina manunchiurile de fibre in timentul celular. Prelungirile celulare regulate capata o orientare multidirectionala, digitiforma. Concomitent, fibrele secretate de procesele digitiforme inconjoara manunchiurile de fibre paralele cu axul lung al radacinii (Yamamoto, 1993; 1994).
Alternarea sau depozitarea de secnte neregulate ale fibrelor cementului acelular extrinseci si celular intrinseci determina geneza cementului celular mixt stratificat, descris ca tesut distinct localizat in treimea apicala si in zona interradiculara a dintilor umani (Schroeder, 1993).
Producerea cementului este continua in ritm si consta in depunerea in straturi concentrice, succesi, paratele cu suprafata radacinii. Liniile de crestere (incrementale) sunt prezente astfel si la nilul cementului.

Distnbutia proteinelor matnceA» extracelulare, osteopontina (OSPV osteocaicina (OC) si sialoproteinele dentinare (SPD), in cursul formarii cementului celular sau acelular a evidentiat diferente importante (Bronckers. 1994; MacNeil, 1995). Cementoblastii si cementocitii cementului celular produc OPN si OC, nu si SPD, ceea ce sugereaza un fenotip osteoblast-like. nu odontobiast-like. Celulele responsabile de producerea cementului acelular sunt asemanatoare cu celulele ligamentului parodontal aflate in contact cu suprafata radiculara. Aceste celule fibroblast-like prezinta OPN, dar nu si OC sau SPD (Cho, 1989: Chen, 1992).

2. FORMAREA DESMODONTIULUIInca din stadiul de folicul dentar se disting de catre Racadot trei perioade in dezvoltarea ligamentului alolo-dentar.
Prima perioada este cea de organizare a fibrelor colagene, in sacul dentar fibrele se dispun paralel cu suprafata dintelui, constituind un inlis protector gros.
A doua perioada corespunde cu aparitia radacinii si apropierea sa de osul alolar. in aceasta perioada conjunctivul sufera o remaniere completa, constituindu-se doua straturi fibrilare: unul in cinatatea dintelui, cu elementele putin orientate; altul mai dens, fibrele sale fiind perpendiculare pe os, cu tendinta de a se fixa pe suprafata dura.In a treia perioada devin evidente insertiile fibrelor pe osul alolar si pe cement; se constituie un al treilea strat fibrilar, plexul intermediar !r. timpul eruptiei dintelui cele trei straturi fibrilare se unesc, formand ligamentul definitiv.

3. FORMAREA OSULUI ALVEOLAR
Dezvoltarea osului alolar este in stransa corelatie cu cea 3 oaselor maxilare. Geneza celor doua maxilare, inferior si superior, este diferita; maxilarul ia nastere din mugurii rr ezenchimali maxilari superiori ai primului arc branhial, iar mandibula din portiunea anterioara a scheletului cartilaginos al aceluiasi arc branhial - cartilajul Meckei.
Osul maxilar se dezvolta apoi in directia germenilor dentari pe care "i adapostesc intr-un jghiab special constituit. Dupa aceea apar septL interdentare si se sileste contiguitatea cu germenii dentari pi organizarea parodontiului.
La inceput germenii dintilor de lapte si germenii dintilor succesionali sunt asezati intr-o singura cavitate (alola comuna), dupa care se separa alola dintilor temporari de cea a dintilor definitivi.
Marginile alolare ajung la completa lor dezvoltare numai dupa terminarea eruptiei dentare.In timpul primelor stadii de formare si calcificare. germeneie dentar se gaseste inconjurat de sacul dentar. Celulele mezenchimale interne ale acestuia se vor diferentia in cementoblaste, care vor genera cementul dentar. Celulele mezenchimale situate pe fetele extern ale sacului dentar se vor diferentia in osteoblaste, care vor forma tesutul osos al viitoarei alole dentare. Osteoblastii se dispun in grupun in lungul manunchiurilor de fibre colagene si incep sa secrete matncea organica a osului sau




osteoidul.

La nilul matricei organice. in faza de mineralizare, se depune fosfatul tricalcic coloidal. Depozitarea calciului se face pnn interntia enzimatica a fosfatazelor. care elibereaza fosforul necesar formarii fosfatului tricalcic. Osteoblastele incorporate in lacunele substantei osoase devin osteocite, iar insulele de os astfel formate poarta numele de spiculi.
Intr-un centru de osificare exista numerosi spiculi si din fuziunea lor iau nastere trabeculele tesutului spongios al osului de membrana primar.
Directia de formare a tesutului osos este radiara. pornind din centrul de osificare spre periferie.
Mentinerea structurii normale a osului alolar este rezultatul echilibrului dintre rezorbtie si apozitie, procese ce se interfereaza prin activitatea osteoblastica si osteoclastica.
Principalul sistem fiziologic pentru diferentierea de osteoblasti este dat de catre fortele ce actioneaza asupra coroanei dintelui. Ele determina o miscare a radacinii ce se transmite asupra compactei alolare interne si asupra trabeculelor osoase ce o sustin.
Se produc astfel. in mod discontinuu, excitatii ale tesutului mezenchimal aflat in spatiile interstitiale din parodontiu, cat si in cel adiacent osului, determinand diferentierea de osteoblasti. urmata de remodelari alolare.
Legat de rezorbtia osoasa apare osteoclastul. Activitatea osteoclastilor este declansata de cresterea tensiunii intratisulare, ca urmare a unei presiunii exagerate exercitate asupra osului, a inflamatiei sau chiar unei simple hiperemii in tesutul conjunctiv cin al osului.
Prin cresterea tensiunii intratisulare se produce o schimbare cantitativa si calitativa a lichidului tisular, urmata de "distrofie osoasa" si procese osteoclazice cu tendinta de a inlatura osul "distrofiat", a carui nutritie a fost tulburata.
Corelate cu variatiile locale in meolismul fosfatului si apozitia de cement se inregistreaza diferente ale distributiei fosfatazei alcaline in diferitele zone ale ligamentului parodontal in formare. Cele mai crescute concentratii se inregistreaza in timentul osos al ligamentului parodontal, mai scazute in timentul dentar si extensia supracrestala, dar mai mari decat in lamina proprie gingivala. in zona cementara, cea mai intensa activitate se observa in regiunea apicala, deasupra tecii epiteliale Hertwig, unde incepe formarea cementului acelular, scazand gradat spre incizal (Groenld, 1993).




Alte materiale medicale despre: Odontologie



Dintii au o origine dubla: ectodermala pentru smalt si mezodermica pentru dentina, pulpa dentara, cement, periooontiu si osul alveolar. Formarea orga [...]
A FAZA MINERALA‚ A DENTINEI Componenta minerala a dentinei este formata, ca si in os, din hidroxilapatita Ca10(OH)2(PO4)6 alaturi de care se gasesc c [...]
Cristalele de smalt matur din dintii mamiferelor sunt asimilate unei carbonat hidroxilapatite nonstoichiometrice (c.HA). Dezvoltarea clasica a smaltul [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre odontologie

Advertisements


Alte sectiuni
Frumusete
Termeni medicali
Sanatatea copilului
Igiena
Geriatrie
Sarcina
Nasterea
Venirea pe lume a copilului
Mama dupa nastere
Sanatatea femenii
Dermatologie
Homeopatie
Reflexoterapie
Adolescenta
Kinetoterapie
Ginecologie
Obstetrica
Psihiatrie
Medicina generala
Oftalmologie
Oto-rino-laringologie
Ortopedie
Anestezia
Masajul
Sanatatea barbatului
Urgente si primul ajutor
Neurologie
Odontologie
Planificare familiala
Maturitatea
Varsta a iii-a
Nefrologie
Cancerologie
Pediatrie
Responsabilitatea juridica medicala
Genetica medicala
Simptome
Rinologia
Faringologia
Laringologia
Sistemul endocrin
Radiologie
Stomatologie
Medicina legala
Analize
Asistenta medicala
Chirurgie
Dependente
Fiziologie
Microbilologie
Neonatologie
Optometrie
Psihologie
Reumatologie
Traumatismele oaselor
Traumatologie



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile