eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Neurologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » neurologie

Epilepsia

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Epilepsia

Advertisements
ETIOLOGIE Alit forma de criza cit si virsta pacientului aduc elemente importante in silirea ctiologiei. Cauzele importante de epilepsie legate de grupurile de virsta sint expuse in elul 162-l.
ISTORICUL BOLII Criza epileptica poate debuta intr-o arie localizata a cortexului (..partiala"" sau "focalizata") sau pe o arie difuza (..generalizata'") Crizele partiale pot fi asociate cu pierderea sau cu alterarea constientei ("complexe") sau pot lasa starea mentala neafectata ("simple"'). Crizele partiale simple pot fi motorii, senzitive, ale sistemului autonom sau psihice. In timpul crizelor partiale complexe exista o alterare a constientei asociata cu automa-tisme (de cx., linsul buzelor, mestecatul. plimbatul Iara rost sau alte activitati motorii complexe). Crizele generalizate pot rezulta in urma generalizarii secundare a unei crize partiale sau ca o perturbare primara. Crizele tonicoclonice ("grand mal") apar ca o pierdere brusca de constienta, pierderea controlului postural, contractii musculare tonice cu inclestarea dintilor si rigiditate in extensie (faza ionica), urmata de spasme musculare ritmice (faza clonica).In mod caracteristic, revenirea constientei se face gradai, cu o perioada intermediara de confuzie si dezorientare. Cefaleca si somnolenta sint caracteristice in stadiul posteritic. Pe durata crizei pol aparea muscarea limbii si incontinenta. In crizele de ..petit mal" (absente), exista o oprire brusca, tara avertisment, a activitatii mentale, care rareori dureaza mai mult de 30 s. Simp-tomcle motorii minore sint frecvente darautomalismele complexe si activitatea clonica nu apar. Reinstalarea constientei este brusca si nu exista somnolenta sau confuzie posteritica. Alte tipuri de crize generalizate includ "absentele" atipice, spasmul infantil, crizele tonice, atonice si mioclonice.

EXAMINAREA FIZICA Semnele vitale pot da indicii despre o hipertensiune maligna sau despre o infectie. Hiperplazia gingila poate indica un tratament cronic cu fenitoina. Leziuni ale pielii pot aparea in boala Sturge-Weber (nervi faciali de culoarea vinului de porto), scleroze luberoase (adenoame sebacee. placarde sagrin) si ncurolibromatoza (pete ca le-au-lait, ncurolibioamc). Exa menul general poate aduce deasemenea elemente despre consumul de droguri sau alcool, traumatisme, insuficienta renala sau hepatica sau despre o infectie acuta a SNC. Asimctriile evidentiate la examenul neurologic pot li sugesiive pentru prezenta unei tumori cerebrale. AVC sau a altei leziuni locale. In cursul unei crize convulsive generalizate, pupilele pot fi areactive, reflexele corneene absente, iar hiperreflexia si semnul Habinski pot fi temporar prezente.

DATE DE LABORATOR Se vor masura imediat glucoza serica, electro-htn si calcemia. Probele hepatice, azotul seric, HLG, testele de toxicitate si alcoolemia pot aduce informatii suplimentare in anumite cazuri specifice. Daca pacientul ia medicatie arUiconvulsinta, se determina nivelul sanguin al substantei folosite. Examenul RMN si tomografie se efectua la toti pacientii aflati la prima criza cu etiologic neprcci/ala. dupa care fi investigat din nou. la 3 -6 luni. La toti pacientii la care se suspicioneaza prezenta unei infectii se efectua o punctie lombara. Efectuarea unei EEG cu procedee de stimulare (hiperventilatie, stimulare luminoasa, somn) ajuta adeseori la diagnosticarea si clasificarea crizei epileptice.

TRATAMENT in perioada acuta, pacientul trebuie asezat in pozitie semi-pronata, cu capul mai jos pentru a evita eventuala aspiratie. Se administra oxicen prin masca. Pacientul nu fi tinut cu forta si nu se vor face incercari de ai se introduce apasatorul de limba sau altfel de obiecte intre dinti. Perturbarile meolice reversibile (hipogliccmia, hiponatremia, hipertensiunea, sevrajul alcoolic sau fata de droguri) trebuie corectate cu promptitudine. Un principiu de tratament medicamentos (elul I62-2) este acela de a folosi monolcrapia (dozele se optimizeaza in functie de nivelele serice), si numai in cazurile in care dozele mari terapeutice esueaza in tentati de a controla situatia, se recurge la o a doua solutie terapeutica. in momentul in care se obtine controlul, doza primului drog este treptat scazuta.
Felbamat a fost recent aprobai de FDA pentru uzul in crizele partiale eu sau fara generalizare secundara si la copin cu crize de tipuri diferite asociate cu sindromul Lennox Gastaut. Efectele secundare includ disconfortul gastro-intcstinal. anorexia si insomnia, dar in general este bine tolerat. Felbamatul are interactiuni importante cu alte substante antiepileptice. Alte doua anticpi-leptice au fost aprobate de FDA (lamolngine si gabapentin) pentru folosirea in crizele partiale (elul 162-3).





Alte materiale medicale despre: Neurologie

loading...
Definitie. Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice, caracterizate prin activitate motorie (contracturi musculare) involuntara, de variat [...]
Daca in sarcina apar convulsii, gandeste-te "Ar putea fi ele o manifestare a eclampsiei"? Epilepsia de novo este rara in sarcina. Epilepsia afecteaza [...]
Epilepsia idiopatica Definitie. Epilepsia idiopatica defineste un grup de situatii in care apar convulsii recurente fara o cauza definita. [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre neurologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile