ETIOLOGIE Degenerarea neuronilor dopaminergici din sistemul nigro-slrial. Sindroaniele parkinsonicne pol fi urinarea folosirii tranchilizantelor majore sau a altui lip de medicatie ce intrerupe functiile dopaminergice (de ex. fenotiazinele,rezerpina, alfa-mctil-dopa),
intoxicatia cu CO. intoxicatiile cu mangan sau alte metale grele sau ca urmare a folosirii ilicite a drogurilor sintetice (de ex. MPTP). In cazuri mai rare este vorba de urmari ale unei encefalite
virale sau apar asociat cu leziuni de focar in substanta cenusie sau in nucleul striat. Parkinsonismul apare de asemenea, in alte afectiuni neurologice degenerative (de ex., degenerarea nigrostriata. atrofie oiivopontocere-beloasa si
paralizie progresi supranucleara).
MANIFESTARI CLINICE Debutul intre virslele 40 si 70 de ani. cu evolutie ulterioara cronica. Simplomcle sini: tremorul. rigiditatea si incetinirea miscarilor, pierderea dexteritatii, deteriorarea scrisului, dificultati de ridicare de pe scaun sau de intoarcere in pal si anomalii de mers si postura. Alte
tulburari includ transpiratii excesive si sialoree,
hipertensiune poslurala,
dementa subtila (la aproximativ un sfert dintre pacienti) si slare depresi.
EXAMENUL FIZIC Tremor in repaus (4-5 Hz) ce este sesizat initial la miini si degete ("numaratul banilor") ulterior fiind implicate si picioarele. fata si limba. Poate aparea si un tremor mai rapid (7 8 Hz) "tremorul de actiune", "intentional". incetinirea si scaderea numarului de miscari (bradi-kinezia) poate fi testata prin solicitarea de a executa miscari rapide (de ex. "loveste-mi palmele") ca si miscari alternante rapide; suprapunerea unui tremor in timpul unei miscari pasive creeaza o senzatie de "roata dintata" mult mai usor de demonstrat la nivelul articulatiei pumnului. Rigiditatea produce rezistenta la incercarea de deplasare pasi a unui membru. Anomaliile de postura se prezinta sub forma flexiei capului si trunchiului, flexiei genunchilor si coatelor sau deformarilor pozitionale ale miinilor. Pacientii au clipiri rare ale ochilor, o expresie marcata de fixitatea mimicii ("aspect de masca") si o scadere a miscarilor spontane si asociate (de ex. leganarea bratelor in timpul mersului). Anomaliile mersului includ aspectul pasilor mici, tirsiti, dificultati la pomire si intoarcere, nesiguranta si caderi frecvente. Semnele aditionale pot include micrografia. hipofonia, sacade hipometrice, hipersia-loree si seboree. Un anume grad de deteriorare intelectuala este obisnuit in cazurile ansate. Nu apar paralizii, modificari ale reflexelor osteo-tendinoasc si modificari senzoriale obiective.
COMPLICATII Pneumonia de aspiratie, escarc si alte probleme, secundare inanitiei si slabirii generale in cazurile ansate.
DATE DE LABORATOR Diagnosticul se bazeaza pe istoric si datele clinice. CT, RMN, EEG si aspectul LCR sint in mod tipic normale. Testarea neuropsihologica poate ajuta la determinarea gradului de afectare a intelectului, inregistrarea frecventei tremorului, ritmului si amplitudinii pot fi utile in anumite cazuri.
TRATAMENTUL Parkinsonismul indus medicamentos se trateaza prin reducerea dozelor de medicatie sau prin administrarea unui anticolinergic. Anticolinergicclc [de ex. trihexifenidil (Artanc) 1-5 mg tid sau benztropine (Cogentin) 0,5-2 mg tid] sini folosite pentru tratamentul cazurilor usoare de boala Parkinson idiopalica, pentru a reprima tremorul de repaus ( elul 169-l). Beta-blocantele (de ex. propranoloiul 40-80 mg tid, metoprolol) sint folosite pentru tremorul intentional. Primidona poale fi. de asemenea, de loare. Sinemet (carbidopa/levodopa) este elementul principal al tratamentului in cele mai multe dintre cazuri. Agonistii receptorilor dopaminergici (de ex., bromocriplina) si amantadina sint folositi ca adjunti. Studiile recente sugereaza ca Hldcpryl (selegilin HCL, L-deprcnil) (5 mg bid) poale incetiniprogresia bolii la unii pacienti parkinsomcni Chirurgia slereolaxica pentru leziunile clin (alamusul venlro-lalcral poale II benefica in cazurile de tremor sever. Transtele de jesul medulosuprarenal si lesul fetal in nucleul striat, ramin proceduri experimentale, a caror eficacitate este inca in stadiu de eluare.
