eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Neonatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » neonatologie

Nou nascutul prematur

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Nou nascutul prematur

Definitie

•Se considera prematur, copilul nascut sub 37 saptamani gestationale, limita inferioara fiind considerata de OMS la 22 de saptamani si 500 de grame

•Adaptarea prematurului la viata extrauterina este dificila datorita imaturitatii tuturor aparatelor si sistemelor, existand riscuri multiple de:

• suferinta respiratorie,

•de hipotermie,

•dereglari hidroelectrolitice,



•risc pentru hemoragie intracraniana

•susceptibilitate crescuta pentru infectii.

Factori de risc pentru nasterea prematura

O pacienta care a nascut anterior un copil prematur are un risc de recurenta de 20%-30% pentru urmatoarea sarcina; 50% din pacientele care nasc prematur nu au factori de risc.

A. Factori din istoricul pacientei care o predispun la o nastere prematura

1.     515i83f   Nivelul socioeconomic scazut, incluzand venitul mic, nivel scazut al educatiei si nutritia saraca, constituie un factor de risc.

2.     515i83f   Rasa. Americanii negri tind sa nasca copii care sunt cu 1 saptamana mai tineri ca varsta gestationala decat cei nascuti de americanii albi; rata nasterii premature pentru americanii negri este de aproximativ 16,3% in atie cu 7,7% pentru americanii albi.

3.     515i83f   Varsta. Gravidele care sunt mai tinere de 16 ani si primiparele care sunt in varsta de peste 30 de ani au risc de nastere prematura.

4.     515i83f   Istoric obstetrical de nastere prematura anterioara. O nastere prematura creste riscul de patru ori si doua nasteri premature cresc riscul de sase ori.

5.     515i83f   Activitatea profesionala ce implica efort fizic sau este generatoare de stress sau anxietate, creste riscul de nastere prematura.

a.     515i83f   Munca cu risc crescut, in termeni de stress, includ functionarele, vanzatoarele, asistentele medicale, femei ce efectueaza munca manuala si medicii.

b.     515i83f   Munca cu risc intermediar, in termeni de stress, include femeile ce lucreaza in sectoare tehnice.

c.     515i83f   Munca cu risc scazut, in termeni de stress, include munca in casa si servicii in industria agricola si a pescuitului. Aceste munci pot, totusi, necesita efort fizic.

6.     515i83f   Fumatul mai mult de 10 tigarete pe zi creste riscul unei femei de a da nastere unui prematur.

7.     515i83f   Utilizarea cocainei creste riscul de prematuritate.

8.     515i83f    Istoricul medical complicat poate creste riscul unei femei, mai ales daca include urmatoarele:

a.     515i83f   Intrerupere de sarcina, mai ales dupa 12 saptamani de sarcina, creand posibilitatea incontinentei cervicale.

b.     515i83f   Expunerea pacientei in utero la dietilstilbestron (DES), determinand anomalii cervicale sau uterine (cavitate uterina in forma de „T”).

c.     515i83f   Pierderea sarcinii la mijlocul primului trimestru sau istoric de dilatare cervicala prematura.

B. Complicatii in timpul sarcinii care predispun o femeie la travaliu prematur

1.     515i83f   Infectii ale tractului urinar superior

a.     515i83f   Bacteriuria asimptomatica

b.     515i83f   Pielonefrita

2.     515i83f   Boli materne

a.     515i83f   Hipertensiunea

b.     515i83f   Preeclampsia si eclampsia

c.     515i83f   Astmul

d.     515i83f   Hipertiroidismul

e.     515i83f   Boala cardiaca

f.     515i83f     Consumul de droguri

g.     515i83f   Colestaza

h.     515i83f   Anemia cu nivelurile hemoglobinei mai mici de 9 g/dl

3.     515i83f   Conditii care supradestind uterul

a.     515i83f   Sarcina multipla

b.     515i83f   Anomalii fetale mari, ducand la hidramnios

c.     515i83f   Diabetul

d.     515i83f   Izoimunizarea Rh

4.     515i83f   Hemoragii antepartum

5.     515i83f   Dezlipire prematura de placenta sau deces fetal

6.     515i83f   Chirurgie abdominala materna sau sepsis generalizat

7.     515i83f   Infectie intrauterina

C. Teoria infectioasa

1.     515i83f   Infectia intrauterina determina rareori travaliu prematur.

2.     515i83f   Travaliul progresiv, atat la termen cat si inainte de termen, determina inflamatia tesuturilor expuse la dilatatia cervicala.

D. Alti factori

1.     515i83f   Anomaliile cervixului si fundului uterin (ex. incompetenta, mioame, anomalii mülleriene)

2.     515i83f   Anomalii fetale

3.     515i83f   Sarcina multipla

4.     515i83f   Abuz medicamentos

5.     515i83f   Infectia tractului urinar

6.     515i83f   Idiopatic (cel mai mare grup)

            Evaluarea caracterelor fizice individuale ale nou-nascutului prematur

Tegumente

·     515i83f      515i83f Pielea devine mai putin transparenta si mai groasa odata cu cresterea VG.

·     515i83f      515i83f La 36-37 saptamani pielea nu mai este transparenta si nu se mai vad vasele de sange.

·     515i83f      515i83f Daca trece de 38 saptamani tesutul subcutanat incepe sa descreasca si pielea se descuameaza.

Lanugo

·     515i83f      515i83f Peri fini care acopera corpul fatului de la 20-28 saptamani.

·     515i83f      515i83f La 28 saptamani incepe sa dispara in jurul fetei si pe fata anterioara a trunchiului.

·     515i83f      515i83f La termen pot fi prezenti la nivelul umerilor.

Crestele tare

·     515i83f      515i83f Apar la inceput in 1/3 anterioara a tei si se extind spre calcai odata cu cresterea VG.

·     515i83f      515i83f Nou - nascutul cu retard de crestere intrauterina si pierdere rapida a vernixului poate avea mai multe creste decat se asteapta.

·     515i83f      515i83f Dupa 12 ore de la nastere , crestele tare nu mai sunt un indicator al VG, datorita uscarii tegumentelor.

Tesutul mamar si areola

·     515i83f      515i83f Areola se ridica la 34 saptamani de gestatie

·     515i83f      515i83f Un nodul de 1-2 mm de tesut mamar se poate palpa la 36 saptamani de gestatie si creste la aproximativ 10 mm la 40 saptamani de gestatie.



Urechile

·     515i83f      515i83f Incurbarea lor incepe la 34 saptamani.

·     515i83f      515i83f Inainte de 34 saptamani,  cartilajul este putin si urechea sta indoita.

·     515i83f      515i83f La 36  de saptamani, exista cartilaj si urechea revine la forma initiala dupa plicaturare.

Ochii

·     515i83f      515i83f La 26-30 saptamani, pleoapele fuzionate, se deschid.

·     515i83f      515i83f De la 27-34 saptamani, examinarea capsulei vasculare anterioara a cristalinului, ajuta la determinarea VG, prin examinarea nivelului remanent al vaselor embrionare ale cristalinului.

Organele genitale

a) Organele genitale feminine

·     515i83f      515i83f precoce in gestatie, clitorisul este proeminent, cu labiile mici larg separate

·     515i83f      515i83f la 40 saptamani, labiile mari acopera labiile mici

b) Organele genitale masculine

·     515i83f      515i83f testiculele incep  sa coboare din abdomen la 28 saptamani.

·     515i83f      515i83f la 37 saptamani testiculii se pot palpa sus in scrot

·     515i83f      515i83f la 40 saptamani testiculii sunt complet coborati si scrotul este acoperit de rugozitati.

Parul

·     515i83f      515i83f Apare pe cap la 20 saptamani  de gestatie.

·     515i83f      515i83f Spancenele si genele  se dezvolta la 20-23 saptamani de gestatie. 

·     515i83f      515i83f De la 28 la 34-36 saptamani parul este fin si lipit de cap, lanos.

·     515i83f      515i83f La termen parul devine matasos.

Evaluarea semnelor neurologice

Postura

·     515i83f      515i83f Precoce in gestatie, pozitia de repaus este hipotona.

·     515i83f      515i83f La 30 saptamani, exista adesea o flexie usoara a genunchilor si picioarelor.

·     515i83f      515i83f La 34 saptamani, soldurile sunt flectate (pozitia de broasca) dar de obicei bratele raman extinse.

·     515i83f      515i83f La 35 saptamani incepe flexia bratelor.

·     515i83f      515i83f La 36-38 saptamani, postura de repaus a nou - nascutului sanatos este de flexie totala, cu recul prompt al bratelor si picioarelor.

Unghiuri de flexie si mobilitatea articulara

·     515i83f      515i83f Unghiul de flexie al pumnului scade odata cu cresterea VG, ceea ce denota cresterea mobilitatii articulare.

·     515i83f      515i83f Semnul care descrie flexia, cand pumnul este in unghi drept fata de antebrat, prezinta o flexie redusa pana la 31 saptamani ; flexia creste pana la termen cand unghiul dispare.

·     515i83f      515i83f Dorsiflexia nu se observa pana la 34-35 saptamani ; unghiul creste pana dispare la termen.

·     515i83f      515i83f Unghiul popliteu este in legatura indirecta cu tonusul muscular al membrelor inferioare; cu cat VG este mai mare cu atat unghiul este mai mic.

·     515i83f      515i83f Reflexele care ajuta mai mult la determinarea VG sunt reflexul de supt si de deglutitie care apare la aproximativ 34 saptamani.

Clasicarea prematurilor

Dupa greutatea la nastere, indiferent de varsta gestationala:

LBW(low birth weight)-greutate mica la nastere, sub 2500g

VLBW(very low birth weight)-greutate foarte mica la nastere, sub 1500g

ELBW(extremely low birth weight)-greutate extrem de mica la nastere, sub 1000g ILBW(incredible low birth weight)-greutate incredibil de mica la nastere, sub 700g

Dupa curba de crestere intrauterina, evaluarea prematurilor este :

AGA (appropiate for gestational age) - cu greutate corespunzatoare varstei gestationale

SGA (small for gestational age) - mic pentru varsta gestationala

LGA (large for gestational age) - mare pentru varsta gestationala

           

Particularitatile morbiditatii nou nascutului prematur:

respirator: boala membranelor hialine ( R.D.S.), apneea

•hipotermie : din cauza controlului imatur, suprafata mare pe greutate, tegumente subtiri, pierderi mari de apa prin epiderma

•infectii (prin reducerea anticorpilor materni, epiderm subtire, imunitate deficitara, proceduri invazive

•metabolice: hipoglicemie, icter al prematuritatii

•probleme de alimentatie: reflex de suctiune si de inghitit slab, ileus functional, enterocolita ulceronecrotica

aparat cardiovascular PDA

renal: imaturitate, slaba retinere a apei si sodiului

sistem nervos central: hemoragie periventriculara

leucomalacie periventriculara

•oftalmologie: retinopatia prematuritatii

•anemia tarzie

Nursing si interventii

1.Caracteristici fizice ale nnp:par-lanugo,cartilaj auricular slab dezvoltat,piele subtire cu capilare vizibile, deficit de tesut celular subcutanat,piele neteda a talpilor,cu creste tare putine,nodul mamelonar absent sub 36 saptamani, 3 mm la 38 saptamani, testiculi necoborati, labiile mari nedezvoltate,scrot neplicaturat,unghii moi,abdomen relativ larg,torace relativ

 ingust,cap disproportionat de mare,hipotonie, reflexe slabe.

2. Masuratori

PC (perimetru cranian) - un deget deasupra sprancenelor

PA (perimetru abdominal) - un deget deasupra ombilicului

Talia

Greutate

Umeri-ombillic

3. Aprecierea VG – dupa scor Ballard in primele 12-24 ore

4.Laborator-gaze sg, glicemie,Hb, Ht, formula leucocitara, electroliti,calciu,bilirubina.

5.Monitorizare a complicatiilor cardiace sau respiratorii: FR peste 60/minut, Geamat, tiraj, batai ale aripioarelor nazale,Cianoza,FC peste 180/minut,Tonus si reflexe, HipoTA, Hipoglicemie

6.Monitorizare cardiaca in incubator. Se va evita baia pana la stabilizarea termica.

7.Atentie la semne de icter precoce si istoric matern de incompatibilitate Rh .Alti factori materni :abuzz de droguri, DZ, infectii.

8.Primele 24-48 ore dupa nastere sunt adesea critice pt nn si necesita observare constanta si terapie intensive.

Atentie la urmatoarele semne clinice:

•Hemoragia ombilicala

•Prima urina-apare inprimele 36 ore;monitorizare la 4-6 ore daca diureza este absenta.

•Scaun- absenta sa indica anomalii digestive;PA sa va monitoriza.

•Activitate si comportament-reflex de supt, manevra mana la gura.

•FA in tensiune sau bombata, suture incalecate sau dehiscente, convulsii.

•Culoarea tegumentelor;cianoza, icter, rash,paloare.

•Monitorizarea semnelor vitale.

9.Prezenta echipamentului de resuscitare disponibil, oxygen, aspirator.

10.Pozitia nn pt a favoriza respiratia,atentie la alinierea corpului si facilitarea pozitiei mana-gura

Ridicati trunchiul si capul pt a descreste presiunea asupra diafragmului.

Modificati pozitia de pe o parte pe alta.

Ingrijiri importante

Pozitia in decubit ventral creste riscul de SIDS.AAP recomanda ca nn sanatosi sa fie pozitionati in supinatie (decubit dorsal). Pronatia (decubitul ventral) ofera avantaje pt oxigenarea nnp cu probleme respiratorii.In faza initiala a bolii  acesti nn pot fi ingrijiti in pronatie cu monitorizare cardiorespiratorie in functie de politica spitalului.Inainte de externare acesti nn vor fi obisnuiti sa doarma in supinatie.



11.Asigurarea oxigenoterapiei cu monitorizare.Pulsoximetria se coreleaza bine cu oxigenarea sangelui.

12.Monitorizare pt apnee si respiratie periodica.

13.Protejati nn de infectii prin politica de spalare a mainilor, minimizarea contactului cu echipamente nesterile,minimizarea persoanelor care vin in contact cu nn.



14.Asigurati ingrijirea pielii prin baie , emolienti, evitarea adezivilor, asigurarea hidatarii bune.

15.Evitarea deformarii craniene prin perne de gel si rotarea frecventa a pozitiei.

16.Protejati ochii nn de lumina puternica.

17.Asigurarea perfuziei endovenoase sau alimentatiei enterale,asistati mama la muls,incurajati ambii parinti sa alimenteze nn.

18.Continuati monitorizarea pt hipoglicemie, hiperglicemie, apnee,detresa respiratorie ,infectii, hipocalcemie,anomalii cardiace,EUN, hemoragie intracraniana.hiperbilirubinemie.Complicatiile la distanta sunt ROP,boala pulmonara cronica, hipoacuzie,disabilitati de invatare.

19. Faceti eforturi de a include parintii in ingrijirea nn si informati periodic despre starea nn.

20. Alimentatia prematurilor mici

Particularitati ale aparatului digestiv la prematuri:

o     515i83f    Motilitate gastrointestinala scazuta

o     515i83f    Capacitate digestiva si de absorbtie redusa

o     515i83f    Dezvoltare imunologica imatura a mucoasei

o     515i83f    Expunere redusa la factori trofici

Moduri de aport caloric:

·     515i83f      515i83f Parenteral

Ø     515i83f   Central vs. Periferic

·     515i83f    Enteral – probleme de elucidat:

Ø     515i83f   Cand sa se inceapa?

Ø     515i83f   Cat de rapid sa se avanseze?

Ø     515i83f   Ce sa se administreze?

Ø     515i83f   Unde sa se introduca?

           

            Abordarea practica a alimentatiei enterale a prematurilor ELBW

§     515i83f      515i83f Initiere precoce a alimentatiei parenterale

§     515i83f      515i83f Alimentatia enterala inceputa cand copilul este stabil

§     515i83f      515i83f Incurajarea lactatiei materne

§     515i83f      515i83f Administrarea a 10-20 cc/kg/zi ca alimentatie trofica

§     515i83f      515i83f Continuati alimentatia trofica inca 2-5 zile, in functie de greutate, varsta gestationala si stabilitate

§     515i83f      515i83f Cresterea meselor cu 20 cc/kg/zi pana la alimentatia enterala completa (de obicei dureaza 7-l0 zile).

§     515i83f      515i83f Inceperea alimentatiei cu colostru proaspat cat mai curand posibil, progresand cu prudenta

Avantajele laptelui matern pentru prematuri:

- furnizarea de factori trofici

- furnizarea de factori imunologici

           -  reduce riscul enterocolitei necrotice

           - are proprietati antiinfectioase

           - contine factori de crestere

           - contine factori antiinflamatori si citokine

           - favorizeaza dezvoltarea

           - are beneficii psihosociale

           - cresterea alimentatiei enterale cu prudenta in functie de toleranta digestiva

           - reziduu gastric poate fi un semn de alarma

Supravegherea toleratei digestive la nou – nascutul prematur se face prin:

o     515i83f     Urmarirea reziduului gastric

o     515i83f     Meteorism

o     515i83f     Scaune modificate, cu substante reducatoare prezente                     

Efectele pozitive ale alimentatiei trofice precoce

§   Toleranta mai precoce la alimentatia enterala integrala

§   Rata de crestere ponderala imbunatatita

§   Toleranta imbunatatita la glucoza

§   Cresterea mucoasei

§   Reducerea osteopeniei

§   Motilitate gastrointestinala imbunatatita

§   Inductia de enzime si hormoni gastrointestinali

§   Mai putin icter colestatic

           

Contraindicatiile alimentatiei enterale

§  Distensie abdominala semnificativa

§  Sensibilitate abdominala

§  Drenaj nazogastric bilios

§  Sangerare nazogastrica

§  Absenta scaunelor/zgomotelor intestinale

§  Instabilitate cardiovasculara si respiratorie: FR peste 60/minut, crize de apnee.

§  Sepsis acut

 

Alimentatia orala a nou-nascutului prematur

Indicatii

·     515i83f      515i83f Nou-nascutul prematur nu prezinta semne de detresa respiratorie (FR<60%, parametrii Astrup in limite normale)

·     515i83f      515i83f Nou-nascutul prematur prezinti reflex de supt, deglutitie si coordonarea cu respiratia (acesta apare la 32-34 saptamani)

·     515i83f      515i83f Nou-nascutul care se afla in tranzitie de la gavaj cu reziduul gastric minim (3ml/kg)

    

Principii de alimentatie orala in functie de varsta gestationala.

  • Unui nou - nascut sanatos cu VG > 34 saptamani i se initiaza alimentatia orala imediat dupa nastere. Factorii care se iau in considerare sunt: starea clinica a nou –nascutului; preferinta mamei pentru alimenatatia la san sau la biberon; rezultatul screeningului pentru hipoglicemie la SGA, LGA , nou-nascutul din mama cu DZ.
  • Pentru nou-nascutii cu VG=32-34 saptamani sau care se afla in tranzitie de la gavaj: se alimenteaza oral, in mod progresiv.
  • Nu se administreaza glucoza, ci se incepe cu lapte uman sau preparate adaptate varstei gestationale a prematurului.
  • Complicatii ce pot apare: desaturatia, apneea, bradicardia, risc de aspiratie, la nou - nascutul care nu are coordonare intre supt, deglutitie, respiratie.Aceste complicatii apar mai rar la alimentatia la san, decat la tetina.

Tehnica alimenatiei prin gavaj

    • Asigura alimentatia nou - nascutului sub 32 saptamani sau nou - nascutului cu patologie.
    • Poate fi necesara alimentatia parenterala pentru a suplimenta alimentatia enterala.

w Alimentatia prin gavaj intermitent

    • Sonda de 3,5-6Fr.-distanta de la nas-ureche-marginea inferioara a sternului+1cm.
    • Se fixeaza sonda.
    • Se verifica pozitia sondei - prin aspirarea continutului gastric sau prin injectarea lenta a 0,5-lml aer si se asculta stomacul cu stetoscopul.
    • Sondele de polivinil (PVC) pot fi lasate pe loc 1-2 zile sau pot fi schimbate la fiecare masa; introducerea frecventa a sondelor  determina traumatizarea mucoasei.
    • Administrarea se face prin gravitatie in 15-30 minute.
    • Se va observa nou - nascutul pentru intoleranta si complicatii (varsaturi, bradicardie, apnee)
    • Sonda  se indeparteaza dupa pensare prealabila.Dupa alimentatie, sonda se goleste de aer.
    • Dupa alimentatie, nou - nascutul se pozitioneaza pe partea dreapta, pe abdomen sau la +30 0

w Alimentatia prin gavaj gastric continuu



o     515i83f     Se prepara un volum de alimentatie pentru 4 ore si se administreaza prin pompa de infuzie .

o     515i83f     Pentru LM, tubulatura pompei trebuie schimbata la 4 ore pentru riscul de infectie.

o     515i83f     Se inregistreaza aportul de alimentaiie la fiecare ora.

o     515i83f     La 2-4 ore se apreciaza reziduul gastric si perimetrul abdominal.

ü Avantajele alimentatiei prin gavaj

    • Permite alimentatia enterala, cu stimularea fluxului bilios si a hormonilor indusi de alimentatie.
    • Amelioreaza cresterea in greutate.

ü Dezavantajele gavajului           

  • Sursa de inoculare bacteriana prin sonde si lapte
  • Riscuri legate de fixarea incorecta a sondei
  • Se perturba secretia de hormoni intestinali
  • Nu permite autoreglarea alimentatiei de catre nou - nascut
  • Necesita personal calificat
  • Implicarea parintilor este limitata.

. Ingrijirea nou-nascutului cu greutate mica la nastere

Are ca obiective mentinerea echilibrului termic, prevenirea hipoglicemiei, stabilirea modului de alimentatie, ingrijiri de mediu cu promovarea sanatatii.

Responsabilitatile asistentelor in ingrijirea nou-nascutului cu greutate mica la nastere

■ Cantarirea si masurarea corecta a copilului, in aceleasi conditii si la intervale de timp prestabilite

■ Notarea rezultatelor

■ Calculul zilnic al caloriilor si al echilibrului hidric

■ Evaluarea rezultatelor

■ Elaborarea si aplicarea unui de nutritie/alimentare

■ Observarea copilului

■ Colaborarea cu ceilalti membri ai personalului medical

Necesitatea unei abordari scrise, sistematice si logice din punct de vedere medical, care sa intruneasc acceptul tuturor membrilor echipei

■ Nu uitati!!!  Rabdare, rabdare si iarasi rabdare!

■ Instruirea membrilor familiei pentru dobandirea abilitatilor de alimentare si manipulare a nou-nascutului

Termoreglarea - protocol

Termoreglarea este un mecanism adaptativ la viata extrauterina, prin care se regleaza echilibrul intre producerea si pierderea de caldura.

Scopul : mentinerea temperaturii corpului fara a fi nevoie de consum crescut de calorii sau oxigen.

Hipotermia se defineste ca fiind scaderea temperaturii corpului  sub 36 ºC (temperatura rectala).

Tabel 6. Valori normale ale tempraturii la nou- nascuti.

Valori normale          

Hipotermie    

Temperatura axilara:   36,6-37 ºC

 

Temperatura rectala < 36,5 ºC  

Temperatura rectala: sub 36ºC

 

Temperatura cutanata: 36-36,5 ºC

Temperatura cutanata < 36  ºC

                                                           

La nastere temperatura corpului nou - nascutului este cu 1 ºC mai mare decat al mamei. Temperatura in sala de nastere sau in sala de operatie trebuie sa fie de peste 25 ºC.

In timpul tranzitiei (circa 6 ore dupa nastere) temperatura scade pana la 35,6ºC.

Risc de hipotermie: nou-nascuti cu asfixie severa, hipoglicemie, detresa respiratorie, prematuri, dismaturi.

Simptome: apnee, tahipnee, bradicardie, edem, scleredem, letargie, iritabilitate, convulsii

Consecintele instabilitatii termice.

Acute: hipoglicemie, hipoxie, acidoza metabolica, vasoconstrictie pulmonara

Cronice: lipsa de crestere in greutate (isi consuma caloriile pentru producere de caldura)

           

Monitorizarea temperaturii

Continuu

          -nou - nascutul prematur sub 1500 grame

          -nou - nascutul la termen cu temperatura centrala sub 34 0C

          -asfixie severa la nastere

          -soc septic

          -hemoragie meningocerebrala

Discontinuu (intermitenta)

          -la fiecare ora pana la stabilizarea temperaturii centrale in primele 24 de ore

          -din 4 in 4 ore , din ziua 2-3

          -la 4 ore , din ziua 4-7

          -dupa ziua a 8-a , la 12 ore

          -cantarire de 2 ori pe zi

Nursing (Ingrijiri):

  • Baia se va efectua cand nou - nascutul este stabil termic si echilibrat hemodinamic si cardio-respirator.
  • La nou - nascutul sanatos se va face baia imediat, iar la cel bolnav se va astepta pana cand aceste conditii sunt atinse.
  • Se imbraca si se inveleste in patura de lana sau bumbac.
  • Atentie!Sa se acopere capul!
  • Dupa baie, se verifica temperatura cutanata la 30’ si apoi la 1 ora.
  • Se inregistreaza temperatura din incubator si din mediul ambiant.
  • Nou-nascutul hipoterm se va incalzi treptat cu 1 grad / 1 ora  intr-un interval de 4 ore, sub sursa de caldura radianta.

 

Hipoglicemia neonatala

Hipoglicemia neonatala recurenta si prelungita duce la injurie neuronala permanenta cu retard mental.

Obiective importante ale activitatii in sectii de neonatologie:

 1.Identificarea nou-nascutului cu risc de hipoglicemie.

 2.Instituirea precoce a tratamentului in scopul scaderii morbiditatii si sechelelor ulterioare.

Definitie  -  scaderea valorii glicemiei sanguine sub 40 mg/dl atat la nou-nascutul la termen cat si la prematur (indiferent de varsta de gestatie si varsta postnatala).

Clinic debut mai frecvent precoce dupa nastere in primele 12-24 ore; dar si in a treia sau a patra zi la grupele de risc.

Hipoglicemia poate fi :

 ·asimptomatica in 90% cazuri

· simptomatica

Categorii de nou-nascuti cu risc de hipoglicemie:

o     515i83f  Prematuri (nou-nascut cu varsta gestationala sub 37 saptamani);

o     515i83f  Nou-nascut mic pentru varsta gestationala (SGA);

o     515i83f  Nou-nascut mare pentru varsta de gestatie (LGA);

o     515i83f  Nou-nascut postmatur;

o     515i83f  Gemelaritatea (cel mai mic);

o     515i83f  Nou-nascut din mama diabetica;

o     515i83f  Nou-nascuti al caror mame au primit doze mari de glucoza inainte de nastere;

o     515i83f  Nou-nascuti cu patologie neonatala: asfixie, hipotermie, sepsis, boala hemolitica imuna, policitemie, alimentatie tardiva, nou-nascuti cu anomalii congenitale.

Screeningul pentru grupa de risc – se determina glicemia la 1, 2, 4, 8, 12 si 24 ore de la nastere pana la stabilizarea glicemiei.

Monitorizarea la nou-nascutii cu tratament se face:

 -din 30 in 30 minute cand nou-nascutul ramane simptomatic si

- la 1-2 ore dupa initierea tratamentului daca nou-nascutul ramane asimptomatic.

Tratament

1. Profilactic – alimentatie precoce in primele 2 ore dupa nastere la toti nou-nascutii.




Alte materiale medicale despre: Neonatologie



Un copil nu este "viabil" decat dupa sase luni de sarcina (incepand cu a 28-a saptamana). Daca se naste incepand cu luna a opta, el nu este considerai [...]
in timpul sarcinii, colul uterin este de forma alungita si este inchis. Cu aproximativ o luna inaintea datei probabile a nasterii, el se scurt [...]
Socoteala de acasa nu corespunde cu modul in care sosesti pe lume Fiecare gravida doreste sa-si aduca copilul pe lume la timpul stabilit si cat mai [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre neonatologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile