Termenul se refera la ideea de a te misca si a te deplasa cat mai mult posibil, in timpul travaliului, fiindca miscarea chiar poate atenua o parte din durere si il forteaza pe copil sa se mentina pe directia cea buna. Copilasii din burta au obiceiul asta enervant de a uita ce asteapta lumea de la ei sa faca (sa iasa!), ceea ce poate incetini pentru o vreme desfasurarea travaliului. Daca te plimbi incolo si incoace si ramai activa, mintea copilului ramane concentrata pe ce are de facut, iar mintea ta nu se mai gandeste la nimic altceva. Totusi, in caz ca ai nevoie de o anestezie epidurala sau de consultatii medicale suplimentare, s-ar putea sa nu fii in stare sa te misti in voie. Roag-o pe moasa sa-ti explice din timp tot ce presupune o nastere activa si anunt-o si tu din vreme daca ai ales o asemenea varianta.

Adevarul (e ca) doare (probabil ca n-ar trebui sa-ti spun chestia asta, dar)
Pe mine scoala etii m-a invatat ca .bine informat inseamna bine pregatit" si consider ca e de datoria mea sa te pregatesc, spunandu-ti cum e sa faci un copil. N-o sa dureze mult, dar s-ar putea sa te sperie.
Mie mi se pare ca povestea asta cu nasterea e ca si cum Mama Natura ne-ar da cu tifla si ne-ar spune, pe un ton plictisit: "Uite ce e, dragele mele, eu v-am daruit nuri, inteligenta, sensibilitate, frumusete, senzualitate si orgasme multiple, dar acum sunt moarta de oboseala si n-am niciun chef sa-mi mai bat capul ca sa gasesc pentru voi un mod ingenios de a face copii. Stiu ca-i cam naspa, dar am hotarat ca itorul bebelus sa creasca inauntrul vostru timp de noua luni, pana ajunge imposibil de mare, dupa care sa va iasa afara din uter. Daca o sa va doara? Aoleu, ca naiba o sa va doara, dar, cum spuneam, m-am obosit de nu mai stiu de mine, asa ca n-am ce va face, trebuie sa va obisnuiti cu ideea!"
Ura si la gara, ca sa zic asa. A da nastere unui copil este fara indoiala o experienta dureroasa. Daca-ti poti inchipui cum ar fi sa-ti vari amandoua mainile prin propriul poponet si sa tragi foarte, foarte lent de gaurica aia mica si stramta, pana cand ajunge sa poata trece prin ea un dovlecel de dimensiuni uriase, pe parcursul unei perioade de aproximativ zece ore, timp in care, in paralel, iti zdrentuiesti matele cu un vatrai inrosit in foc si ai parte de niste crampe la stomac atat de sfasietoare, incat iti ne sa lesini, atunci te apropii destul de mult de realitate - doar ca experienta propriu-zisa va fi cam de 5 000 de ori mai rea! Dar tu esti o femeie adevarata, asa ca poti sa-i faci fata!
Cateva realitati concrete in legatura cu durerile facerii:
a Daca n-ai trecut prin ele, e imposibil sa-ti imaginezi macar cat de rele sunt. E modul prin care Mama Natura se asigura ca nu vom disparea, ca specie, dupa prima generatie.
a Dupa ce ai trecut prin ele, nimic nu ti se va mai parea, incepand din acest moment si pana la sfarsitul etii, chiar atat de dureros, de neplacut sau de insuporil. Acum esti tare ca piatra.
a Dupa ce s-a terminat, durerea dispare aproape imediat si vei fi gata s-o iei de la capat chiar de saptamana itoare.
a Ai sa fii connsa ca esti pe cale sa mori, fiindca nu mai poti suporta durerea nicio secunda.
a Pana si cea mai penibila metoda de calmare a durerii ti se va parea binevenita.
a Vei fi intotdeauna intr-o pozitie de superioritate, in orice disputa casnica.
a Dupa ce se termina totul, ai copilul tau. Propriul tau copilas, o fiinta de-o frumusete absolut perfecta, o adevarata minune, la care te uiti fermecata si nu-ti ne sa crezi si pe care nimic pe lumea asta n-ar putea-o inlocui - nu exista durere prea mare, care sa nu merite suportata, pentru a putea avea asa ceva! Merita, si de-ar fi de un milion de ori mai mare!

Acum, ca stii toate astea, o sa te ingrozeasca momentul nasterii si mai mult decat cu cinci minute in urma, dar speranta mea este ca vei supraetui mult mai bine intregului episod. Probabil ca nu va fi nici pe jumatate asa de rau cum ti-ai imaginat, deci vei avea o surpriza placuta. iti doresc tot norocul de pe lume!


Analgezice la liber! Analgezice pe gratis! (la-le pe toate!)
Nu-ti da nimeni niciun premiu, pentru ca ai indurat o nastere dureroasa. Nimanui n-o sa-i pese si n-o sa fie nici chefuri-monstru, nici sedinte de o zi intreaga la centrele de frumusete sau baby-sitting pe gratis, pentru femeia care refuza orice mijloace de atenuare a durerii, crezand ca asta o face sa se ridice deasupra celorlalte femei. Nici vorba. Nu zic ca, in vremuri demult apuse, lumea nu ramanea muta de admiratie in fata stoicismului vreunei mame care voia sa indure totul fara niciun ajutor, dar in ziua de azi nimeni nu mai are vreun complex in a profita de orice facilitate posibila si de a-si face ata cat mai placuta posibil.In lumina celor spuse mai sus, eu n-am sa-ti dau decat un singur SFAT DF AUR: Accepta analgezicele! N-are absolut niciun sens sa le refuzi, daca ti se ofera si, in minutul cand agonia ti s-a mai atenuat, vei foarte fericita ca ai facut-o. Daca ai realmente o problema in a recunoaste ca nu suporti durerea, nu vad de ce n-ai putea sa minti. in fond, cine o sa-si dea seama? Substantele analgezice folosite pentru travaliu nu-s chiar asa de interesante ca drogurile recreationale cu care poate ca esti deja obisnuita (ttt, nebunatico!), asa ca ma grabesc sa-ti fac o scurti descriere explicativa a meniului a /a sectiune pe care ti-l ofera personalul de serre din sala de nasteri.