eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Microbilologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » microbilologie

Istoricul microbiologiei. taxonomie bacteriana. criterii de clasificare a microorganismelor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

ISTORICUL MICROBIOLOGIEI. TAXONOMIE BACTERIANA. CRITERII DE CLASIFICARE A MICROORGANISMELOR

1. ISTORICUL MICROBIOLOGIEI

Microbiologia studiaza microorganismele si activitatile lor.

Microorganismele sunt vietuitoare care nu se pot vedea cu ochiul liber, ci numai la microscop.

Termenul de microb a fost utilizat pentru prima oara in 1878 de catre Sedillot (chirurg la Academia de Stiinte din Paris), in ²De l¢influence des decouvertes de M. Pasteur sur les progres de la chirurgie². Adevarata natura a microbilor a fost descoperita insa doar in a doua jumatate a secolului XX.

Observarea si descrierea primelor microorganisme au fost facute de catre olandezul Antonie van Leeuwenhoeck (1632-l723) intre 1673-l675; cu ajutorul unui microscop de fabricatie proprie el a observat niste ²creaturi minuscule² in apa de ploaie, apa din vazele cu flori, urina, fecale pe care le descrie minutios: forme rotunde (coci), alungite (bastonas), de virgula, spiralate.

Nici Leeuwenhoeck si nici contemporanii sai nu au realizat importanta extraordinara a descoperirii sale, atentia savantilor indreptandu-se nu spre ²rolul acestor vietuitoare², ci spre ²originea lor². Teoria adoptata de ei era ²teoria generatiei spontane²: animale ca muste, soareci, etc. se nasc din materie putrezita si din noroi.

In 1650 Francesco Redi, plasand carne intr-un borcan si prezervand-o prin tifon de contactul cu mustele demonstra indubitabil ca ²viermii² (larvele) nu se nasc spontan din carne, ci din ouale depuse aici de catre muste, ca atare au parinti definiti.

Controversa insa a continuat. Un adept al ²teoriei generatiei spontane², Needham, in 1749, constata ca microorganismele prezente in bulionul de carne dispareau dupa incalzire, dar reapareau daca acest bulion era pastrat pentru un timp, chiar intr-un recipient acoperit. Concluzia lui Needham a fost urmatoarea: daca microorganismele initial prezente, virtualii parinti, au fost omorati prin incalzirea bulionului, microorganismele depistate in final nu puteau sa apara decat spontan.

Teoria lui Needham a fost combatuta de Lazzaro Spallanzani (1729-l799) care a demonstrat eroarea facuta de Needham: masuri ineficiente pentru a impiedica patrunderea microorganismelor din aer in bulionul de carne fiert. El a inchis ermetic flacoanele cu bulion fiert. Dupa mai multe  zile, in flacoanele inchise microorganismele nu apareau, in timp ce ele erau prezente in cele lasate deschise.

Au urmat apoi o serie de experimente, avand ca aspecte comune: distrugerea prin caldura a microorganismelor din bulion (sterilizarea) si prevenirea accesului in bulionul sterilizat a unor elemente particulare, purtatoare de microorganisme.

Astfel, din anii 1860 teoria generatiei spontane era complet discreditata.

Elaborarea teoriei microbiene a bolilor infectioase este meritul lui Louis Pasteur (1822-l895), fondatorul microbiologiei ca stiinta.

Primele observatii ale sale apar in timpul experientelor in care sarea de amoniu a acidului paratartric, se descompune in acid tartric levogir, iar lichidul care il contine se tulbura. Examinand lichidul la microscop el descopera prezenta unei ciuperci, Penicillium glaucum, care metabolizeaza substratul.

Ulterior L. Pasteur a studiat: procesele de fermentatie la solicitarea producatorilor de vin si a descoperit ca fermentatia se datora unor anumiti  microbi; a identificat microorganisme care determinau boala viermilor de matase si a demonstrat ca acestea se transmit de la un vierme la altul raspandind boala; prin inactivarea sau atenuarea microorganismelor cauzale a preparat vaccinuri pentru prevenirea turbarii, antraxului, holerei gainilor; a preparat vaccinul antirabic fara sa cunoasca natura virala a agentului etiologic; cautand sa impiedice fermentatia care producea mari ube producatorilor de vinuri, el incalzeste vinul la 60-70°C distrugand microorganismele responsabile - astfel a introdus sterilizarea care-i poarta numele, pasteurizarea, folosita si azi pe scara larga in industria alimentara.

Impreuna cu Joubert si Chaamberland prezinta la 29 aprilie 1878 celebra lucrare: ²La théorie des germes et ses applications à la médicine et à la chirurgie², lucrare care a prezentat ideile fundamentale ale teoriei microbiene.

In aceeasi perioada, Tyndall descoperea cele doua forme de existenta a unei bacterii: vegetativa (sensibila la caldura) si sporulata (rezistenta chiar si la fierbere indelungata). El introduce o metoda de sterilizare fractionata, prin incalzirea discontinua a produselor, cunoscuta sub numele de tyndalizare.

Contemporan cu Pasteur a fost Robert Koch (1843-l910). Prima sa descoperire a fost sporul bacilului carbunos, in timp ce examina cultura acestui germene pe un preparat nativ intre lama si lamela.

El introduce in practica bacteriologica examinarea morfologica a microbilor pe frotiuri fixate si colorate.

In cultivarea microbilor foloseste gelatina pentru solidificarea mediilor de cultura si obtine primele colonii izolate.

Robert Koch a izolat: bacilul antraxului, bacilul tuberculozei (BK) in 1882 si a demonstrat cauzele acestei boli; vibrionul holeric si calea de transmitere a bolii.

Teoria germenilor a fost sintetizata si validata sub forma a trei postulate formulate de Robert Koch in 1882 la sedinta Societatii de Ftiziologie din Berlin si anume:

- in corpul tuturor bolnavilor de o anumita boala microorganismul care a determinat boala se gaseste raspandit in raport cu simptomele si cu leziunile observate;

- microorganismul se izoleaza din corpul bolnavului si poate fi mentinut in culturi pure pentru studii de laborator;

- acest microorganism inoculat la un animal receptiv reproduce o infectie experimentala asemanatoare cu cea naturala, putand fi reizolat din corpul animalului infectat.

Elevii si colaboratorii lui Pasteur au continuat studiul agresiunii microbiene asupra organismului animal.

Dezvoltarea microbiologiei a avut un impact deosebit asupra igienei, a epidemiologiei bolilor transmisibile si chirurgiei prin generalizarea antisepsiei si asepsiei. Astfel, Semmelweis (1818-l865), seful clinicii vieneze de obstetrica, reduce mortalitatea lehuzelor de la 18% la 1,27% obligand personalul sanitar si studentii care lucrau la disectia cadavrelor sa se spele pe maini cu clorura de var.

In acelasi timp, Joseph Lister (1827-l912), chirurg din Edinburgh, introduce in clinica sa asepsia prin pulverizarea acidului carbonic in salile de operatie.

Elevul lui Pasteur, Ilia Mecinikov (1845-l916) a descoperit fagocitoza si rolul inflamatiei in apararea antimicrobiana.

Charles Richet a descoperit prima reactie antigen-anticorp, adica reactia de antiglutinare, stabilind astfel bazele imunologiei.

Bazele geneticii au fost puse in 1940 prin experimentul lui Oswald Avery, Colin M., Leod si Maclyn Mc Carty.

Epoca „chimioterapiei antimicrobiene” a fost deschisa de Paul Ehrlich (1854-l915) care a utilizat Salvarsanul (un compus arsenical) pentru terapia sifilisului, descoperirea sulfamidelor de catre Domagk (1932) si descoperirea penicilinei de catre Alexander Fleming (1881-l955) in 1928, introdusa in practica medicala in 1941, dupa purificarea si stabilizarea ei de catre doi chimisti de la Oxford: Florey si Chain.

MICROBIOLOGIA  ROMANEASCA

Intemeietorul microbiologiei romanesti este Victor Babes (1854-l926), profesor de bacteriologie si anatomo-patolog la Bucuresti.

Ÿ         1005 lucrari, printre care primul tratat de bacterologie din lume, scris in 1885 impreuna cu Victor Cornil, tratat intitulat „Les bacteries et leur role dans l’etiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses”;

Ÿ         descoperiri: granulele metacromatice ale bacilului difteriei (corpusculul Babes-Ernst); 40 specii microbiene; 2 specii protozoare, genul Babesielle; studii asupra turbarii, leprei si pelagrei;

Ÿ         a introdus la noi in tara vaccinul antirabic, seroterapia antirabica si seroterapia antidifterica;

Ÿ         organizeaza primul institut de cercetare medicala din Romania „Victor Babes” si primul laborator de igiena si bacteriologie din tara.

Ion Cantacuzino (1863-l934) a fost profesor la catedra de medicina experimentala din Bucuresti, efectuand studii in domeniul holerei, al imunitatii umorale si al imunitatii celulare.

Ÿ         1913: aplica in armata romana, aflata in plina epidemie de holera, vaccinul antiholeric cu vaccin omorat;

Ÿ         1906: introduce in tara vaccinarea antituberculoasa cu BCG;

Ÿ         1910: infiinteaza primele sanatorii de TBC si primele spitale de boli infectioase;

Ÿ         1921: Institutul de Seruri si Vaccinuri „Ion Cantacuzino”.

Constantin Levaditi (1874-l953) a fost profesor la Institutul Pasteur din Paris. A desfasurat o activitate stiintifica deosebita in domeniile: imunologie, virusologie, bacteriologie, parazitologie si chimioterapie. Impreuna cu elevul sau Stefan S. Nicolau pun bazele invatamantului virusologic in tara noastra, astazi Institutul de Virusologie „St. S. Nicolau”.

Alte personalitati marcante ale microbiologiei romanesti: Prof. Dr. Nicolae Cajal, Prof. Dr. C. Ionescu Mihaiesi, Prof. Dr. M. Ciuca, Prof. Dr. D. Combiescu, Prof. Dr. Lidia si I. Mesrobeanu, Prof. Dr. Eugenia M. Duca si altii.

2. TAXONOMIE

Taxonomie (taxinomie), provenind din grecescul „taxis” care inseamna ordine, aranjare, este stiinta clasificarii organismelor.

Organismele vii au fost impartite initial in 2 regnuri: vegetal si animal.

In secolul al XIX-lea s-a observat ca microorganismele prezinta nu numai asemanari, dar si deosebiri fata de cele 2 regnuri. Sesizand aceste diferente Haekel, in 1866, propune unirea microorganismelor cunoscute intr-un regn aparte numit PROTISTA, care sa cuprinda: algele, protozoarele, fungii si bacteriile.

In secolul al XX-lea, prin dezvoltarea mijloacelor de cercetare, s-a demonstrat ca microorganismele incadrate initial in acest regn difera in mod fundamental unele de celelalte. Astfel, celulele bacteriene au o dezvoltare mult mai simpla, fiind desemnate ca celule de tip PROCARIOT, spre deosebire de alge, protozoare si fungi, care poseda o structura mai complexa de tip EUCARIOT.

Ca urmare, termenul de PROTISTA s-a restrans numai pentru organismele unicelulare de tip eucariot, iar bacteriile apartin unui regn aparte numit PROCARIOTE, din care fac parte: archaebacteriile, eubacteriile si cyanobacteriile (algele albastre).

Ÿ         EUBACTERIILE sunt:

-          bacteriile clasice, care au forme variate si perete celular;

-          chlamydiile, care sunt bacterii cu parazitism intracelular obligatoriu, cu mecanism unic de multiplicare in lumea bacteriilor;

-          ricketsiile, care sunt bacterii cu habitat intracelular, dar cu diviziune directa (ca la majoritatea bacteriilor);

-          mycoplasmele, care sunt bacterii carora le lipseste peretele celular.

La acestea se adauga:

VIRUSURILE, care sunt considerate microorganisme, cu toate ca se deosebesc fundamental de acestea. Ele sunt formate dintr-un singur acid nucleic (ADN sau ARN), invelit de o capsula proteica. Sunt incapabile sa-si determine propriile sinteze in afara aparatului de sinteza al unei celule eucariote (parazitism intracelular).

PRIONII sunt entitati infectioase de dimensiuni foarte mici (5 nm) de natura proteica, cauza unor boli ale SNC: boala KURU, Jacob-Creutzteld.

PARAZITII , organisme unicelulare(protozoare) sau pluricelulare(helminti)

FUNGII, organisme unicelulare – specii de Candida.




Alte materiale medicale despre: Microbilologie

Tutunul a fost introdus in Tarile romanesti de la turci, in Ardeal de la austriaci, iar in Moldova de la cazaci. La inceput se fuma cu [...]
Numim astfel totalitatea bacteriilor care traiesc la suprafata pielii si a mucoaselor organismului, cat si la nivelul cavitatilor naturale (gat, farin [...]
Majoritatea plantelor au mai multe proprietati, unele chiar foarte multe, de aceea nu ne va surprinde faptul ca le vom regasi la diverse rubrici. in a [...]

Despre microbilologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact