eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Microbilologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » microbilologie

Germeni anaerobi - frotiu din produs colorat gram

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


germeni anaerobi

            Germenii anaerobi sunt microorganisme al caror metabolism este incompatibil cu prezenta oxigenului atmosferic.

            Germenii anaerobi patogeni pentru om se impart in doua categorii: flora telurica (anaerobi sporulati) si flora endogena (anaerobi nesporulati).

Incidenta reala a implicarii germenilor anaerobi in patologia umana nu este pe deplin cunoscuta, deoarece, in conditiile unei recoltari si prelucrari incorecte a produsului patologic in care sunt prezenti anaerobii, acestia nu vor fi izolati si identificati, iar produsul poate fi etichetat „steril“.

In patologia umana mai frecvent incriminati sunt anaerobii nesporulati, care reprezinta flora fundamentala a cavitatilor naturale si a invelisurilor cutanate sau mucoase.

Acesti germeni pot determina: abces cerebral, sinuzita cronica, infectii ale regiunii gatului, infectii in sfera buco-maxilo-faciala, pneumonie de aspiratie, abces pulmonar, bronsiectazie, empiem nechirurgical, abces hepatic, infectii post-chirurgicale abdominale, diverse infectii in obstetrica-ginecologie, abces pelvian, abces vulvo-vaginal, abcese ale tesuturilor moi, abcese cutanate.



Germenii anaerobi sporulati  sunt reuniti in genul Clostridium; sunt larg raspanditi in sol, dar pot fi prezenti si in colonul omului si animalelor. Acesti germeni determina boli foarte bine individualizate clinic, si anume:

۰        Clostridium tetani: tetanosul;

۰        Clostridium perfringens, in asociere cu Clostridium novy sau Clostridium septicum: gangrena gazoasa;

۰        Clostridium botulinum: botulismul;

۰        Clostridium difficile: enterocolita postantibiotica.

Cel mai frecvent intalnit in patologia umana dintre acesti anaerobi sporulati este Clostridium perfringens.

Factori favorizanti ai unei infectii anaerobe: infectii aerobe, diabet zaharat, alcoolism, boala neoplazica, operatii, angiopatie, terapie corticosteroida, terapie imunosupresiva, terapie aminoglicozidica (la care anaerobii sunt rezistenti).

Particularitatea diagnosticului de laborator in infectiile determinate de anaerobi este data de faptul ca, obligatoriu, produsele patologice in care se suspicioneaza prezenta acestor germeni trebuie insamantate in conditii de anaerobioza.

Mijloace de realizare ale anaerobiozei sunt: fizice, chimice si biologice.

Metode fizice:

         regenerarea mediilor de cultura lichide prin fierbere 30 min si racire brusca;

         realizarea unui vid cu ajutorul pompei de vid atasata la un exicator ce contine recipientele cu mediile insamantate;

         evacuarea aerului din mediu, urmata de insuflarea unui amestec de gaz dezoxigenat (N2 sau H2 in proportie de 90-95% si CO2 5-l05).

Metode chimice

Au la baza absorbtia oxigenului din mediu cu substante reducatoare:

         utilizarea unui reducator chimic care se introduce in mediul de cultura. Ex: acid tioglicolic sau tioglicolat de sodiu, iar mediile in care sunt introduce sunt mediul I sau mediul VF;

         utilizarea reducatorului in afara mediului de cultura, intr-un spatiu inchis.

Ex.: pirogalolul, livrat de Institul Cantacuzino, care se pune intr-un pliculet din hartie de filtru si se fixeaza pe exteriorul capacului cutiei Petri, capac care se fixeaza cu pliculetul spre interior, spre mediu.

Pentru mediile lichide se pot introduce substante reducatoare: glucoza, cisteina, acidul thioglicolic.

Metode biologice

         se insamanteaza pe aceeasi placa microorganismul anaerob in vecinatatea unuia puternic aerob (B. prodigiosus, B. subtilis);

         introducerea in mediul de cultura lichid a fragmentelor de tesuturi de la animale de laborator (ficat, rinichi, creier, carne tocata si prajita)

Anaerobioza poate fi realizata si prin procedee combinate din cele de mai sus.

1. Recoltarea produselor patologice

۰        materii fecale, esantion din aliment conservat, produs de varsatura: C. botulinum;

۰        produs de la nivelul plagii intepate, taiate care a venit in contact cu solul in care ar putea exista sporii de bacil tetanic;

۰        fragmente de organe de cadavru: C. tetani, C. perfringens;

۰        materii fecale, secretii din sfera puerperala, produse de punctie a diverselor colectii ce evolueaza cu mionecroza, secretii din plagi accidentale sau postoperatorii: C. perfringens;

۰        materii fecale: C. difficile;

۰        sange pentru hemocultura: infectii septicemice;

۰        sputa sau alte secretii ale tractului respirator;

۰        secretii din sfera genitala;

۰        produs de punctie aspiratoare (abces cutanat sau ale partilor moi, abces vulvo-vaginal) sau recoltat intraoperator in caz de abcese (cerebral, rectal, scrotal, pelvian);

۰        lichid peritoneal;

۰        produs de punctie sinusala;

۰        produse patologice din sfera stomatologica.

Recoltarea produselor patologice trebuie sa se faca cu respectarea normelor de asepsie si antisepsie, cu evitarea contaminarii accidentale in cursul recoltarii.

Pentru produsele patologice lichide se recomanda aspirarea intr-o seringa din care se evacueaza aerul si apoi acul se ine intr-un dop de cauciuc.

Insamantarea produselor patologice trebuie sa se faca in 1-2 ore de la recoltare. In caz contrar germenii pot muri in contact cu oxigenul atmosferic.

Pentru produsele recoltate pe tampoane se recomanda utilizarea mediului de transport Carry-Blair, in care se cufunda tamponul dupa recoltare.

2.DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC

2.1. Examenul direct

Examinarea directa, macroscopica si microscopica, a prelevatului patologic ofera informatii imediate, orientative, asupra prezentei bacteriilor anaerobe. Aceste informatii sunt utile pentru decizia terapeutica initiala, in asteptarea rezultatelor de laborator.

Macroscopic, suspiciunea infectiei cu bacterii anaerobe este sugerata de:

-          miros fetid (datorat produsilor finali de metabolism);

-          fragmente de tesut necrotic ori scurgeri de culoare neagra (determinate de bacili Gram negativi pigmentogeni anaerobi);

-          prezenta de puroi si sange in plaga.

Microscopia directa a produsului patologic se realizeaza pe frotiu colorat Gram care evidentiaza microorganismul sau microorganismele implicare, numarul lor, prezenta sau absenta celulelor inflamatorii.

¨      Anaerobii sporulati

Apar ca bacili Gram pozitivi grosi, de lungimi variate, cu capete rotunjite sau taiate drept cu spori ovalari sau sferici, subterminali, centrali sau terminali, cu diametrul mai mare, mai mic sau egal cu corpul bacterian.

§         Bacilul tetanic: bacil alungit, cu capete nerotunjite, cu spor terminal cu un diametru ce depaseste diametrul corpului bacterian de 2-4 ori; sporul are un contur net refringent, o forma rotunda, mai rar ovalara. Aspectul germenului este de „racheta de tenis“ (ura 6);

ura 6: Frotiu din produs colorat Gram - Clostridium tetani

Dupa Atlas de Bacteriologie: Examens directs par colorations usuelles. J.L. Gestin, F.W. Goldstein, J.F. Acar. 1993

 

§         Clostridium perfringers: bacil gros, cu capete rotunjite, Gram pozitiv. In conditii obisnuite de cultura sau in organismul animal. Sporuleaza foarte rar, sporii fiind subterminali, clostridieni. Germenul este incunjurat de o capsula, vizibila in coloratia Gram ca un halou subtire, necolorat in jurul corpului bacterian (urile 7 si 8);

ura 7: Frotiu din produs colorat Gram - Clostridium perfringens

(http://www. microbes_edu.org)

§         Clostridium novy (Cl. oedematiens): bacil Gram pozitiv cu spor sobterminal clostridian, alungit si voluminos;

§         Clostridium septicum: bacil Gram pozitiv polimorf, incluzand forme de bacil, virgula, filamente, cu spori mari, subterminali, dand aspect navicular germenilor;

§         Clostridium botulinum: bacil lung si gros, Gram pozitiv, cu spor subterminal (ura 9).

ura 8: Frotiu din produs colorat Gram - Clostridium perfringens

(http://www. microbes_edu.org)

ura 9: Frotiu din produs colorat Gram - Clostridium botulinum

(http://www. microbes_edu.org)

¨      Anaerobii nesporulati

Microscopia directa a acestora nu este atat de importanta ca in cazul infectiilor clostridiale, deoarece aceste bacterii nu au aspect morfologic deosebit, putandu-se prezenta sub forma de: coci, bacili, spirili, vibrioni, Gram pozitivi sau Gram negativi, asemanatori morfologic cu cei aerobi, dar mai pleomorfi.

I. In infectiile determinate de bacili anaerobi Gram negativi nesporulati, apar frecvent aspecte morfologice particulare formelor „L“: elemente sferice de diferite marimi sau forme filamentoase;

۰        Diagnosticul genului Fusobacterium se poate face direct cand se intrunesc doua conditii esentiale: lipsa cresterii in aerobioza si prezenta simultana pe frotiu a 3 aspecte morfologice determinate de deficientele peretelui bacterian: forme bacilare, forme filamentoase (filamentele putand prezenta umflaturi terminale sau mediane care se desprind si se transforma in sferule libere), forme sferice (ura 10).



            Sferulele libere si filamentele pot avea corpusculi metacromatici, iar sferulele numeroase granulatii.

۰        Diagnosticul speciilor de Bacteroides: bacili Gram negativi cu coloratie bipolara.

            Toate aceste forme particulare nu sunt obligatorii a se vizualiza in produsul patologic; frotiurile din produsul patologic pot evidentia doar bacili Gram negativi fara aspecte caracteristice.

ura 10: Frotiu colorat Gram - Fusobacterium

(http://www. microbes_edu.org)

II. Bacilii Gram pozitivi anaerobi nesporulati sunt bacili ramificati sau neramificati, izolati, in lanturi sau palisade ori incrucisati.

۰        Propionibacterium: bacili corineformi, rar ramificati;

۰        Eubacterium, Bifidobacterium, Actinomyces: bacili Gram pozitivi ramificati.

2.2. Izolarea germenilor anaerobi

Pentru izolarea germenilor anaerobi produsele patologice se insamanteaza pe urmatoarele medii:

2.2.1. Pentru reprezentantii genului Clostridium:

§         mediul VF (viande-foie) sau mediul I IC cu carne tocata regenerat;

§         un agar-sange, care poate fi:

-          geloza Martin 3%, glucozata 1%, cu 10% sange de berbec;

-          agar Brucella, agar Columbia, agar infuzie cord-creier suplimentat cu extract de levura, vitamina K1 si 5% sange de berbec;

-          agar cu alcool feniletilic si 5% sange pentru inhibitia cresterii invazive a unor specii;

§         mediul Nagler cu galbenus de ou (se testeaza producerea de lecitinaza, lipaza, proteaza); se foloseste in cazul probelor din abcese si plagi (in gangrena gazoasa).

Pe aceste medii clostridiile cultiva dupa 12 zile de incubare la 370C.

Pentru izolarea clostridiilor din produse contaminate insamantarea acestor produse patologice trebuie sa se faca pe mediile agarizate mentionate mai sus, suplimentate cu Neomicina ca agent selectiv. Aceste produse patologice contaminate trebuie prelucrate in mod special pentru izolarea clostridiilor prin tratare cu alcool sau inactivare termica, pentru distrugerea formelor vegetative si mentinerea in viata numai a sporilor.

2.2.2. Pentru izolarea bacteriilor anaerobe nesporulate

Se folosesc aceleasi medii ca mai sus, la care se mai adauga medii selective, si anume:

§         pentru bacili Gram negativi si cocii Gram negativi:

-          agar cu sange lacat de berbec, selectiv prin Kanamicina si Vancomicina. In lipsa Vancomicinei se poate folosi amestecul selectiv realizat din: Kanamicina, Streptomicina, Neomicina, Polimixina B;

-          agar-sange-bila, suplimentat cu antibiotice, pentru Bacteroides fragilis;

-          agar-sange-esculina pentru B. fragilis si Bilophila;

§         pentru bacili Gram pozitivi si pentru coci Gram pozitivi: nu se foloseste Vancomicina ca agent selectiv, ci Kanamicina, Neomicina, Polimixina sau asocierea Colistin cu Acid nalidixic sau Biseptol-Polimixina B pentru Mobiluncus.

Culturile insamantate cu produse in care se suspicioneaza prezenta anerobilor se incubeaza la 370C si dupa 48 de ore se urmaresc zilnic pana la 7 zile. Un rezultat negativ nu poate fi comunicat decat dupa acest interval.

2.3. Identificarea bacteriilor anaerobe

2.3.1. Caractere de cultura

2.3.1.1. Germenii din genul Clostridium

a. In bulion anaerob:

۰        Cl. tetani se dezvolta dupa 24-48 de ore si determina o tulburare uniforma a mediului, cu degajarea a catorva bule de gaz cu miros caracteristic de corn ars sau de materie animala arsa si acid butiric;

۰        Cl. perfringens se dezvota cu extrem de mare rapiditate in mediile de cultura, mai ales la temperaturi crescute(450C-460C), la care germenul se dezvolta in in cateva ore. In bulion anaerob determina tulburare si producere intensa de gaz;

۰        Cl. oedematiens: tulbura uniform mediul, cu depunere ulterioara si cu producere moderata de gaz;

۰        Cl. septicum se dezvolta rapid si bogat, dand o productie intensa de gaz;

۰        Cl. botulinum tulbura uniform mediul, dand un miros usor ranced al culturii;

b. Pe geloza in suprafata:

۰        Cl. tetani: crestere delicata, subtire, cu margini transparente si, daca mediul nu are o concentratie sporita de geloza, in cateva zile se intinde ca un val uniform pe toata suprafata mediului;

۰        Cl. perfringens:  determina colonii in varianta S, SR, R;

۰        Cl. oedematiens: determina colonii de tip R, turtite, cu margini neregulate;

۰        Cl. septicum: da o crestere cu aspect particular, de dantelarie fina, in extensie continua;

۰        Cl. botulinum: colonii cu limite neregulate, translucide, cu suprafata granulara si cu o margine in extensie continua.

c. Pe geloza sange:

۰        Cl. tetani: nu determina hemoliza;

۰        Cl. perfringens: produce hemoliza de tip „cald-rece“ (prima zona de hemoliza aparuta la termostat, se inconjoara de o a doua zona, mai larga, aparuta dupa mentinerea in continuare la rece-+40C) (ura 11);

۰        Cl. oedematiens: determina hemoliza;

۰        Cl. septicum: intens hemolitic;

۰        Cl. botulinum: determina colonii hemolitice.

d. Pe mediul Nagler:

۰        Cl. perfringens: colonii asemanatoare unui precipitat, inconjurate de o zona opaca;

۰        Cl. oedematiens: acelasi aspect al coloniilor, inconjurate de un inel stralucitor in lumina oblica, numit strat perlat, datorat actiunii unei lipaze;

۰        Cl. septicum: nu produce lecitinaza;

۰        Cl. botulinum: produce opalescenta si strat perlat.

ura 11: Hemoliza pe geloza sange - Cl. perfringens.

Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology  - Seventh Edition,

Edward J. Bottone 1979

 

2.3.1.2. Germenii anaerobi nesporulati:

a. In bulion anaerob:

۰        Cocii Gram pozitivi: se dezvota sarac si lent, obisnuit sub forma de agregate, mai rar cu tulburarea mediului;

۰        Cocii Gram negativi: se dezvolta redus in mediul lichid, dar produc o foarte mare cantitate de gaz (Veillonella);

۰        Bacilii Gram pozitivi:

-          Propionibacterium: se dezvolta abundent in bulion.

۰        Bacilii Gram negativi:



-          Bacteroides: B. fragilis se dezvolta relativ abundent in 1-2 zile;

-          Fusobacterium: se dezvota pe mediile lichide, dupa 2-3 zile de cultivare depunandu-se la fundul eprubetei.



b. Pe geloza-sange:

۰        Cocii Gram pozitivi: produc colonii minuscule, transparente ca picaturile de roua; ulterior, dupa 2-3 zile, coloniile se opacifica si se extind; obisnuit sunt nehemolitice sau ocazional β-hemolitice (Peptostreptococcus magnus) sau pigmentate in galben-citrin, nehemolitice (P. asaccharolyticus);

۰        Cocii Gram negativi: colonii nehemolitice;

۰        Bacilii Gram pozitivi:

-          Propionibacterium: colonii inconjurate de o zona de hemoliza, uneori pigmentate in roz;

-          Eubacterium: colonii nehemolitice;

۰        Bacilii Gram negativi:

-          Bacteroides: B. fragilis determina colonii de tip S, rotunde, usor convexe, transparente, regulate, inconjurate frecvent de o zona de hemoliza, dupa mai multe zile;

-          Fusobacterium determina 2 tipuri de colonii:

§         cu diametrul 2-4 mm, contur neregulat, cu aspectul unei piramide, de culoare rosii-verzui, intens β-hemolitice;

§         cu diametrul 2-3 mm, forma rotunda, contur regulat, suprafata bombata, uneori aproape semisferice, de culoare alba-galbuie, tardiv  β-hemolitice .

c. Pe medii solide in suprafata:

۰        Cocii Gram-pozitivi:

-          Peptosteptococii: cresc relativ lent, dupa 48 de ore de incubare la 370C, determinand colonii mici, rotunde, convexe, alb-cenusii, opace;

-          Peptostreptococcus magnus: colonii cu diametrul intre 0,5-2 mm dupa 5 zile de incubare, obisnuit transparente, dar pot varia intre alb, cenusiu si galbui, rotunde, usor convexe, cu suprafata lucioasa sau lipsite de stralucire;

-          Peptostreptococcus anaerobius: creste cel mai repede dintre toate speciile (dupa 24 de ore): colonii intre 1-4 mm dupa 5 zile de incubatie, rotunde, plate, gri, cu centrul usor acuminat, alburiu, cu un miros dulceag, patrunzator;

-          Peptostreptococcus asaccharolyticus: colonii minuscule, care ajung la 2-3 mm diametru, rotunde, usor convexe, stralucitoare;

-          Peptococcus niger: colonii mici, rotunde, convexe, netede, lucioase, negre sau maslinii, dar devin gri dupa expunere la aer; in culturi mai vechi de o saptamana pot fi pigmentate in galben-mustar;

۰        Cocii Gram negativi:

-          Veillonella: dupa 48 de ore de incubare la 370C determina colonii de 1-l,5 mm, transparente pana la opac-albe la examinarea in lumina transmisa, si transparente pana la albastre-verzui in lumina reflectata;

-          Acidaminococcus: dupa 48 de ore de incubare: colonii minuscule (0,1-0,2 mm), rotunde, usor bombate, alb-cenusii sau aproape transparente;

-          Megasphaera: 0,2-2 mm, rotunde, usor bombate, cu margini regulate, lucioase, pana la usor rugoase, untoase;

۰        Bacilii Gram pozitivi:

-          Propionibacterium: colonii de aspect alb-sidefiu;

-          Eubacterium: colonii mici, semitransparente;

d. Pe agar-sange, selectiv prin bila:

۰        germenii din genul Bacteroides, in speta B. fragilis, se dezvolta chiar mai bine pe acest mediu decat pe suprafata mediului solid;  dau colonii inconjurate de un precipitat maroniu, datorita descompunerii sarurilor biliare din mediu;

e. Pe mediul selectiv agar-sange-bila-antibiotice (Kanamicina, Streptomicina, Neomicina, Polimixina B) pe acest mediu nu creste nici un alt germen anaerob, decat B. fragilis, iar dintre cele aerobe decat unele tulpini de Proteus si coci Gram pozitivi, care vor fi regasiti in cultura aeroba.

f. Pe geloza cu sange lacat: Bacteroides melaninogenicus se dezvota lent in 1-2 saptamani si produce un pigment negru caracteristic, care poate sa coloreze colonia sau sa o inconjoare sau sa apara sub colonie; uneori pigmentul este brun-roscat.

g. Pe mediul Nagler:

۰        Bacilii Gram negativi:

-          Fusobacterium: produce lecitinaza.

2.3.2. Caractere morfologice

2.3.2.1. Germeni anaerobi nesporulati:

a. Cocii Gram pozitivi:

-          Peptostreptococii: coci Gram pozitivi asezati in perechi, tetrade, mase neregulate sau lanturi;

-          Peptococii: coci Gram pozitivi asezati in gramezi.

b. Cocii Gram negativi:

-          Coci Gram negativi cu dimensiuni reduse, asezati izolati sau in gramezi;

c. Bacilii Gram pozitivi: morfologia ramane numai un criteriu orientativ de diferentiere a acestor bacterii  pentru ca multe specii sunt microscopic asemanatoare.

-          Actinomyces: filamente Gram pozitive, ramificate, cu aspect micelial si extremitati maciucate; se pot fragmenta usor in bacili corineformi dispusi in Y, V, T.

-          Bifidobacterium: bacili Gram pozitivi scurti, cu capete frecvent bifurcate si extremitati maciucate ori spatulate, dispusi izolat, in lanturi scurte, in agregate stelate, in V sau palisade.

-          Eubacterium: bacili Gram pozitivi pleomorfi:

§         E. alactolyticum: bacili mai lungi, usor incurbati, dispusi frecvent in V, asemanatori pasarilor in zbor, sau aglomerati, sub forma „literelor chinezesti“;

§         E. lentum: forme cocobacilare dispuse izolat, in perechi sau lanturi scurte;

§         E. imosum: bacili cu lungime intermediara, grosi, cu extremitati frecvent bifurcate si umflate, singuri, in perechi sau mici aglomerari;

-          Mobiluncus: bacili Gram variabil, usor incurbati, cu aspect difterimorf, sau cu aspect semilunar sau chiar de semicerc.

d. Bacili Gram negativi:

            - Bacteroides, Prophyromonas, Prevotella: bacili si cocobacili Gram negativi polimorfi; rareori genereaza forme L si sferoplasti; de aceea filamentele si formele bizare sunt numai ocazional observate; la ultimele doua genuri sunt frecvente formele cocobacilare.

            - Fusobacterium: bacili Gram negativi cu un polimorfism remarcabil: bacili cu capetele rotunjite sau ascutite, frecvent incurbati si cu umflaturi sferice, posibile forme cocobacilare si filamentoase cu incluzii granulare.

2.3.2.2. Germeni anaerobi sporulati: identic cu aspectul morfologic descris la examenul direct.

ura 12: Frotiu din cultura - Cl. tetani

(http://www. microbes_edu.org)

2.3.3. Caractere biochimice

2.3.3.1. Germeni anaerobii nesporulati:

۰        Cocii Gram pozitivi:

-          testul sensibilitatii la Vancomicina: cocii Gram pozitivi sunt sensibili; cocii Gram negativi sunt rezistenti;

-          testul catalazei: diferentiaza Peptococcus constant, desi slab catalaza pozitiv, de genul Peptostreptococcus catalaza negativ;

-          testul coagulazei: singurul pozitiv este Peptostreptococcus indolicus;

-          producerea de indol: pozitiv Peptostreptococcus asaccharolyticus.



-          reducerea nitratului: pozitiv Peptostreptococcus indolicus;

-          testul ureazei: pozitiv pentru unele specii de Peptostreptococcus;

-          fermentarea carbohidratilor:  Peptostreptococcus fermenteaza zaharurile, dar unele specii sunt azaharolitice; germenii din genul Peptococcus sunt azaharolitici.

۰        Cocii Gram negativi:

-          examinare sub radiatie ultravioleta, la 360 nm: coloniile de Veillonella au fluorescenta roz pana la rosu, care paleste dupa 2 ore; ceilalti coci Gram negativi nu dau colonii fluorescente;

-          reducerea nitratilor: pozitiv pentru Veillonella;

-          producere de catalaza: variabil Veillonella;

-          fermentarea glucozei: pozitiv doar pentru Megasphaera;

۰        Bacili Gram pozitivi:

-          testul catalazei: pozitiv pentru Propionibacterium;

-          fermentarea zaharurilor: zaharolitici;

-          producere de H2S: pozitiv Propionibacterium;

-          producere de indol: pozitiv Propionibacterium;

-          reducerea nitratilor la nitriti: negativ pentru bacilii Gram pozitivi;

-          actiunea asupra laptelui turnesolat: Propionibacterium coaguleaza, reduce si acidifica laptele turnesolat;

-          hidroliza  gelatinei: Propionibacterium  acnes lichefiaza gelatina.

۰        Bacili Gram- negativi:

-          crestere pe medii cu 20% bila: toate speciile de Bacteroides si unele specii de Fusobacterium;

-          producere de indol: variabil  pentru genul Bacteroides( pentru B. fragilis negativ); variabil pentru Fusobacterum (pozitiv pentre F. necrophorum, negativ pentru F. mortiferum);

-          hidroliza esculinei: toti bacilii Gram negativi hidrolizeaza esculina;

-          fermentarea zaharurilor:  Bacteroides fermenteaza constant glucoza, lactoza, zaharoza, iar pe celelalte zaharuri variabil, Fusobacterium este slab zaharolitic, de regula fermentand glucoza su fructoza;

-          fermentarea treoninei: se evidentiaza prin producerea gazului din substratul cu treonina, prin metoda albastrului Nil sau prin cromatografie. Testul este pozitiv pentru Fusobacterium, si negativ pentru Bacteroides.

-          hidroliza  gelatinei:  Bacteroides este negativ;

-          actiunea asupra laptelui turnesolat: Bacteroides coaguleaza, reduce si acidifica laptele turnesolat;

-          examinare sub radiatie ultravioleta, la 360 nm: coloniile de Bacteroides dau fluorescenta rosie in lumina ultravioleta.

2.3.3.2. Germeni  anaerobi sporulati:

-          sensibilitatea la Vancomicina versus Colistin: toate clostridiile sunt rezistente la Colistin si sensibile la Vancomicina;

-          producerea de lecitinaza si lipaza: pe o placa cu mediu Nagler sau Willis-Hobbs se repica un striu longitudinal. Se incubeaza anaerob la 370C. Dupa 48 de ore se urmareste producerea de lecitinaza: precitat opac in mediul din jurul cresterii, iar pentru producerea de lipaza se zrmareste cultura o saptamana: film perlat, iridiscentpe cresterea bacteriana si mediul imediat adjacent. Germeni lecitinaza pozitivi: Cl. perfringens, Cl. oedematiens, Cl. botulinum; germeni lecitinaza negativi: Cl. septicum;

-          cresterea in lapte turnesolat sau cu broncrezol purpur: Cl. perfringens formeaza cheag alveolar: laptele este initial redus, apoi fermentat virand spre rosu, apoi coagulat, cheagul fiind lipit de un perete si sfasiat de gaze; apare un zer care se limpezeste complet si totul este surmontat de un alt cheag, cu aspect buretos si virat spre rosu (ura 13);

-          fermentarea zaharurilor: Cl. perfringens fermenteaza majoritatea zaharurilor; Cl. septicum fermenteaza ajoritatea zaharurilor cu exceptia zaharozei; Cl. botulinum fermenteaza variat zaharurile;

ura 13: Actiunea clostridiilor pe mediul cu lapte turnesolat. Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986

 

-          Cl. perfringens este un puternic sulfito-reducator, inegrind rapid mediile care contin sulfit de sodiu si un compus feric.

2.3.4. Caractere antigenice

-          Cl. perfringens: reactia de seoneutralizare Nagler. Pe o ˝ de placa cu mediu Nagler se acopera cu ser antiperfringens; germenul suspicionat a fi Cl. perfringens se insamanteaza in striuri perpendiculare pe linia de demarcatie. In caz de reactie pozitiva germenul se dezvolta pe ˝ fara ser si nu apare in cealalta jumatate. Aceeasi reactie poate fi evidentiata si in cazul Cl. tetani (ura 14).

ura 14: Reactia de seroneutralizare - Cl. tetani.

Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986

 

-          Cl. botulinum: prezinta 7 tipuri antigenic distincte de toxina, notate A, B, C, D , E, F, G, desi toate provoaca aceeasi imbolnavire clinica, botulismul. Toxinele sunt strict specifice de tip, fiind neutralizate numai de antitoxinele corespunzatoare.

Evidentierea toxinei botulinice si determinarea tipului acesteia poarta numele de toxinotipie.

Pentru acesta se iau 4 loturi de animale de laborator (soareci sau cobai).

La primul lot se administreaza pe cale intraperitoneala (i.p) produsul patologic filtrat ca atare (lichid de spalatura gastrica, de varsatura, continut intestinal, lichid din conserva alimentara incriminata, serul sanguin).

La al doilea lot se administreaza prudusul tot i.p., dar dupa ce acesta a fost tinut 15 min la 1000C.

La al treilea lot se administreaza produsul patologic dupa ce acesta a fost pus in contact, inainte de administrare, cu ser anti-botulinic anti-A si lasat 30 min la 370C.

La al patrulea lot se administreaza produsul patologic dupa ce acesta a fost pus in contact, inainte de administrare, cu ser anti-botulinic anti-B si lasat 30 min la 370C.

Rezultatul: daca supravietuiesc animalele lotului II si IV, inseamna ca este intoxicatie botulinica, iar toxina este de tip B, pentru ca a fost inactivata de temperatura si serul specific anti-B.

La noi in tara toate cazurile diagnosticate cu botulism s-au datorat toxinei botulinice de tip B, cu o exceptie - un caz dat de toxina botulinica de tip A.

2.3.5. Caractere de patogenitate

Se bazeaza pe reproducerea bolii experimental la animale de laborator, mai ales in cazul germenilor anaerobi sporulati, mai greu sau imposibil de realizat in cazul anaerobilor nesporulati. Astfel:

-          Cl. tetani. Patogenitatea bacilului tetanic este dominata de toxina tetanica, o exotoxina capabila sa determone tetanosul experimental, dupa o incubatie de numai 8 ore, indiferent de doza inoculata. Actiunea biologica a sa se exsercita prin fixarea exclusiva si ireversibila pe sistemul nervos, mai ales SNC, legandu-se de gangliozizii legati de cerebrozizi. Injectata la animalul de laborator (soarece, cobai, iepure), toxina reproduce boala, determinand o paralizie spastica, care incepe de partea si cu membrul in care s-a injectat; membrul este fixat in extensie fortata, corpul se curbeaza de aceeasi parte; urmeaza generalizarea contracturilor, acesta este tetanosul ascendent. La om tetanosul incepe cu contractura muschilor masticatori (trismus) indiferent de locul de patrundere al toxinei sau infectiei tetanice, realizand tetanosul descendent, care afecteaza initial nervul cel mai scurt si apoi continua cu formele generalizate.

-          Cl. perfringens. Factorul principal de patogenitate il reprezinta α-toxina, care este o enzima pura, lecitinaza. Ea are efect: hemolitic, dermonecrotic, letal, prin actiunea sa asupra lecitinei din SNC. In cazul gangrenei experimentale s-a constatat ca aparitia leziunilor hemoragice in organe reprezinta momentul cand animalele nu mai sunt recuperabile prin tratament; pe cand leziunile degenerative sunt compatibile cu vindecarea.

-          Cl. oedematiens este puternic toxigen. Cultura injectata i.m. la cobai, produce un edem palid, gelatinos la locul injectarii, care prinde toate tesuturile, de la piele pana la os. Edemul accentuat este vizibil cu ochiul liber atat la animalul de laborator, cat si la om.

-          Cl. septicum se caracterizeaza printr-o extrem de mare virulenta. Injectarea a cativa spori  i.m. in conditii de anaerobioza la cobai, duce la moartea animalului in mai putin de 24 de ore, germenul producand o hemoliza intensa in toate tesuturile si organele.

2.4. Antibiograma

In general germenii anaerobi sunt rezistenti la actiunea aminoglicozidelor; sunt sensibili la penicilina, eritromicina, tetraciclina, metronidazol, clindamicina, cefoxitina. Asocierea penicilina-metronidazol este deosebit de eficienta.




Alte materiale medicale despre: Microbilologie



Exercitiile anaerobice se fac in conditiile unui insuficient aport de oxigen (de exemplu, sprintul, culturismul). Ele amelioreaza tonicitatca muscular [...]
Carnea si derivatele ei fac parte dintre alimentele de baza care ajuta cresterea, mentinerea si refacerea tesuturil [...]
a€˘ Pentru profilaxia imbatrinirii organismului, de 2-3 ori pe zi cite un pahar suc de castraveti + o lingura miere. a€˘ Pentru o mai bun [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre microbilologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile