eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Microbilologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » microbilologie

Diagnosticul de laborator al infectiilor cu hemofili

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CU HEMOFILI

Infectiile umane produse de reprezentantii genului Haemophilus sunt variate ca manifestare si gravitate: meningita, epiglotita, pneumonia, bronsita acuta, acutizarea bronsitelor cronice si bronsiectaziilor, pleuropneumonia, sinuzita, otita medie acuta si cronica, mastoidita, conjunctivita, endocardita, pericardita, osteomielita, artrita, peritonita, hepatita, colecistita, uretrita, prostatita, orhiepididimita, vaginita, salpingita, endometrita etc.

Speciile de hemofili izolate de la om la om sunt:

-          H.influenzae;

-          H.aegyptus (conjunctivitidis);

-          H.haemolyticus;

-         


H.parahaemolyticus;

-          H.dycrey;

-          H.vaginalis.

1. RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE

Se recolteaza: sputa, exudat faringian, exudat nazal, spalatura bronsica, LCR, secretie conjunctivala, otica, uretrala, vaginala, sange, lichid pleural, pericardic, articular, raclaje cutanate sau mucoase, materii fecale, fragmente de tesuturi sau organe - in caz de interventii chirurgicale sau deces.

            Tampoanele de recoltare trebuie sa fie imbibate in bulion inainte ca proba sa fie recoltata si transportate rapid la laborator. Probele vor fi pastrate pana la insamantare la temperatura laboratorului, nu in frigider, iar durata sa nu depaseasca 2 ore, intrucat viabilitatea hemofililor este mult mai redusa prin uscare si racire.

2. DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC

2.1. Examenul direct

Se foloseste pentru: sputa, exudate, aspirate, secretii si sedimentul obtinut prin centrifugarea LCR si a exudatelor lichide, numai pentru a determina prezenta bacililor Gram negativ.

            In efectuarea coloratiei Gram, trebuie avuta mare grija in efectuarea decolorarii, deoarece formele cocobacilare de H.influenzae pot fi confundate in morfologie cu pneumococii. Daca ei se coloreaza bipolar, iar restul organismului sa fie colorat pal, se pot confunda cu Gram pozitivii.

            Se poate efectua un test direct de umflare a capsulei cu ser de tip H.influenzae.

            Imunofluorescenta cu ser capsular conjugat cu fluoresceina este un alt mijloc excelent de identificare a tulpinilor capsulate.

2.2. Izolarea

Se folosesc medii in care celulele sanguine au fost lizate printr-o incalzire usoara (agar-chocolat si Lewinthal) sau prin digestie peptica (agar Fildes). In astfel de medii hemina si NAD sunt prezente in aprox. 500 micrograme si respectiv 150 micrograme/ml. Incubarea se face la 370C in 5-l0 % CO2, timp de 18-72 de ore.

2.3. Identificarea

a. Caractere de cultura

H.influenzae da colonii mici, gri sau semiopace, netede si plat convexe, cu margini regulate. Tulpinile capsulate tind sa se dezvolte confluent, in contrast cu coloniile tulpinilor necapsulate, care raman separate. Coloniile de H.parainfluenzae pot avea un diametru pana la 3 mm dupa incubare de 24 de ore si apar netede sau rugoase si crenelate, gri-lucioase si semiopace. Activitatea hemolitica a hemofililior hemolitici poate fi evidentiata pe agar Fildas sau Lewinthal, cu 5% sange bovin sau de cal si agar-sange de la aceleasi specii (ura 1).

In jurul coloniilor de Staphilococcus aureus dezvolta colonii mai mari (fenomen de satelitism), datorita suplimentului de factor V furnizat de stafilococi (urile 2 si 3).

b. Caractere morfologice

Frotiul colorat Gram evidentiaza cocobacili Gram negativi polimorfi. Tulpinile virulente prezinta uneori capsula (ura 4).

c. Caractere metabolice

Reactiile fermentative sunt foarte valoroase pentru diferentierea speciilor de hemofili. Carbohidratii cu valoare de identificare sunt: glucoza, zaharoza, lactoza, xiloza, manitolul si riboza.

            Alte teste folosite: testul indolului, testul ureazei, activitatea decarboxilazelor si a betagalactozidazei. Suplimentarea mediului cu factorii X, V sau X+V diferentiaza speciile de Haemophilus: H.influenzae si H.aegyptus necesita factor X+V; H.ducrey necesita numai factor X.



ura 1: H. influenzae - cultura pe agar-cholat din lichid cefalorahidian. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology  - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979

 

ura 2: H. influenzae - satelitism in prezenta stafilococilor pe geloza sange. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology  - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979

 

d. Caractere antigenice

Se foloseste identificarea serologica pentru tulpinile capsulate de H.influenzae care pot fi diferentiate in 6 serotipuri bazate pe 6 polizaharizi capsulati distincti: a, b, c, d, e, f. Se folosesc: reactia de umflare a capsulei, dubla difuzie in gel de agar, imunofluorescenta, contraimunoelectroforeza, latexaglutinarea, aglutnarea pe lama si coaglutinarea.

ura 4: H. influenzae - frotiu colorat Gram din cultura. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology  - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979

 




Alte materiale medicale despre: Microbilologie



In cele ce urmeaza vor fi prezentate numai tehnicile care utilizeaza antigenii (alergenii) in "starea lor obisnuita", adica testele cutanate si testel [...]
Acest sindrom de hipen-eaetivitate bronsica, observat la persoane cu o predispozitie constitutionala particulara, pune adesea probleme di-ficiile de d [...]
Dispneea reprezinta simptomul major, dar nu patogonomonic, al insuficientei respiratorii. Ea exprima, in primul rind, dar nu obligatoriu, o su fer [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre microbilologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile