eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Microbilologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » microbilologie

Bacilul antraxului (bacillus anthracis)


BACILUL ANTRAXULUI (BACILLUS ANTHRACIS)


Germenii sunt raspanditi in sol, fiind germeni foarte rezistenti in mediul exterior; pe sol se gasesc sub forma de spori care pot fi ingerati in timpul pasunatului de catre animale ierbivore (boala este astfel o zoonoza); in organismul animalului sporul se transforma in forma vegetativa care traverseza mucoasa lezata a tubului digestiv si trece in torentul circulator dand o boala septicemica, cu mortalitate foarte ridicata, cu consecinte economice grave. Omul poate interveni in lantul epidemiologic al germenului prin consum de carne de animal infectata sau prin contact direct cu animalele bolnave sau pe cale respiratorie.

La om Bacillus anthracis determina infectia carbunoasa ce poate fi, in functie de calea de patrundere, cutanata, respiratorie, digestiva.

Carbunele cutanat, manifestarea cea mai frecventa, este reprezentat de pustula maligna, localizata mai ales pe fata, gat sau membre. La locul de inoculare apare o cula cu lichid sero-sanguinolent, care se ulcereaza



si se usuca, dand nastere unei cruste negre (carbune).

Regiunea subjacenta leziunii prezinta un edemul alb, nedureros, gelatinos.

Daca tabloul clinic este dominat de un edem extins, febra, stare generala toxica se vorbeste despre edem malign, care reprezinta o forma grava a carbunelui cutanat.

Carbunele pulmonar se manifesta printr-o pneumonie sau bronhopneumonie hemoragica severa, cu sputa hemoptoica, insotita de stare septicemica, ce poate duce la deces. Prognosticul este foarte grav.

Carbunele digestiv se manifesta sub forma de enterocolita acuta, cu scaune cu sange, febra, stare toxica, colaps, deces.

Meningoencefalita carbunoasa este o forma rara, fiind aproape totdeauna mortala.

Diagnosticul de laborator vizeaza izolarea germenului si reproducerea bolii la animal si implica urmatoarele etape:


1. Recoltarea produselor patologice

Se face in functie de afectiunea clinica; pentru majoritatea produselor patologice se face inlaturarea florei saprofite prin inactivare 60 de min la 30 C, etapa ce permite numai supravietuirea formelor sporulate care, in conditii optime de mediu, vor duce la dezvoltarea formelor vegetative. Aceste produse patologice pot fi:

serozitatea din cula sau pustula, lichidul de edem;

sange;

LCR: insamantare direct pe medii de cultura;

sputa;

materii fecale, produs de varsatura, alimente;

material necroptic pentru diagnostic retrospectiv (fragmente de splina, ficat, piele).


2. DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC

2.1 Examenul direct

Se fac frotiuri care se coloreaza cu albastru de metilen sau dupa metoda Gram.

Pe frotiul colorat Gram se evidentiaza bacili Gram pozitivi, cu capetele taiate drept, izolati sau in lanturi scurte de 2-3 indivizi, cu aspect de trestie de bambus sau vagoane de tren, imobili, capsulati, alaturi de detritusuri celulare, leucocite si flora de asociatie redusa.

Frotiul efectuat din leziunile vechi evidentiaza bacili necapsulati cu spor central sau subterminal, cu diametrul sporului mai mic decat diametrul formei vegetative.

Se acopera cu ser imun fluorescent anticapsular (reactie de imuofluorescenta) pentru detectarea rapida a bacteriei carbunoase.

Pentru punerea in evidenta a capsulei se pot folosi coloratii speciale:

- coloratia cu tus de China;

- coloratia Hiss (bacilul carbunos apare cu corpul rosu si capsula roz);

- coloratia cu albastru de metilen invechit sau albastru de toluidina (in care corpul bacilului este albastru, iar capsula roz);

In coloratiile obisnuite, deoarece capsula are o afinitate slaba fata de coloranti, ea apare ca un halou incolor in jurul celulei bacteriene.

Pentru evidentierea sporului se pot folosi coloratii speciale, ex. coloratia Mller, in care sporul se coloreaza in rosu.

In coloratiile uzuale sporii nu se coloreaza, ci apar sub forma unei vacuole ovalare in corpul colorat al formei vegetative.


2.2. Izolarea germenului

Pentru izolarea germenului se pot folosi medii simple (bulion simplu, geloza-simpla, geloza-sange) sau mediu cu cartof sau medii sintetice cu tiamina.

Bacilul anthracis nu este exigent, crescand bine pe medii simple, in conditii de aerobioza, la temperatura de 350C si pH intre 7,2-7,4.

Produsele care contin flora de asociatie se insamanteaza in bulion, se incubeaza 24 de ore la 370C, apoi se incalzeste cultura la 700C timp de 20-30 de minute, pentru a distruge germenii nesporulati , dupa care se fac treceri pe geloza simpla sau geloza-sange.


2.3. Identificarea

a. Caracterelor de cultura

In bulion simplu: Bacillus anthracis determina un depozit floconos, mediul ramanand limpede; tulpinile de tip S tulbura uniform mediul.

Pe geloza simpla: determina colonii de tip R: colonii mari, de 2-4 mm, albe-cenusii, cu suprafata rugoasa, cu margini neregulate datorita prelungirilor laterale similare suvitelor de par, care confera coloniilor un aspect caracteristic de cap de meduza (ura1).



Pe geloza sange: aspectul coloniilor este identic cu cel de pe geloza simpla; bacilul antraxului nu produce hemoliza sau la unele tulpini, dupa 24 de ore poate sa apara o zona discreta de hemoliza β (urile 2 si 3).

Pe geloza dreapta, insamantat prin intepare, se dezvolta sub forma unui brad inversat.

Pe mediu cu cartof se dezvolta repede si abundent, formand un strat alb-cenusiu, mat.

Pe medii sintetice cu tiamina, formeaza colonii mici, dupa 24 de ore.


b. Caracterelor morfologice

Pe frotiul din cultura colorat Gram se evidentiaza bacili Gram pozitivi, cu capetele taiate drept, izolati sau in lanturi scurte sub forma de trestie de bambus, cu un halou incolor in jurul celulei bacteriene (capsula) si cu o vacuola ovalara centrala, in corpul colorat al formei vegetative (sporul) (urile 4 si 5).



ura 1: Colonii de B. anthracis la microscop, x 28.

Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986


 





ura 2: Colonii de tip R - Bacillus anthracis.

Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986


 





ura 3: Colonii de Bacillus anthracis nehemolitice pe geloza sange.

Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology - Seventh Edition,

Edward J. Bottone 1979

 





ura 4: Frotiu din cultura colorat Gram - Bacillus anthracis

(https://www. microbes_edu.org./diagn.antrax)


ura 5: Frotiu din cultura colorat Gram - Bacillus anthracis

Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986



 




c. Caractere biochimice

Bacillus anthracis produce catalaza, fermenteaza fara gaz glucoza, maltoza, fructoza; este uree negative; nu produce indol, reduce nitratii in nitriti, reactia Voges-Proskauer este pozitiva, citrat pozitiv, lichefiaza gelatina, hidrolizeaza cazeina, produce lecitinaza, reduce albastrul de metilen din lapte.


d. Caractere de patogenitate

Inocularea subcutanata la cobai sau soarecii de laborator genereaza, dupa 24-72 ore, o septicemie mortala. La examenul necroptic se evidentiaza la locul inocularii un edem gelatinos, saiguinolent, viscerele sunt congestionate, sangele este de culoare inchisa si se coaguleaza tardiv, splina este marita, foarte friabila si de un rosu inchis. In lichidul de edem, dar mai ales in sange, in organele toracice si abdominale, se gasesc numerosi bacili incapsulati.


e. Caractere antigenice

Se studiaza prin reactia de precipitare in inel (termoreactia Ascoli) cu importanta in diagnosticul retrospectiv al antraxului. Antigenul este reprezentat de substanta P capsulara de natura polipeptidica si fractiunea somatica polizaharidica, preparat din fragmente de organ ale animalului suspect (splina, ficat) sub forma unui filtrat. Serul imun standard anticarbunos se prepara pe cal.

Principiu: serul anticarbunos formeaza un precipitat specific in contact cu extractele de organe provenite de la cadavre cu infectie carbunoasa.

Tehnica: Intr-un tub de precipitare se pun 0,5-0,6 ml filtrat, iar cu o pipeta Pasteur se introduce incet in fundul tubului aceeasi cantitate de ser anticarbunos, avand grija sa nu se amestece. Daca in decurs de 5-l0 min, la linia de contact a celor doua lichide se formeaza un inel albicios de precipitare, reactia este pozitiva.


2.4. Antibiograma

Bacillus anthracis este sensibil la antibiotice si sulfamide, de tipul: penicilina, tetraciclina, eritromicina, cloramfenicol. Aceste antibiotice se asociaza terapiei cu ser anticarbunos.





Alte materiale medicale despre: Microbilologie




DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CU PARVOBACTERII DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CU GERMENI DIN GENUL BRUCELLA Bru [...]
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR PRODUSE DE STREPTOCOCI Manifestarile clinice determinate de streptococi includ: - infectii acute sup [...]
IMUNOPROFILAXIA INFECTIILOR Utilizarea serurilor si vaccinurilor, alaturi de chimioterapice, reprezinta o arma esentiala in profilaxia si tratame [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre microbilologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile