eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Medicina generala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » medicina generala

Omul si analizele medicale

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
Progresele tehnice si cele ale medicinii, din ultimii 50 de ani au creat o serie de mijloace de explorare a organismului uman atat in lichidele, cat si m tesuturile corpului, mergand pana la nivelul celulelor si chiar in interiorul lor, la nivel molecular.
Acest fapt a contribuit la descoperirea unor tehnici de analize medicale care au usurat mult punerea rapida si precisa a diagnosticului unor boli. Mai mult, unele analize pot depista cateva boli foarte de timpuriu, cu mult mai inainte de a aparea primele simptome si deci suferinta umana. in plus, s-au descoperit agenti patogeni noi (infectiosi, genetici, maolici) si noi boli.

Tot mai multi oameni beneficiaza si trebuie sa beneficieze de aceste descoperiri in lupta dusa contra bolilor pentru prevenirea acestora in scopul mentinerii sanatatii. Numeroase epidemii au fost stavilite datorita depistarii unor microbi, virusuri sau paraziti de catre laboratoare. Pentru acest scop a luat fiinta o serie de laboratoare specializate pentru diferite analize, atat la nivelul policlinicilor, cat si la nivelul spitalelor si clinicilor.
Astazi, analizele medicale se efectueaza cu mai mare precizie datorita metodelor rapide, datorita tehnicilor automate si semiautomate.
Alte analize se pot executa de catre bolnav chiar la domiciliu, cu ajutorul unor fasii de hartie imbibate cu substante reactive.

Acestea pun in evidenta diferite modificari in sange, urina, materii fecale (zahar, uree, sange, corpi cetonici, albumina, urobilinogen etc), prin schimbarea de culoare a hartiei.
Analizele nu se fac numai Jn caz de boala, ci si la persoanele sanatoase, uneori in mod obligatoriu, pentru descoperirea unor boli ascunse, astfel:
• pentru angajari in serviciu, mai ales la persoanele care lucreaza in domeniul alimentatiei;
• la subiectii care doneaza sange pentru transfuzii;
• pentru aviatori, marinari, soferi, posesori de arme de foc si alte profesiuni, unde se cere o sanatate perfecta;
• cu ocazia casatoriei;
• la persoanele care au calatorit in tarile tropicale sau subtropicale.

La persoanele care lucreaza cu substante toxice, infectioase sau cu radiatii ionizante etc.
Desigur, se pot produce si erori in efectuarea analizelor medicale, care tin atat de tehnicile de analiza, cat si de modul gresit de recoltare a produselor de analizat. Astfel, consumul de alimente sau postul sever inainte de recoltare, tratamentul cu diferite medicamente, ca si contaminarea cu diferiti agenti infectiosi ori substante chimice dupa recoltare pot sa falsifice rezultatele unor analize medicale. De aceea, in cazurile in care aceste analize nu concorda cu simptomele bolii, medicul va recomanda repetarea analizelor respective. De asemenea, intervalele la care se fac analizele se silesc de catre medic.

Se cunosc cateva sute de feluri de analize medicale, insa in practica se executa numai cele absolut necesare pentru a sili diagnosticul unui bolnav. Deoarece un singur laborator nu poate efectua toate tipurile de analize, in policlinici si spitale s-au organizat sectii, pe specialitati, care executa fiecare cate un grup sau chiar un singur tip de analize medicale. De aceea, persoana interesata este bine sa stie ca exista mai multe feluri de laboratoare sau sectii specializate pentru diferite analize medicale.

I. LABORATOARELE DE ANALIZE MEDICALE
1. Laboratorul de biochimie, executa analizele biochimice ale produselor provenite de la organismele vii (sange, urina, lichid cefalo-rahidian, bila, suc gastric, materii fecale etc.) Aceste laboratoare analizeaza:
• zaharul in sange (glicemia) si in urina (glucozuria). •proteinele sanguine: albumina. globulinele, fibrino-
genul. proteinele totale, precum si produsele lor de descompunere (acidul uric. creatinina, ureea). Proteinograma sau electroforeza serica pune in evidenta cele cinci fractiuni principale din ser: albumina, alfa - 1 - globulinele, alfa - 2 - globulinele, beta-globulinele, si gamma-globulinele.

grasimile (lipidele) din sange sunt compuse din: lipide totale, acizi grasi, trigliceride, colesterol, lipoproteine etc.
• enzimele cele mai importante din sange: fosfataza alcalina si acida, aldolaza, amilaza, colinesteraza, trans-aminazele, lactat dehidrogenaza, creatin fosfokinaza etc;
sarurile minerale: calciu, fosfor, sodiu, potasiu, magneziu, iod, fier s.a.;
• hormonii, ( laboratorul de endocrinologie.)
2. Laboratorul de hematologie executa analize hematologice: numaratoarea globulelor rosii si albe, a trombocitelor, determinarea grupelor sanguine, a testelor de coagulare a sangelui, hematocritului si hemoglobinei etc. Aceste analize se fac pentru marea majoritate a bolilor, dar in mod special pentru bolile de sange (anemii, leucemii, intoxicatii etc).

Cresterea numarului de globule albe (leucocite) din sange se numeste leucocitoza, iar reducerea numarului de leucocite. leucopenie. De notat ca globulele albe sunt de mai multe feluri, fiecare avand un rol propriu in fiziologia, imunitatea si in infectiile organismului. Dupa forma si aspectul microscopic, leucocitele se pot grupa intr-o 'formula leucocitara\" care cuprinde, printre altele, neu-trofilele, monocitele, limfocitele si eozinofilele.
Modificarea procentului normal al acestor celule, in diferite boli, va fi mentionata in partea a treia a lucrarii.

3. Laboratorul de microbiologic se ocupa de depistarea si identificarea microbilor care provoaca bolile infectioase acute sau cronice. Acesti microbi sau bacterii se analizeaza din urmatoarele produse ale bolnalui:
• Din sange (hemocultura). Analiza se face numai in spital si ajuta la diagnosticul febrei tifoide si ale altor salmoneloze, al endocarditei, septicemiei provocate de diferiti bacili: bacilul tific, coli, proteus, piocianic si de coci: stafilococ, streptococ, pneumococ, de spirochete, rickettsii etc. a€˘

Acesti microbi, in mod normal, nu se gasesc in sange si apar in numar mare in momentul cand bolnal are frisoane si febra. De aceea bolnal trebuie sa anunte medicul pentru a-i recolta sange in momentul cand apar aceste simptome.
• Din urina (urocultura). Urina proaspata este sterila, ea nu contine microbi patogeni (cauzatori de infectii). De aceea prezenta microbilor in urina, mai ales in numar de peste 10.000 microbi la un mililitru de urina, indica o infectie a rinichilor (nefrita) sau a cailor urinate (cistita, pielita). Cei mai intalniti microbi in urina sunt: bacilul coli, bacilul proteus, bacilul piocianic, Klebsiella, baciluj febrei tifoide si al altor salmoneloze, bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, leri etc.

• Din bila (bilicultura). Pentru aceasta analiza, bila se extrage cu ajutorul unei sonde de cauciuc. In mod normal nici acest lichid nu contine microbi. Dar in cazul infectiilor cii biliare (colecistita) si ale cailor biliare (colangita), in bila se evidentiaza cam aceiasi microbi ca si in urina.
• Din materii fecale (coprocultura). Excrementele omului contin in mod normal miliarde de microbi pe un gram. Insa acesti microbi nu sunt daunatori omului, ci din contra, contribuie la fermentatia si putrefactia deseurilor alimentare din intestin.

Totusi uneori acesti microbi saprofiti din intestin, ca urmare a greselilor de alimentatie, a tratamentului cu antibiotice sau scaderii rezistentei organismului la infectii, pot deveni agresivi, provocand infectii ale intestinului subtire (enterite), ale intestinului gros (colita) sau ale ambelor intestine (enterocolita).
In afara de bacteriile saprofite, in materiile fecale se pun in evidenta aceiasi microbi care se gasesc si in urina, si in plus, microbii dizenteriei si holerei. Fostii bolnavi de febra tifoida si de alte salmoneloze, de dizenterie sau holera pot sa poarte in intestinul lor si sa raspandeasca in mediul extem microbii bolilor respective. De aceea acesti bolnavi trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nil sunt purtatori de microbi periculosi.

• Din secretia gatului, nasului si urechilor. Aceste secretii se recolteaza cu un tampon de catre medic. in cazurile de infectii (amigdalita, faringita, rinita, otita) se depisteaza frecvent streptococul si stafilococul. Streptococul beta-hemolitic este agentul patogen al anginei (faringo-amigdalita) si al scarlatinei, in special la copii. Gasirea acestui microb in gatul unei persoane necesita analizarea secretiei faringiene la toti membrii familiei si ai colectilui pentru a-i descoperi pe purtatorii microbului si a-i steriliza cu penicilina. Acest fapt este important pentru prevenirea raspandirii infectiei, in special la copii. Stafilococul aureu-hemolitic este alt microb periculos care produce amigdalite purulente.

Mai rar, in gat, nas, urechi se gasesc bacilul difteriei, al tusei conlsive, bacilul piocianic, Klebsiella, pneumococul care produce pneumonie, meningococul (care determina meningita), ciuperci
microscopice etc. Aceste analize se fac inainte de tratamentul cu antibiotice, care pot omori microbii respectivi.

• Din sputa. Persoanele care sufera de boli ale aparatului respirator, datorita actului tusei, elimina sputa. Aceasta contine aceiasi microbi care exista si in gatul omului. in cazul tuberculozei pulmonare se elimina in sputa si bacilul tuberculozei (bacilul Koch). Uneori acest bacii nu se poate depista in sputa prin analize bacteriologice si atunci sputa se injecteaza la cobai, animal foarte sensibil la tuberculoza. in acest caz rezultatele analizei se obtin dupa circa doua luni.

• Din secretiile organelor genitale. O serie de microbi patogeni sau chiar saprofiti poate cauza infectii ale canalului urinar (uretrita), ale prostatei (prostatita), ale vaginului (vaginita) sau uterului (metrita), producand scurgeri purulente. Pe langa microbii obisnuiti (streptococ, stafilococ, bacilul coli, bacilul proteus etc), in aceste secretii se poate gasi si gonococul, microbul blenoragiei care apare dupa trei-sapte zile de la un contact sexual infectant. Spirocheta sifilisului se gaseste in leziunea (sancrul sifilitic) care se dezvolta pe organele genitale in primele trei-patru saptamani de la infectie, dupa care microbul dispare de la locul infectiei si trece in sange si tesuturi. in secretiile respective se mai evidentiaza: parazitul Trichomonas vaginalis, care produce tricomonaza, si ciuperci microscopice (Candida, Geotrichum) care determina candidoza.

• Din lichidul cefalorahidian. Acest lichid se gaseste in jurul maduvei spinarii din sira spinarii (coloana vertebrala). Se recolteaza numai de catre medic, cu seringa. Cei mai frecventi microbi gasiti sunt: streptococul, pneumococul, bacilul tuberculozei, menihgococul.
• Din secretiile pielii si mucoaselor. Bolile pielii: eczeme, foliculita (cosul), furunculul (buboiul), erizipelul (branca), plagile infectate, arsurile, contin numerosi microbi: stafilococul, streptococul, bacilul piocianic, bacilul antraxului, bacilul proteus, precum si leri.

4. Laboratorul de virusologie cerceteaza produsele normale sau patologice ale omului si ale animalelor in vederea descoperii de virusuri responsabile de infectii virale. Virusurile sunt cele mai mici forme de viata care se masoara in milimicroni (un milimicron fiind a milioana parte dintr-un milimetru). De aceea virusurile nu se pot Vedea la microscopul obisnuit, ci numai la microscopul electronic, care mareste de zeci sau sute de mii de ori. De mentionat ca virusurile nu cresc si nu se inmultesc pe mediile de cultura pe care cresc microbii, ci numai pe animale sau celule vii. Din aceasta cauza diagnosticul bolilor virale este foarte dificil si dureaza mult timp, chiar cateva saptamani, timp in care bolnal se poate vindeca de viroza.

De aceea in diagnosticul mai rapid al unor viroze se folosesc metode de analize imunojogice pentru depistarea anticorpilor produsi de virusurile bolilor respective.
Virusurile sunt responsabile de urmatoarele boli infectioase care se intalnesc la om: gripa, pojarul, varicela, poliomielita, hepatita, oreionul, turbarea, S.I.D.A. etc.
5. Laboratorul de parazitologie pune in evidenta diferiti paraziti sau oua de paraziti care se gasesc in sange, in tubul digestiv sau in alte tesuturi si organe ale omului (ficat, caile biliare, urina, muschi, piele etc).

Analizele parazitologice urmaresc depistarea parazitilor adulti, a oualor, larvelor si chisturilor de paraziti in urmatoarele produse umane:
• In sange: parazitul malariei si paraziti care se gasesc la bolnavii originari din Africa, Asia, America Latina sau la persoane care au calatorit in aceste continente.
• In tubul digestiv. Analiza materiilor fecale poate pune in evidenta paraziti si oua de paraziti intestinali: limbrici (Ascaris luinbricoides), oxiuri {Enterobius vermicularis), panglica (Tenia), Ancylostoma, tricocefalul si unii paraziti tropicali.
• In caile biliare se pot depista parazitii: Lamblia (Giardia) si parazitul galbezei (Distomum hepaticum). Uneori chisturile de Lamblia se pot gasi si in meteriile fecale.

6. Laboratorul de micologie izoleaza din produsele patologice ale omului diferite ciuperci microscopice (leri, mucegaiuri etc.) care produc micoze ale pielii si organelor interne ale omului. Aceste ciuperci {Candida, Geotrichum, Aspergillus, Mucor, Tricophyton, Microsporum etc.) se pot gasi in gat, urechi, aparatul respirator si digestiv, in urina, in secretiile genitale, in bolile de piele, in bolile parului si unghiilor.
Punerea in evidenta a ciupercilor microscopice se face prin examenul microscopic si prin cultivarea produselor patologice pe medii de cultura speciale.

7. Laboratorul de imunologie. Deoarece analizele imunologice se fac din serul sanguin li se mai spune si analize serologice. Prin aceste analize se precizeaza starea de imunitate a organismului in timpul sau dupa o boala infectioasa cu virusuri, bacterii, paraziti. Dupa astfel de boli, organismul fabrica niste substante numite anticorpi pentru a se apara contra agentilor infectiosi respectivi.
Anticorpii sunt specifici pentru fiecare agent infectios, pentru fiecare infectie si persista in organism cateva luni si ani dupa vindecare, uneori toata viata.
Anticorpii se gasesc in sange, urina, lapte, in tesuturile organismului, de unde pot fi pusi in evidenta prin analizele imunologice in urmatoarele situatii:

• Pentru a sili lin diagnostic retrospectiv, dupa vindecarea bolnalui cu sau fara tratament, de exemplu: bolile virale, microbiene.
• Dupa ce microbul a disparut de la locul infectiei, dar persista in diferite organe, de exemplu: spirocheta sifilisului.
• Cand nu se poate depista agentul infectios (microb, virus) si deci nu se cunoaste cauza infectiei.
Mai frecvent se executa analize imunologice pentru urmatoarele boli:
Sifilisul. Dupa patru-cinci saptamani de la infectie se pot pune in evidenta anticorpii sifilitici prin reactia Wassermann, V.D.R.L., precum si prin reactii specifice pentru spirocheta bolii.
Febra tifoida. Pentru precizarea bolii se face reactia Widal.

Tifosul exantematic. Anticorpii se depisteaza cu ajutorul reactiei Weil-Felix.
Bruceloza. Sunt doua reactii pentru a pune in evidenta boala: reactia Wright si Huddleson.
• Infectia cu streptococ. Dupa infectii ale gatului si dupa scarlatina apar anticorpi specifici care se pun in evidenta prin reactia A.S.L.O.
In hepatita virala tip B, se cauta in sange anticorpii specifici sau antigenul Australia (AgAu).
S.l.D.A. se poate depista prin cautarea in sangele bolnalui a anticorpilor produsi de virusul S.l.D.A. (virusul HIV sau VTH).
Bolile virale. Pentru depistarea acestor infectii se analizeaza anticorpii prin reactiile de hemaglutinare, hemaglutino-inhibare, de fixare a complementului si de seroneutralizare.
Aceste analize se executa in aproape toate virozele: gripa, pojar, oreion, poliomelita, hepatita, S.l.D.A. etc.

• Bolile parazitare. Anticorpii din aceste boli se cauta mai rar in sange, de exemplu in chistul hidatic (reactia Weinberg-Par). Cel mai adesea, anticorpii se pun in evidenta in pielea de la antebratul bolnalui prin asa-zisa intradermoreactie (I.D.R.). Asa este cazul in trichine-loza (reactia la trichinelina), in chistul hidatic (reactia Casoni) etc. In acest scop se injecteaza in pielea de la antebratul bolnalui o mica cantitate de antigen parazitar (extract de parazit). Dupa cateva ore sau zile, la locul injectiei se produce o roseata in cazul in care parazitii respectivi traiesc in corpul omului.

8. Laboratorul de endocrinologie (hormonologie).
Pentru analiza hormonilor care sunt secretati de glandele endocrine (glande cu secretie interna) se recolteaza sange si urina. Se analizeaza hormonii urmatoarelor glande endocrine:
• hipofiza: A.C.T.H., hormonul antidiuretic;
• tiroida: tiroxina, cu componentele inrudite;
• pancreasul: insulina;
• glandele suprarenale: catecolaminele (adrenalina, noradrenalina, dopamina etc), cortizonul si substantele inrudite, acidul vanilmandelic (A.V.M.);
• glandele genitale: testosteronul, la barbat si folicu-lina la femeie:
• hormonul de sarcina;

9. Laboratorul de toxicologie analizeaza diferite toxice din sange si urina in special la muncitorii din industria chimica (plumbul, arsenul, cadmiul, substantele volatile, solventii organici, alcoolii, diferite otrari etc).
10. Laboratorul de citologie sau anatomopatologie
examineaza unele secretii (digestive, pulmonare, genitale) sau biopsii din unele organe (ganglioni, plamani, stomac.Intestin, piele, sani, organe genitale etc.) pentru a constata prezenta sau absenta celulelor anormale, tumorale.
In toate aceste situatii de boala, analizele medicale trebuie repetate la diferite intervale, dupa cum considera medicul curant. Acest fapt permite precizarea diagnosticului, urmarirea mersului bolii spre vindecare, spre agravare ori spre cronicizare sau permite a aprecia efectul bun al tratamentului prescris.

De mentionat ca nu orice rezultat de laborator negativ inseamna si absenta unei boli. Si invers, nu totdeauna o analiza proasta presupune existenta unei boli. Cu alte cuvinte, cifrele dintr-un buletin de analize nu trebuie nici sa bucure, nici sa sperie pe omul bolnav sau sanatos. Caci pe langa simptomele clinice subiective si obiective mentionate mai inainte, bolile omului au si simptome paraclinice reprezentate de cifrele valorilor analizelor medicale, ele aducand un plus de informatii medicului si bolnalui.



Alte materiale medicale despre: Medicina generala

EXAMINAREA NEUROLOGICA Examenul neurologic consta din urmarirea: 1.Statusului mental 2.Nervii cranieni 3.Examen motor, coordonarea s [...]
Este un fapt trist dar real ca oamenii isi pierd unele din capacitatile lor innascute de comunicare in timpul Facultatii de medicina. Analiza consulta [...]
Elemente de supravegheat al operatului- diferiti parametri fiziologici   - tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie in prim [...]

Despre medicina generala

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact