Masajul a fost considerat intotdeauna o metoda de activare a circulatiei periferice a sangelui si' a limfei, datorita faptului ca unele procedee de masaj exercita asupra capilarelor, nelor si vaselor limfatice accesibile actiuni directe cu caracter mecanic si cu efecte stimulatoare.
Procedeele de masaj actioneaza diferentiat asupra circulatiei diferitelor tesuturi. Astfel vascularizarea pielii si a tesuturilor superificiale este stimulata prin manevre de netezire, circulatia in tesuturile mai profunde este activata prin frictiuni, iar framantatul influenteaza circulatia din muschi. Efecte vaso-motoare produc si lovirile usoare si ritmice, vibratiile si cernutul sau rulatul.
Prin masaj urmarim in special sa activam circulatia de intoarcere sau centripetala, care se indreapta de la periferia corpului spre inima. Dar efectele locale sau superficiale ale acestor manevre se resfrang si asupra circulatiei profunde si mai ales asupra cordului, a carui munca este usurata. Prin evacuarea mai rapida si mai completa a vaselor de la suprafata corpului se golesc mai activ si vasele profunde si se lasa loc liber sangelui arterial, pompat de inima. in acest fel se imbunatateste circulatiea in organismul intreg. Pentru aceste efecte, masajul indicat si executat corect a fost socotit o adevarata "inima periferica".
Actiunea de favorizare a circulatie prin masaj a fost explicata prin efecte mecanice fapt care a influentat foarte mult si tehnica principalelor sale manevre, intr-adevar, prin apasare si impingere a undei sanguine in sens centripetal, manevrele de netezire golesc vasele de sange si de limfa: frictiunea creste si scade alternativ presiunea asupra tesuturilor si a vaselor, actionand asupra lor ca o pompa aspiro-fulanta; framantatul stoarce ritmic continutul vaselor profunde.
S-a observat insa ca masajul nu-si limiteaza actiunea circulatorie la timpul cat se aplica; se constata efecte si dupa ce aplicare manevrelor a incetat. Activarea circulatiei in profunzime, in regiunile cine sau simetrice, nu poate fi explicata numai prin actiuni mecanice. Actiunea circulatorie a unor manevre de masaj, ca tocatul cu degetele, plescaitul si batatoritul cu palmele, sau vibratia, nu au putut fi explicate prin actiunea mecanica. De aceea, fara a exclude cu desavarsire actiunea mecanica a masajului asupra vaselor, ne explicam azi efectele sale circulatorii mai ales prin mecanisme reflexe, nervoase si umorale.Intr-adevar, procedeele de masaj exercita actiuni excitante sau inhibitoare asupra nervilor vasculari, iar in piele si tesuturi se dezvolta, sub actiunea acelorasi procedee, substante hormonale cu actiune vasomotoare de lunga durata.
Procedeele de masaj produc la inceputul aplicarii lor o actiune vasocons-trictoare de scurta durata, dupa care urmeaza o vasodilatatie cu durata mai lunga.
Vasodilatatia din tesuturile superficiale are efecte descongestionante sau derivati asupra circulatiei din tesuturile si organele profunde, din tesuturile situate la extremitatea segmentelor de membre, sau chiar in segmentele-pereche.

Prin aceste mecanisme reflexe se poate ajunge, cu mai multa eficienta, la reglarea circulatiei in tesuturi si organe, influentand totodata si alte functiuni care depind de circulatie, ca, de exemplu, schimburile nutriti si eliminarile de substante reziduale, cresterea si refacerea tesuturilor uzate, termore-glarea si secretiile endocrine etc.
Stiind ca in conditii fiziologice normale, circulatia in capilare, ne si vase limfatice se face mai greu decat in artere, ne putem da seama cat de mult este stanjenita aceasta functiune in conditii patologice. Asa incat, in conditiile de incetinire si ingreuiere a circulatiei periferice (staze, edeme), masajul este unui dintre cele mai utile mijloace de accelerare si usurare a acestei circulatii. Prin masaj putem obtine o intensificare a circulatiei intr-o anumita regiune si descongestionarea alteia, putem combate tumefierile din tesuturi, situate mai ales la extremitati, putem produce o derivatie in circulatia profunda.
La sportivi, efectele vasomotoare ale masajului sunt utile in masajul de incalzire sau pentru combaterea oboselii musculare, pentru prenirea si combaterea atrofiilor musculare si tratamentul altor procese patologice, care apar in urma accidentelor traumatice.