Sindroamele algice - neurorecuperarea sindroamelor algice

SINDROAMELE ALGICE

CEFALEEA este exprimata prin durere la nivelul extremitatii cefalice, cu diferite aspecte clinice si este determinata de cauze de ordin general si local (intra sau extracranian).

Cauzele de ordin general realizeaza in sindrom cefalalgic printr-un dezech 929f51j ilibru vegetativ (vasculo-vegetativ).

Cauze infectioase: gripa, rujeola, oreionul, febra tifoida, tifosul exantematic etc.

Cauze toxice: intoxicatii endogene (diabet, anemie etc.) si exogene (monoxid de carbon, alcoolul).

Boli cardiovasculare: hipertensiunea arteriala, hipotensiunea arteriala, cardiopatiile congenitale.

Boli digestive: insuficienta hepatica, colecistopatii, enterocolite

Boli de sange: anemii, leucemii etc.

Boli endocrine: insuficienta ovariana, hipertiroidie

Cauze intracraniene

Cauzele extracraniene (afectiuni oculare, otomastoidite, afectiuni dentare, arterita temporala Horton, sinuzita etmoidala sau sfenoidala)

MIGRENA este o durere de cap cu anumite caractere:

-          hemicranie dreapta sau stanga

-          aparitia in crize, iar intre paroxisme pacientul este perfect sanatos

-          se insoteste de fenomene vasculo-vegetative

-          se insoteste de fenomene oculare (un scotom scintilant scanteietor) si uneori si de paralizia perechii III

Factorii etiologici: anevrisme, angioame, mici tumorete localizate in vecinatatea intracraniana.

Factorul heredo-familial se bazeaza pe o modificare a sistemului ARN si ADN. Diferite procese biologice la femei, starile alergice, factorii de mediu, diferite stari psihice, diferite traumatisme in antecedente ar reprezenta elemente favorizante ale declansarii crizelor migrenoase.

Mecanismul este bifazic: vasoconstrictia si vasodilatatia sunt deteerminate de o serie de modificari biochimice si de transmitere, care ar constitui sistemul functional (prostaglandinele, peptide vasoactive, serotonine, histamina, adrenalina, dopamina, enkefalinele, substanta P etc.)

Importanta este si patogenia neurogena, in care predispozitia ar avea un rol ca structura de baza encefalul, a carui hiperexcitabilitate ar declansa accesul migrenos. Intervine inversiunea potentialului de membrana cu patrunderea intracelulara a ionilor de potasiu. Aceasta depresiune a potentialului electric ar constitui factorul iritativ, lipsa consumului de oxigen (ipoteza hipoxica) determinata de diferiti factori (stress, modificari de sodiu, spasme arteriale); uneori dupa ingerarea unor alimente (branzeturi, ciocolata, vin) poate sa apara criza migrenoasa, ce ar ridica o ipoteza alimentara alergica, cu mecanism antigen-anticorp IgE. Se ridica problema unui defect multiplu functional si structural a unor segmente vasculare cerebrale, stabilita prin indicele de reactiviate, ce explica fazele vasculare.

Semne clinice: crize de hemicranie pulsatila, asociate cu greturi si varsaturi. Cefaleea adesea este temporo-supraorbitara, cu fenomene vegetative (roseata, lacrimare, rinoree) si tulburari psihice (depresie sau anxietate). EEG-rafia stabileste diagnosticul (unde de voltaj scazut difuze sau localizate, cel mai frecvent temporal).

INTREBARI

1)      Care sunt cauzele cefaleei?

2)      Care este mecanismul de declansare a migrenei?

3)      Care este simptomatologia unei crize clasice de migrena?

NEURORECUPERAREA SINDROAMELOR ALGICE

Reabilitarea socio-profesionala a bolnavilor cu dureri cronice reprezinta o preocupare de perspectiva, precedata de corectarea tulburarilor psihice. Ameliorarea durerii va permite reluarea activitatilor profesionale si sociale, ceea ce va modifica in mod calitativ viata bolnavilor, in sensul optimizarii ei.

La programul de tratament al durerii participa un grup variabil de specialisti: chirurgi, psihiatri, ortopezi, internisti, neurologi si neurochirurgi, in echipa multidisciplinara, ce vor asigura rezolvarea bolnavilor cu dureri cronice.

Efecte favorabile privind cuparea durerii se pot obtine asociind tranchilizantele cu antidepresive (barbiturice, diazepam, hidroxizin), psihoterapie individuala si de grup. In dureri cronice severe se practica blocaje nervoase temporare, repetitive la nivelul nervilor periferici, al radacinilor spinale, epidurale inalte, joase, blocaje simpatice (simpatectomie clinica nonchirurgicala).

In ultimul deceniu s-a perfectionat o chirurgie interventionista pentru ameliorarea durerii. Astfel se pot cita:

   Agentii neurolitici de tip alcool, fenol, efectuandu-se blocaje cu aceste substante la nivelul nervilor periferici sau radacinilor spinale (primele incercari au fost in durerile canceroase, apoi in nevralgiile trigeminale (injectii cu alcool in ganglionul lui Gasser si ramurile nervului trigemen), completate cu radioterapie. Se aplica in sindroamele algoneurodistrofice.

   Neurotomia periferica: sectiunea unui nerv periferic se practica in special in durerile cronice (prin sectiune chirurgicala sau radioterapie)

   Rizotomia spinala are indicatii restranse pentru ameliorarea unei sciatici rebele la tratament secundara unei hernii discale.

   Cardiotomia unilaterala utila in ameliorarea durerilor neoplazice

   Sectiunea de nervi cranieni in special in nevralgia trigeminala sau glosofaringiana esentiala

   Interventiile stereotaxice intracraniene vizand talamusul, hipotalamusul, girus cinguli, lobul frontal (lobotomia frontala) in dureri cronice, modificand personalitatea bolnavului