eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Geriatrie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » geriatrie

Retentia de urina

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Tulburare a mietiunii care se poate intilni destul de frecvent in practica geriatrica, retentia de urina consta in imposibilitatea de evacuare voluntara a urinii din ca, in totalitate sau in parte; poate sa surna in doua variante clinic evolutive: retentia acuta si retentia cronica.
O alta clasificare, utilizata mai mult in practica, deosebeste retentia urinara completa si retentia urinara incompleta.
a€¢ Retentia urinara completa se instaleaza acut sau cronic, ca urmare a unui obstacol situat subcal. Se instaleaza brusc, cel mai adesea la bolna fara tulburari de mictiune anterioara sau cu tulburari minore. Se insoteste de glob cal, adica de dilatarea cii urinare prin continutul de urina retinuta, acesta fiind un semn important pentru diagnosticul pozitiv si diferential, care confirma afirmatiile bolnavului sau ale anturajului; este un accident trecator, dupa tratament medical sau sondaj eal mictiunea reluindu-se. Uneori, dupa reaparitia mictiunii se constata existenta unor reziduuri ve/icale datorate obstacolelor subcale (adenom de prostata) cu decompensarea detrusorului.
Cind nu se interne la timp, se poate ajunge fie la incontinenta urinara "prin prea plin", fie, exceptional de rar, la ruptura peretelui cal, sau, mai frecvent, la o retentie cronica.
O retentie completa care se poate instala acut este retentia postoperatorie, care este de competenta chirurgiei.
Retentia acuta completa de urina poate fi consecinta afectarii cailor urinare (traumatisme cale-urotrale, compresiuni uretrale prin tumori prostatice sau pelene, obstructii uretrale, afectiuni renale) sau consecinta unor afectiuni extraurinare (afectiuni cerebro-meningeale, leziuni medulare, traumatisme ale coloanei vertebrale, rahianestezie pentru interventii chirurgicale pelne si perineale).

Se pot instala retentii acute de urina si in cursul evolutiei unor boli infectioase sau stari toxice.
a€¢ Retentia cronica completa este definitiva, fiind consecinta evolutiei unei retentii acute complete sau etapa finala a unei retentii cronice incomplete
Retentia cronica completa de urina este de fapt decompensarea cii in urma epuizarii actiunii detrusorului, pentru a innge obstacolul subcal reprezentat la rstnici de stricturile uretrei, dar mai ales de leziunile cerco-prostatice, cu deosebire hipertrofia de prostata.
Retentia cronica se instaleaza lent, progresiv, dupa o perioada cu tulburari de mictiune, constind in polachiurie si disurie. Retentia cronica completa se poate instala dupa o faza de retentie cronica incompic
Acest tip de retentie trebuie diferentiat de oligoanurie, cind bolnavul nu are senzatie de mictiune, iar prin cateterism se scoate o cantitate mica de urina.
Complicatia cea mai obisnuita a retentiei cronice este infectia urina, care la rindul ei poate favoriza formarea de calculi intracali si in continuare, o complicatie reduila, rasunetul ascendent asupra rinichilor.In retentia cronica cu istoric lung de tulburari urinare se poate constata rasunetul ascendent uretero-pielo-renal, alterari ale starii generale: bolna slabiti, cu varsaturi si diaree, retentie azotata, limba prajita si, de asemenea, rasunet cardiovascular cu cresteri ale valorilor tensiunii arteriale, tulburari de ritm si conducere.
a€¢ Retentia urinara incompleta consta in imposibilitatea evacuarii complete a cii, la sfirsitul mictiunii ca continind inca o anumita Cantitate de urina (reziduul ca]); se poate insoti sau nu de distensie wzicala. Cauzele retentiei urinare incomplete sint afectiuni prostatice, frecvente la rstnic (adenom periuretral), tumori benigne si maligne ale prostatei, prostatite cronice, litiaza prostatica, afectiuni cale (disec-tazia de col de cauze diverse

• inflamatorii, tumorale, nervoase etc), afectiuni uretrale (stricturi, calculi, corpi straini etc), afectiuni nervoase ("ca neurogena").
Retentia de urina prelungita are rasunet ascendent, provocind dis-tensia ascendenta a cailor urinifere si o congestie intensa pasiva a intregului aparat urinar, conditii care favorizeaza aparitia infectiei co-renale, mai ales cu ocazia cateterismelor.
Diagnosticul retentiei de urina se pune cu usurinta: "il spune" bolnavul (atunci cind este constient) sau anturajul: bolnav care nu a urinat de citeva ore si care acuza dureri si senzatie de mictiune. Obiectiv se constata in hipogastru prezenta globului vczical ca formatiune ovoidalj. neteda, remitenta, foarte dureroasa la palpare. Durerea si anxietatea determinata de suspendarea mictiunii creeaza bolnavului o stare de agitatie.
Golirea cii se impune ca o manevra de urgenta, dar inainte de a proceda la cateterizare este necesar un examen clinic spre a sili cauzele retentiei si mai ales eventualele riscuri sau contraindicatii ale cateterizarii.
Prin anamneza se sileste tipul do retentie, acuta sau cronica, element important care dicteaza modul de golire a cii; in retentia cronica se eta golirea brusca pentru prevenirea singerarilor ex vacuo.
Anamneza sileste rsta bolnavului, timpul de cind nu a urinat, conditiile in care s-a instalat retentia, daca a fost precedata de tulburari de mictiune.
Din examenul clinic nu trebuie sa lipseasca, la barbati, tactul rectal pentru a se aprecia dimensiunile prostatei.
Tratament. in lipsa complicatiilor se procedeaza la cateterizarea cii si evacuare, in conditii de asepsie riguroasa. Pentru barbat se alege o sonda Tieman sau o sonda cu cirja din material plastic nr. 16•17, iar pentru femeie o sonda metalica sau o sonda Nelaton, bine sterilizata si corect manevrata (eu manusi de cauciuc sterile, cu pensa anatomica).
Introducerea sondei, care trebuie facuta cu blandete, se face dupa spalarea uretrei anterioare sau spaialura vulvovaginala, cu o solutie de oxicianura de mercur 1/5 000 sau solutie de permanganat de potasiu 1/2 000.
Sonda se lubrefiaza cu ulei gomenolat 4% steril. In retentia acuta golirea se poate face rapid, in retentia cronica se face o golire lenta pentru a eta o hemoragie ex vacuo sau o anurie reflexa prin golirea brusca a bazinetului.
Sonda se va lasa pe loc cind sondajul a fost dificil, cind urina este tulbure si sangnolenta, cind sint semne? de retentie azotata. Dupa fixarea sondei se asigura sondajul prin sifonaje, prelungind sonda cu un tub de cauciuc steril, al carui capat liber se introduce intr-un borcan cu solutie antiseptica sau se racordeaza la o punga din material plastic steril.
Evacuarea rapida a urinii poate determina rupturi vasculare insotite de hematurii, uneori abundente, iar persistenta retentiei duce la leziuni renale bilaterale si in final la uremie crescuta.
Dupa rezolvarea retentiei prin golire se va continua investigarea bolnavului prin serciile specializate de urologie, pentru precizarea cauzelor si initierea conduitei terapeutice de urmat in continuare.



Alte materiale medicale despre: Geriatrie

Infectiile urinare joase de tip cistita sint la fel de frecvente ca si infectiile cailor aeriene superioare. Infectia urinara reprezinta unul din f [...]
Infectia traitului urinar prin etiologia sa variata, caracterele structurale si functionale ale aparatului reno-urinar, raspunsul diferit al org [...]
in cazul inflamatiilor cailor urinare, efectul cel mai puternic il are uleiul de Bergamote. Se omogenizeaza 3-4 picaturi ulei in putin alcool [...]

Despre geriatrie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact