Una din marile probleme ale asistentei geriatrice (care se adauga [mobilizarii, escarelor si tulburarilor psihice), cu deosebire pe ul ingrijirii, incontinenta de
urina adinceste dezinsertia socio-familiala a virst-nicului, fortind institutionalizarea acestuia in spital si mai ales in ca-min-spital, pentru ca ingrijirea la domiciliu a unui virstnic cu incontinenta definitiva pune probleme de mare dificultate anturajului. Terapia curativa este in cele mai multe cazuri ineficace.
S-a silit ca incontinenta de urina atinge mai multe milioane de oameni in Europa, numai in Franta existind in prezent circa 2 500 000 de incontinenti, marea majoritate persoane virstnice. Aceasta arata dimensiunile incontinentei ca problema de sanatate, care are concomitent largi implicatii sociale, umanitare (Maraval) si chiar economice (Russell si Welling).
Handicapul croat de incontinenta afecteaza integrarea virstnicului in viata sociala si in mediul familial, chiar si atunci cind capacitatile fizice si intelectuale ale aceluia i-ar ingadui o integrare satisfacatoare, inclusiv prestarea unei acii\ itati.
Incontinenta urinara a fost studiata mai ales la cazurile internate in spital, incidenta printre batrinii spitalizati fiind foarte mare. Tot. atil de importanta este si incontinenta urinara a virstnicilor care ramin la domiciliu, indeosebi sub aspectul tratamentului si ingrijirilor si chiar sub cel al investigatiilor, deoarece, evident, nu toti virstnicii incontinenti pot fi spitalizati, .marea majoritate raminind la domiciliu. Date fiind unele probleme pe care le pune incontinenta urinara a virstnicului in mediul familial, in unele tari (Anglia, Australia, Franta) au fost intreprinse studii sistematice care tinteau dimensiunile problemei, aspectele psihosociale, terapeutice, de ingrijire, economice (Russell, Welling, 1985, Catherina Maraval, 1987).
Aceasta severa tulburare a mictiunii poate fi definita ca o exagerare a reflexului de mictiune prin imposibilitatea de a-l inhiba. Diagnosticul tulburarii nu pune probleme, "il afirma" bolnavul sau anturajul, dar anai greu este diagnosticul etiologic, care presupune cunoasterea afectiu nilor ce pot genera o incontinenta, cercetarea acestora prin examene clinice si de laborator, investigatii ele specialitate urodinamice, ca si cautarea factorilor predispozanti si precipitanti. Precizarile etiologice sint obligatorii pentru ca indica modalitatile de terapie si ingrijire.In diagnosticul unei incontinente trebuie cercetate durata, circumstantele aparitiei, relatia cu elino- si ortostatismul, ritmul pierderilor raportat la cel cireadian.
Examinarea
prostatei la barbati si examenul ginecologic la femei sint, cum am vazut, obligatorii. Precizarile etiologice ne vor indica daca incontinenta este tranzitorie sau definitiva.Incontinenta urinara tranzitorie poate insoti diferite afectiuni acute la virstnic si dispare o data cu remisiunea acestora.
Exista o clasificare a incontinentei in functie de tipologia sa, clasificare care distinge: urgenta mictionala si incontinenta de efort (stres), in prima forma este vorba de ca mica, iriila (100 ml), retentie cronica cu reziduuri poslmictionale de 60% "in mictiune, iar in a doua de
insuficienta sfincteriana.
Din punct de vedere etiologic si evolutiv, o clasificare utila in practica distinge:
Incontinenta urinara tranzitorie, care poate sa apara in a infectii
urinare acute, a stari confuzionale acute, a cauze psihologice si
a retentia urinara cu "urinari prin prea plin", prin medicatie cu efect anticolinergic.
Incontinenta urinara definitiva, in caz de a ca neurogena,
a adenom de prostata, a vaginite atrofieA, a constipatii rebele, a
sarcini multiple in antecedente, a retentie cu "urinare prin prea plin" in ca neurogena atoniea din es sau diabet, stricturi uretralc si adenom de prostata.
Forma tranzitorie. Infectiile urinare la virstnici se insotesc frcc\eni de incontinenta. Ea apare de asemenea in starile confuzionale acute care pot surveni in cadrul unor infectii respiratorii, in infarct miocardic, in microinfan te cerebrale, in stari de toxemie.
O alta forma de incontinenta tranzitorie este cea care apare in retentia urinara eu urinari "prin prea plin", ca un efect al medicatici anti-colinergice si care est.' reversibila cu intreruperea tratamentului.
O forma destul de frecventa, mai putin cunoscuta, care se descopera la o investigare atenta si necesita un. instrumentar psihologic, cu care trebuie sa fie inarmat orice medic practician, sie "incontinenta de cauza psihologica". Una din situatii este repau Aut la pat, impus din di-
verse motive uni i virstnic care anterior se ducea singur la toaleta, si care nu isi mai poate controla mult timp sfincterul ca! Se adauga si absenta unui personal de ingrijire caro sa actioneze cu promptitudine.In 1962 Ncwman a avansat o alta ipoteza care pune in cauza tot un efect psihologic. Este vorba de un efect al hospitalismului, adica al izolarii si instrainarii pe care le provoaca spitalizarea asupra persona litatii varstnicului, mai ales, la anumite tipuri de personalitate si atunci Cind spitalizarea pe termen lung, institutionalizarea intr-o unitate ele ocrotiri sociale nu a fost pregatita psihologic, facindu-se cu bruschete, ceea ce a dus la inlocuirea rutinei vietii obisnuite cu un nou mod de viata impus. Virstnicul se trezeste brusc intr-un mediu nefamiliar, personalul medical avind prea putin timp pentru a-l asculta, iar imbracamintea de spital, parasirea unor obiecte familiare, inregimentarea in obisnuintele spitalului contribuie de asemenea la depersonalizarea sa; toate acestea in conditiile unei scaderi fiziologice a capacitatii sale de adaptare. La acestea bolnavul reactioneaza printr-o incarcatura emotionala care, in anumite situatii, duce la incontinenta. Si in experienta noastra am gasit frecvent astfel de situatii. Tot in acest cadru se inscrie si asa-zisa "incontinenta de stres" deja amintita, care are in etiologia sa factori psihosociali si cali; la femei apare obisnuit in chisturi cu multa urina reziduala si infectie, alteori la bolnave cu prolaps uterin, iar la barbati este frecvent legata de maneele urologice.
