eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Geriatrie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » geriatrie

Educatia sanitara‚ la batanete

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Medicina preventiva in imbatrinire rezerva un loc important educatiei sanitare. Ga si in alte domenii, acestei metode i se acorda inca prea putin credit, fiind lasata in seama "educatorilor de sanatate" si oricum, la periferia interesului medicilor clinicienl. Eficacitatea ei ar fi superioara daca ar fi utilizata de acestia, ca parte integranta importanta a actitatii lor.
Prind populatia rstnica, s-a considerat ca educatia sanitara, in sensul strict al notiunii, este insuficienta, incompleta in raport cu pro blemalica complexa strins iinplicata, care asociaza aspecte medicale, psihologice, sociale, culturale.
O concretizare a acestei conceptii a constituit-o aparitia universitatilor geriatrice, prima din ele, la initiativa profesorului francez Pierre Vellas, fiind inaugurala la Toulouse la 23 februarie 1973; ecoul acestei initiative a facut ca de la aceasta data, institutii de acest fel sa se extinda in foarte multe tari, la 10 ani de la aparitia primei, numarindu-se in lume peste 100 de universitati ale rstei a treia.
Revenind la educatia pentru sanatate propriu-zisa a rstnicului, vom mentiona ca scopurile acesteia sint urmatoarele:
a€¢ un scop formativ, care urmareste sa determine daca acest grup populational este capabil sa-si cunoasca propriile riscuri de imbolnari' (anticiparea riscului);
a€¢ insusirea modalitatilor si cailor de prevenire a imbolnarilor;
a€¢ recunoasterea semnelor precoce ale imbolnarii, pentru a putea favoriza un diagnostic precoce si a solicita din timp ajutor medical;
a€¢ in caz ca imbolnarea nu a fost etata, cunoasterea riscurilor specifice de a face complicatii si a cailor de etare sau de indepartare a acestora;
a€¢ aplicarea corecta a indicatiilor terapeutice si dietetice;
a€¢ caile de mentinere si consolidare a capacitatilor fizice si intelectuale (exercitiul fizic si intelectual, integrarea in actitate).
Orientarea continutului actiunilor educativ-sanitare poate urma doua directii: una din acestea priveste adaptarea actiunilor corespunzator nivelelor de rsta. Astfel, grupelor de populatie aflate la rsta de tranzitie si in presenescenta li se vor adresa actiuni cu continut geroprofilactic: comportament sanogenic, comportament prolongev, pregatirea pentru retragere, pregatirea pentru imbatrinire. Grupelor intrate in categoria rstnieilor: actiuni de geroigiena

• prevenirea imbolnarilor, dietetica preventiva, organizarea timpului liber, regimul de ata in diferitele boli cronice. Grupelor "batrine" (peste 75 de ani si longelor, peste 85 de ani)

• notiuni de geroigiena axate pe boli invalidante, tehnica ingrijirii si autoingrijirii, prevenirea unor complicatii specifice, combaterea hipo-dinamiei prin actitate si exercitiu fizic sistematic si judicios dozat.


A doua directie, valabila si la alte grupe de rsta, distinge actiuni care se adreseaza populatiei rstniee sanatoase si actiuni adresate rstnieilor bolna.
De fapt Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciaza ca educatia sanitara constituie resursa cea mai importanta a prevenirii imbatrinirii grevata de boli, de neputinta, de dependenta. in documentele O.M.S. se arata ca mijlocul cel mai important il constituie "educatia sanitara geroprofilactica", ce trebuie sa se desfasoare ca un proces continuu incepind din scoala. in continuare, educatia sanitara adresata persoanelor rstnice trebuie sa aiba ca obiceiiv crearea conngerii ca batrinetea nu se identifica cu o stare de sanatate rea si ca o educatie sanitara bine condusa, corespunzatoare, poate sa ajute persoanele in rsta sa dena constiente de posibilitatile lor reale (care sint mai mari decit cred ele). Tot in ai est cadru isi gasesc locul programele de educatie permanenta a adultii f si muncitorilor in rsta (andragogie, geragogie, pedagogie sociala), reciclarea lucratorilor a caror competenta a devenit perimata o data cu atingerea unei anumite rste. Aceasta cale permite ameliorarea cunostintelor, persoanele rstnice putind astfel sa participe mai activ la ata comunitatii lor si a societatii, ceea ce constituie si un factor sanogenetfe. Se mai impune generalizarea programelor de pregatire a indizilor si a familiilor pentru retragere, programe inca putin raspindite desi sint foarte utile. Intre alteie, acestea sint destinate sa combata dependenta, sa determine pastrarea integritatii sociale si chiar economice a rstnicului, in fine sa prena instalarea a ceea ce s-a numit "boala pensionarii".
Alte teme particulare educatiei in geriatrie privesc combaterea gej qti-tofobiei, ce este si cum se poate atenua conflictul dintre generatii (R. Duda), prelungirea etii active, geragogia imbatrinirii ("a invata sa imbatrinesti").
Eforturi educati' deosebite reclama combaterea tendintei balrinilor d_e a respinge si nega realitatea aspectelor regresive fiziologice legate de rsta si a le atribui imbolnarilor. Este foarte necesar sa se argumenteze ca batrinetea este o etapa normala a etii si ca, in consecinta, imbatrinirea "nu se trateaza" si nici "nu se prene". Ceea ce se trateaza si se prene sint aspecte patologice, imbolnarile care surn la rstnici, medicul liind cel care sileste necesitatea tratamentului.
Experienta pe care o avem in practica educatiei sanitare geriatrice confirma tendinta amintita. Expunerile facute in fata unor grupuri de ba-trini sanatosi, tratind probleme generale de geroigiena, de regim de ata ortobiotic si comportament sanogenic nu sint urmate de intrebari prind aceste probleme, ci aproape exclusiv de intrebari prind situatii concrete de boala, cerindu-se detalii despre o boala sau alta, modalitati de tratament etc. ceea ce demonstreaza tendinta spre anxietate si nosofobie a ba-Irinilor, o alta situatie ce trebuie combatuta.
Un alt aspect, particular mai ales rstnicilor, este automedicatia. Mai mult decit celelalte categorii de rsta, batrinii practica autotratamenti.il, automedicatia, uneori cu riscuri apreciabile pentru propria lor sanatate. in replica la aceasta tendinta trebuie sa se ofere alternativa reorientarii preocuparilor din domeniul supravegherii obsesive a functionarii organismului catre actitati utile, recreative, catre miscare si utilizarea factorilor naturali. Cu deosebire, promovarea unui regim rational dirijat de cultura fizica poate contribui substantial la cicatrizarea ranilor provocate de dezangajarea sociala, poate duce la reducerea sentimentelor de izolare si inutilitate sociala.
Conceptia promovarii "actismului", ca solutie de atingere a obiectivului "longetate activa" si-a demonstrat valabilitatea prin studiile de specialitate si prin observatiile numeroase prind cazurile de longe acti si creatori pina la rste foarte inaintate?. in cadrul acestei conceptii este' necesara cultivarea miscarii fizice, a actitatii organizate, in care mentinerea exercitiului intelectual ocupa un loc de frunte.


Mijloacele de a combate dependenta cuprind incurajarea persoanelor rstnice sa-si pastreze o anumita actitate economica, sa le stimuleze actismul restant, in vederea prestarii unor actitati de utilitate sociala in interesul lor si al societatii. Aceasta inseamna prezervarea aptitudinilor si drepturilor rstnicului de a se ocupa el insusi de functiile sale corporale, psihologice si sociale.
In sfirsit, o alta caracteristica in educatia gerontologica este apropierea geriatriei de pediatrie: necesitatea educarii si instruirii anturajului, aliat important.al medicului in situatia rstnicilor care si-au pierdut autonomia, care sint dependenti de anturaj.In conceptia O.M.S., educatia progeriatriea trebuie extinsa si asupra marelui public nerstnic, care va fi lamurit ca sporirea populatiei rstnice este o consecinta naturala a etii moderne si ea persoanele in rsta isi au locul lor in societate. Stimularea unei opinii favorabile fata de rst-nici, a unei atitudini de stima, respect, intelegere, intr-ajutorare este benefica pentru acestia, contribuind la atingerea scopurilor si obiectivelor politicii sociale fata de batrinete.
In incheiere, in acest modul au fost exprimate citeva din numeroasele sugestii prind formele si continulul educatiei sanitare a populatiei rstnice, problema fiind cu mult mai cuprinzatoare. Important insa este ca medicul practician sa inteleaga necesitatea obiectiva a acestei metode profilactice pretioase (si chiar curative

• "terapia educationala"), sa o aplice staruitor si sa fie conns de eficacitatea ei indiscuila. Batrinii au mari nevoi in acest domeniu si se dovedesc foarte recepti la sfatul medicului, ativ cu grupele nerstnice ale populatiei.



Alte materiale medicale despre: Geriatrie



Exista, in general, impresia gresita ca educatia sexuala inseamna o predica Ia scoala sau o conversa [...]
Depresiile sint considerate cele mai frecvente afectiuni psihice intalnite la virstnici, incidenta lor apreciindu-se ca este 8•15A°/o din populatia vi [...]
Problema cauzei mortii la virstnici ramine inca insuficient elucidata, cu destule necunoscute si controverse. in stadiul actual al cunostintelor se c [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre geriatrie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile