eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Fiziologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » fiziologie

Fiziologia excretiei

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


fiziologia excretiei

Rinichiul poate realiza o urina:

        foarte concetrata cand cantitatea de apa in organism e redusa

        diluata cand apa e in exces

            Tubul distal vine in contact cu arteriola aferenta, eferenta si cu hilul glomerulului, celulele lui diferentiindu-se si formand macula densa.

            Mesangium = tesut mai putin bine diferentiate ce ocupa locul dintre capilarele glomerulare.

Aparatul:

        juxtamedular = masangiul de la nivelul hilului glomerular + macula densa + celulele endoteliale din arteriola aferenta

       



mesangium-ul se poate contracta sub actiunea angiotensinei II reducand fluxul sanguin in capilarele glomerulare

1 ml – 125 ml urina primara – cantitatea enorma necesara pentru a curata organismul de ce e toxic.

            Exista autoreglare hidrodinamica

1 ml – 125 ml ð reprezinta o constanta pentru fiziologia rinichiului.

Determinarea volumului filtrarii glomerulare

        metode indirecte – clearance

        clearance – cantitatea de plasma depurata de o anumita substanta in unitatea de timp

        clearance-ul filtrarii glomerulare = cantitatea de plasma filtrata intr-un minut la nivelul glomerular

        fenomen de clearance au loc in orice organ

Proprietatile substantelor folosite pentru clearance-ul filtrarii glomerulare:

        sa treaca liber prin membrana filtranta

        sa fie biologic inerta, neabsorbita, nesecretata de tubi

        nemetabolizata si nedepozitata in rinichi sau in organism

        sa nu fie toxica si sa nu influenteze functia renala

        sa poata fi dozata cu precizie in sg si urina

        clearance-ul insulinei:

o       polizaharid vegetal

o       g.m. = 5200

        tehnica:

o       injectarea unei cantitati cunoscute din substante

o       dozare: sg si urina – artera care se abordeaza mai usor e artera femurala

o       recoltare urina

Vp = Cu x Vu / Cp

            Vp = volumul de plasma (ml) depurat in timp de un minut

            Cu = concentratia substantei in urina (mg %)

            Vu = volumul de urina (ml/min)

Cp = concentratia substantei in plasma (mg %)

Cantitatea de substanta excretata = Cu x Vu

Cantitatea de substanta filtrata = Vfg x Cfg = Vfg x Cp

            Cfg = Cp (din sg arterial)

            Vfg = V plasma filtrata

Cu x Vu = Vpf x Cp

            Vpf = Cu x Vu / Cp

Clearance-ul filtrarii glomerulare = 125-l30 ml/min.

Factori de variatie a filtrarii glomerulare

        artera aferenta:

o       constrictie – scade fluxul sanguin ð scade filtrarea

o       dilatatie – presiunea intraglomerulara creste

        artera eferenta:

o       constrictie ð creste presiunea intraglomerulara

o       durata indelungata:

§         tranvazare plasmatica

§         presiune oncotica crescuta

        stimularea simpatica:

o       moderata ð constrictie: artera aferenta si artera eferenta fara modifacari

o       puternica ð constrictia arterei aferente mai mare decat a arterei eferente

        variatiile presionale ale arterei sistemice:

o       70-200 mmHg ï autoreglare

o       variatii oscilante

o       presiunea arteriala mai mica de 70 mmHg ð scade filtrarea glomerulara

o       presiunea arteriala mai mica de 30-40 mmHg ð filtrarea glomerulara stopata

o       presiunea arteriala mai mare de 200 mmHg ð creste volumul filtrarii glomerulare

        presiunea coloid osmotica:

o       crestere ð scade filtrarea glomerulara

o       scadere:

§         hiperhidratare

§         2-3 mmHg ð crestere 15-20% a filtrarii glomerulare

        starea membranei filtrante:

o       conditii patologice

o       sisteme fiziologice: efort fizic, sarcina ð proteine g.m. ð 70.000

o       glomerulonefrite, nefroze, scleroza renala:

§         variatii ale volumului filtrarii glomerulare

§         proteine

§         globule rosii

§         Hb

        scaderi ale filtrarii:

o       acumulare de cataboliti

o       acidoza metabolica

o       acumulare de apa si electroliti ð hiperhidratare

Functiile tubului urinifer

–        ultrafiltrare:



o       necesitate volumetrica ð ≈ 25% din plasma ce iriga capilarele trece in capsula Bowman

§         80-l20 mg%; 0,8-l,2g%0;

§         glucoza, acizi aminati, HCO3-

§         ajustari in functie de necesitatile organismului

§         puse in evidenta prin micropunctie

o       tubi-variata: volumetrica si compozitie ð de-a lungul tubului

o       180-200 l/24 h ð se elimina 1200-l500 ml/24 h

= Procese tubulare:

–        reabsorbtie – economisire

–        secretie – excretie – depurare completa

= Reabsorbtie tubulara ð se face de discernamant, cat trebuie ð au loc procese selective = biologic active (enzimatice-necesita timp)

–        definitie: procesul de readucere a unor constituienti din urina primara in mediul intern, e deosebit de intens

–        valoare ≈ 99% din ultrafiltrat

–        obligatorie (proximal):

o       tub proximal – 80%

o       necesitate functionala

o       glucoza – 100%

o       acizi aminati – 99%

o       H+ = 100%; apa = 85%; Na+ = 80-90%; Cl- = 99%; HCO3- = 80%; uree = PO4-3

–        facultativ:

o       partea distala a tubului

o       semnificatie – necesitatile organismului

o       hormonal dependenta

ð tubul urinifer si-a diferentiat procesul de reabsorbtie ca sa se poate realiza selectiv; aici se creaza conditii satisfacatoare;

ð trebuie sa ajunga o cantitate redusa de urina, fluxul sa fie lent – proximal e recuperata ≈ 80-85% din urina primara aproape fara discernamant, in special pentru Na si H2O (izoosmotic)

ð in portiunea distala fluxul e lent, oferind timp suficient de contact intre fluid si peretele tubului

Excretie-secretie tubulara:

        specii-aglomerulate

        om: H+, K+, uree, NH3, acid hipuric, substante exogene: toxice, medicament etc.

        coeficient de epurare

!!! Importanta deosebita deoarece numai 25% din plasma (1/5) este depurata la nivel glomerular, restul fiind depurata prin excretie tubulara.

Mecanisme de transport transtubular

Procese: pasive, active ð bidirectionale ð realizeaza si mentin gradiente

            Cele active prin mecanisme enzimatice:

        transport – impotriva gradientului

        inhibitie competitiva

Mecanismele de transport activ:

        limitata (Tm):

o       capacitate enzimatica limitata

o       glucoza, fosfati, acizi aminati

o       acid uric, acid ascorbic

o       acizi organici slabi, baze organice puternice

        nelimitata:

o       marimea gradientului

o       timpul de contact:

§         lichid tubular

§         epiteliu tubular

o       exemple:

§         Na+, HCO3- – reabsorbtie

§         H+ – excretie

Desfasurarea transportului limitat (Tm):

        exemple: glucoza, acid paraaminohipuric

        concentratia plasmatica mica ð transport total

        crestere progresiva  a concentratiei (incarcare tubulara):

o       transport total ð Tm

o       creste progresiv cantitatea transportata

o       depasirea Tm:

§         glucoza ð urina

§         PAH ð scade

        nefroni:

o       capacitate diferita de transport

o       nefroni slabi ð numai capacitate diferita de transport

In mod normal, celulele au cantitatea de enzime suficienta pentru a mentine concentratia constanta in plasma pentru aceasta substanta.

Mecanisme de reabsorbtie a glucozei

–        determinarea capacitatii maxime de transport al glucozei ð clearance-ul glucozei

Glicemia:

–        1 g%0 – glcuoza filtrata σ glucoza reabsorbita





o       hexokinaza:

§         membrana tubului proximal

§         glucozo-6-fosfat

o       fluordzina ð diabet renal ð toxic ce inhiba G-6-fosfataza

–        filtrare-proportionala cu concentratia plasmatica

–        reabsorbtie totala ð 1,7-l,8 g%0

–        concentratie peste:

o       1,7-l,8 g%0:

§         incarcare tubulara 220-250 mg/min

§         glicozurie

§         reabsorbtia creste progresiv – neproportional

o       Tm = 350-400 mg/min ð glicozurie proportionala cu cresterea concentratiei in plasma


Reabsorbtie tubulara activa a sodiului

            Exemplu de transport nelimitat de o capacitate maxima enzimatica.

                        NaCl, NaHCO3, NaH2PO3 – filtrat glomerular

                        ð 24.000 mEq/24 h ð 99,6% – reabsorbtie

            Tub proximal ð reabsorbtie izoosmotica.

Transport activ:

        pol bazal al celulei

        ATP-aza Skin (1957)

        particularitati:

o       gradient: ionic, electric ð tubulo-celular

o       suprafata (40-50 m2) – mare de control :

§         filamente protoplasmatice – apicale

§         invaginatii: laterale, bazale – spatiu labirintic

o       citomembrana

o       mitocondrii

o       reabsorbtie: glucoza, apa, electroliti

o       catabolism - proteic

Na+ proximal:

        transport activ – pol bazal

        gradient electric:

o       70 mV – intracelular

o       20 mV – tub urinar

Na+ distal:

        reabsorbtie de 5-6 ori mai mica ð functie de necesitatile organismului

        segmentul subtire al ansei Henle:

o       clar – activ

o       Na+ pasiv – gradient electric

        tub contort distal, tub colector:

o       aldosteroni

o       actiune permetiva ï proteine sintetizate

o       sinteza de compusi macroergici

o       sinteza ATP-aza ð enzima cu actiune la pol bazal (Na+-H+ dependenta):

§         reabsorbtia activa de Na+

§         eliminarea competitiva K+ðH+

!!! Aldosteronul actioneaza nu numai asupra rinichiului, ci si asupra tuturor epiteliilor.

o       activeaza ATP-azele exsitente in membrana

o       ajustarea eliminarilor de Na+ ï timpul de contact lichid tubular ð celula tubulara

o       gradient cortico-medular ð mecanisme de dilutie si concentratie (corticala-izoosmotica 300 miliosmoli)

Reabsorbtia apei:

        filtrare integrala ð fenomene fizice

        reabsorbtie tubulara:

o       proximala: 80%; miscari ionice (Na+)

o       ansa Henle: 6%; segment descendent – permeabil; segment ascendent – impermeabil

o       tub contort distal – 9%

o       tub colector ð 4%



Transportul ionului de K+ prin peretele tubular:

        filtrare ð cantitatea plasmatica

        eliminare:

o       1-l5% din cantitatea filtrata

o       cresterea eliminarilor (x2 cantitatea filtrata):

§         administrarea de K+

§         inhibarea secretiei de H+

        segment proximal:

o       reabsorbtie – 100%

o       mecanism activ

        tub contort distal:

o       secretie/H+

o       cuplat cu reabsorbtia Na+

§         ð gradient electric

§         ð difuzie H+ membrana permeabila

        factori care influenteaza eliminarea urinara de H+:

o       concentratia intracelulara de H+

o       cantitatea de Na+ ce trebuie reabsorbita

o       necesitatile de eliminare a H+ - aciditatea plasmei

o       capacitatea mecanismului de schimb

o       aldosteron

o       flux de filtrare glomerulara

        toleranta pentru H+

Transportul unor substante cu valoare nutritiva:

        glucoza

        proteine:

o       filtrare – 30 g / 24 h

o       reabsorbtie ð pinocitoza ð(enzime intracitoplasmatice) ð acizi aminati ð (transport activ la polul bazal) ð circulatie

        acizi aminati

        vitamine:

Transportul ureei de-a lungul tubului urinifer:

        filtrare ð plasma sanguina

        tub proximal ð secretie de uree

        ram descendent ð concentrare ï reabsorbtia apei

        tub colector ð reabsorbtia pasiva ð interstitiu ð ram ascendent al ansei Henle

        gradient cortico-medular ð mecanisme de dilutie si concentratie

Mecanisme de dilutie si concentratie a urinei:

        densitatea urinei ð 1000-l050 (om 1001, 1003-l030)

        diluarea urinei ð decuparea reabsorbtiei apei de substante solvite

        concentratia urinei:

o       fenomene osmotice compatibile cu viata si activitatea celulelor renale

o       eliminare maxima a produsilor de catabolism

o       economisire a apei

        mecanism de concentrare a urinei prin contracurent:

Ipoteza ð Kuhn 1942:

§         fiziologie ata – ansa Henle

§         dispozitie paralela:

o       ramuri ansa Henle

o       tub colector

o       ramuri capilare in ansa

Ipoteza ð Wirz 1961:

§         micropunctie – gradient cortico-medular

§         mecanism fizic de concentrare in contracurent

Factori ce contribuie la realizarea si mentinerea gradientului cortico-medular:

§         transport activ Na+, Cl-

§         transportul ureei

§         mecanism pasiv in ansele vasculare – flux sanguin: medular si cortical

§         rolul interstitiului renal




Alte materiale medicale despre: Fiziologie



fiziologia excretiei Rinichiul poate realiza o urina: −        foarte concetrata cand cantitatea [...]
OASELE CAPULUI             Morfologic craniul alcatuieste un intreg format din 14 oase pe care il impartim pentru usurinta descrierii in NEU [...]
MUSCHII SPATELUI                 Sunt dispusi in cinci  uri: -         Planul I: M. trap [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre fiziologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile