eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Chirurgie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » chirurgie

Chirurgie infantila - patologia malformativa digestiva

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Chirurgie infantila

Patologia malformativa digestiva

Omfalocelul

= oprire in dezvoltare a peretelui abdominal anterior in regiunea ombilicala astfel incat o parte din organele digestive vor ramane in afara cavitatii peritoneale

-embriologie:in primele 2 saptamani de viata intrauterina din ectoderm se dezvolta tegumentul si SN iar din endoderm tubul digestiv

-se produce un proces de mezodermizare (progresia mezodermului din regiunea dorsala in regiunea ventrala)->peretele abdominal ce inglobeaza organele digestive ce se formeaza in afara cavitatii abdominale

-daca in acest proces de mezodermizare apar tulburari->viscerele raman in afara cavitatii peritoneale

-exista 2 forme: embrionara si fetala

            -daca mezodermizarea este oprita in primele 3 luni de viata intrauterina->nu exista seroasa peritoneala si capsula Glisson->organele sunt aderente intre ele si de punga omfalocelului

            -daca tulburarile apar dupa L3->exista seroasa si capsula Glisson->organele nu sunt aderente intre ele si de punga omfalocelului

-clinic:

           



-formatiune tumorala in regiunea ombilicala,sesila sau pediculata (nu exista ombilic)

                        -dimensiuni variabile

                        -acoperita de o membrana avasculara,semitransparenta,sidefie-albicioasa

                        -dupa cateva ore de la nastere se usuca->se rupe->evisceratie

            -dupa Gross exista 2 feluri:

·         minore->diametrul defectului < 5 cm

·         majore->diametrul defectului > 5 cm

+/- alte malformatii->digestive,renale,cardiace

-dg.pozitiv->inspectie

-dg.diferential:

            -hernia ombilicala->acoperita de tegument

            -laparoschizis

-tratament:

1.         conservativ

-imediat dupa nastere acoperire cu pansamente cu solutii antiseptice->serviciu chirurgical

-badijonarea foitei cu solutie mercurocrom 2%->uscarea membranei->crusta->pansament compresiv ->epitelizare sub crusta->interventia chirurgicala se amana 2-3 ani

2.         chirurgical

-omfalocele minore:

-excizia membranei

-reducerea organelor continute in punga

-refacerea peretelui abdominal

            -omfalocele majore->eventratie chirurgicala

            -tehnici chirurgicale:

·         Gross->acopera punga semitransparenta cu tegumente mobilizate din partile laterale;nu se pot vizualiza organele din punga

·         Pellerin->excizeaza punga semitransparenta si se acopera viscerele cu tegumente mobilizate din partile laterale

·         Fufezan->rezectia partii laterale a pungii (asemanator cu o felie de portocala),se reduce o parte din organe in cavitatea peritoneala apoi sutureaza marginea la tegumente;dupa 10-l4 zile acelasi lucru de partea opusa->reducere treptata

·         Schuster->acopera defectul cu plastic teflon elastic)

-rezultate bune

Laparoschizisul

-defect de mezodermizare

-exista ombilic

-paraombilical drept->orificiu de 3-4 cm pe unde „herniaza” ansele intestinului subtire si gros

-ansele au perete ingrosat,rosu-violaceu,acoperit cu false membrane datorita contactului indelungat al intestinului cu lichidul amniotic si strangularii venelor mezenterice la nivelul orificiului

-incidenta->1 : 30.000-35.000 nasteri

-dg.pozitiv->inspectie

-dg.diferential->omfalocel cu punga sparta->nu exista ombilic,ansele intestinale au aspect normal

-tratament->urgenta

            -reducerea anselor in cavitatea abdominala + acoperire cu tegument mobilizat din partile laterale

Hernia ombilicala

-inelul ombilical = zona de rezistenta minora a peretelui abdominal

            -intarit inferior de uraca si cele 2 artere ombilicale obliterate

            -intarit superior de vena ombilicala obliterata

            -superior tesutul ombilical formeaza fascia ombilicala;daca acest tesut este in cantitate mica->dupa nastere datorita ↑ presiunii abdominale se angajeaza ansele intestinale->hernie ombilicala

-clinic:

            -formatiune tumorala in regiunea ombilicala,de dimensiuni variabile

                        -acoperita cu tegument de aspect normal

                        -↑ la efortul de s sau in ortostatism

                        -dispare in clinostatism

                        -se palpeaza inelul ombilical in care patrunde pulpa degetului examinatorului

                        -nu doare,nu se stranguleaza

-evolutie spre vindecare (la 6 luni de la nastere)

-tratament:

1.         conservativ

-bandajare cu o pelota plata aplicata dupa reducerea herniei pe zona ombilicala,fixata cu benzi de leucoplast sau cu fasa

-comprimarea zonei->depunere de tesut conjunctiv->inelul se micsoreaza si se inchide dupa 2-3 luni

2.         chirurgical

-la varsta mica pt.hernie mare

-la copilul mare pt.o hernie mica deoarece nu exista posibilitatea tratamentului conservator

-se apropie marginile aponevrozelor dreptilor abdominali->inelul se inchide

Hernia inghinala

-la sfarsitul L3 a vietii intrauterine cavitatea peritoneala are 2 diverticuli

-peritoneul parietal se termina in deget de manusa care coboara prin canalul inghinal pana in scrot (♂) sau labiile mari (♀)->canalul peritoneo-vaginal

-la ♀ contine ligamentul rotund al uterului (canalul Nück)

-la ♂ testiculul ce coboara retroperitoneal prin canalul inghinal in spatele diverticulului este aderent de canalul peritoneo-vaginal impreuna cu cordonul spermatic

-la sfarsitul L­7 de viata intrauterina acest canal se rezoarbe prin 3 ingustari->inelele lui Ramonede

-daca aceste obliterari nu se produc->angajarea anselor intestinale,epiploonul,ovarul->hernie sau se angajeaza lichid peritoneal->hidrocel

-hernia inghinala la copil este congenitala (nu de efort)

-este mai frecventa la ♂,usu.pe dreapta

-la ♂ usu.apare imediat dupa nastere sau la 2-3 saptamani

-la ♀ apare mult mai tarziu,foarte rar (♀/♂ = 1/10)

-clinic:

            -formatiune tumorala in regiunea inghinala sau inghino-scrotala

                        -acoperita de tegument

                        -se mareste la efort (tuse,s)

                        -se reduce prin compresiune apoi se palpeaza orificiul extern al canalului inghinal

            -la ♀ foarte frecvent se angajeaza ovarul->operatie de urgenta (risc de necroza ovariana prin strangulare)

-diagnostic diferential:

1.         hidrocel comunicant

-comunicare cu cavitatea peritoneala

-se reduce foarte incet (orificiu mic)



-nu exista ansa angajata

-se reface de jos in sus la ridicarea bolnavului in ortostatism

-nu exista zgomote hidro-aerice la reducere

2.         hidrocelul vaginalei testiculare

-nu se reduce

-consistenta elastica

-transparent la transluminare

3.         chistul de cordon spermatic

-consistenta elastica

-nu se reduce

-la polul inferior al tumorii se poate palpa testiculul

4.         ectopia testiculara

-nu exista testicul in scrot

-tumora pe traiectul canalului inghinal (testicul) mica,mobila,usor sensibila

5.         adenopatia inghinala

-tumora in afara arcadei crurale

-exista semne inflamatorii

6.         tumori testiculare

-nu se reduc

-testicul dur,dureros

7.         chistul canalului Nück la ♀

-asemanator chistului de cordon spermatic->nu se reduce

-evolutie:

            -spre vindecare->putine cazuri,esp.la copin mici (primele luni de viata->1 an->2-2.5 ani)

            -usu.orificiul se largeste->tratament chirurgical obligatoriu

-complicatii:

            -strangulare->se modifica caracterele tumorale : edem + eritem

                        -ocluzie intestinala->durere abdominala,varsaturi,distensie abdominala,oprirea tranzitului

                        -cauza de deces prin perforatie si stare septica sau tulburari hidro-electrolitice

-tratament chirurgical:

            -nu in primele 3-4 luni de viata->la sugar foita peritoneala este foarte subtire->recidive

            -se prefera sa se intervina dupa 1 an,cu exceptia aparitiei complicatiilor

            -se deschide canalul inghinal si exteriorizare

            -tehnici:

·         Ombredane->deschiderea sacului si suturarea herniei in bursa

·         Duchamel->se separa sacul de elementele cordonului spermatic,ligatura + rezectia sacului

Atreziile esofagiene

-malformatii foarte grave

-incidenta->1 : 2500-3000 nasteri

-definitie->lipsa esofagului pe o anumita portiune

            -in 95% din cazuri->exista si comunicare intre calea digestiva si calea aeriana (trahee)

-leziunea se produce la embrion in primele 4-7 saptamani de viata

-intestinul primitiv se dedubleaza:

            -anterior->trahee,muguri pulmonari

            -posterior->esofag;initial cordon plin apoi tunelizare (tulburari->atrezie esofagiana)

-clasificare LADD:

1.         tip 1

-capatul proximal se termina in deget de manusa,coboara pana la D1-D2,este dilatat

-capatul distal este mai mic,depaseste diafragmul

-atrezie rara,usoara

2.         tip 2

-exista comunicare intre calea aeriana si calea digestiva dar doar in portiunea proximala->fistula esofag proximal-trahee

3.         tip 3

-comunicare esofag distal-trahee

4.         tip 4

-capatul distal comunica cu bronsia dreapta

5.         tip 5

-atat capatul distal cat si cel proximal comunica cu traheea

-tipurile 3 si 4 sunt cele mai intalnite (80-90% din atrezii)

-clinic:

            -dupa nastere->secretii salivare abundente ce se acumuleaza in degetul de manusa

                        -trec in calea aeriana->tuse,cianoza,dispnee

            -tipurile 3 si 4->stomacul se umple de aer,ridica diafragmul

                        -cardie insuficienta->reflux gastro-esofagian->leziuni pulmonare grave (HCl trece in plaman)

-frecvent nou-nascutul care hipersaliveaza este suspectat de atrezie esofagiana („inghite in plaman si respira in stomac”)

            -daca nu este diagnosticat precoce->bronhopneumonie de aspiratie->deces

            -la tentativele de alimentatie->asfixie

            -auscultatie->raluri bronsice umede generalizate

-dg.pozitiv:

            -hipersalivatie

            -tulburari respiratorii

            -crize de asfixie

-in maternitate in caz de suspiciune de atrezie esofagiana se introduce o sonda Nelaton in faringe si apoi in esofag

            -daca exista atrezie->sonda se opreste la 8-l0 cm de arcada dentara

            -daca se introduce o solutie radioopaca (nu bariu)->se observa fundul de sac proximal si se determina nivelul de coborare

-Rx->abdomen opac,neaerat->tip 1,2

            -aer in tubul digestiv (aerocolie)->tip 4,5

-tratament:

            -restabilirea continuitatii esofagului

            -desfiintarea fistulei

  • daca distanta dintre cele 2 capete este mare->nu se poate realiza anastomoza termino-terminala

-gastrostomie pt.alimentatia nou-nascutului

-esofagostomie cervicala->se scoate capatul proximal,se fixeaza la marginea anterioara a sternocleidomastoidianului pt.ca saliva sa se dreneze



-dupa varsta de  1 an->esofagoplastie cu colon transvers

  • daca distanta intre cele 2 capete nu este mare->se extirpa traiectul fistulos + anastomoza


-toracotomie laterala dreapta in spatiul IV intercostal

            -rezultate bune->supravietuire 60-70%

Hernii diafragmatice

= patrunderea organelor abdominale in cavitatea toracica

-clasificare:

1.         hernii prin orificii anormale

-posterolaterale

-retrocostoxifoidiene

2.         hernii prin orificii anatomice->hernie hiatala

-diafragmul se formeaza in S8 a vietii intrauterine

            -in portiunea centrala apare septul transvers

            -din partile laterale se formeaza pliurile pleuro-peritoneale care avanseaza spre centru si formeaza diafragmul

            -prin migrarea celulelor mezodermale->musculatura diafragmului

1.         hernii prin orificii anormale

a)      hernii posterolaterale

-partea stanga a diafragmului se inchide mai tarziu->ultima parte care se inchide este paramedian stang;daca aceasta parte nu se inchide->orificiu Bohdalick

-rar hernii posterolaterale drepte deoarece ficatul nu permite acest lucru

-uneori fibrele musculare diafragmatice sunt hipoplazice si rare->diafragmul se relaxeaza->hernii posterolaterale cu sac (dupa unii autori sunt denumite relaxare diafragmatica)

-viscere angajate:

      -intestin subtire,intestin gros,colon ascendent sau descendent

      -stomac,lobul stang al ficatului

-plamanul stang colabat sau hipoplazic (si dupa reducerea organelor in abdomen nu se reexpansioneaza)

-inima si vasele mari deplasate la dreapta

-clinic:

·         semne respiratorii

-dupa nastere,din cauza vidului pleural si a aerarii tubului digestiv,organele intra-abdominale sunt aspirate intratoracic

-dispnee accentuata,cianoza,polipnee,tiraj

-percutie->timpanism

-auscultatie->zgomote intestinale

·         semne digestive

-abdomen excavat

-semne de subocluzie intestinala

-varsaturi,tulburari in eliminarea meconiului

·         semne circulatorii

-zgomotele cardiace accentuate in dreapta

-cianoza accentuata

-dg.pozitiv:

      -semne clinice

      -semne radiologice

                  -Rx toracica fara substanta de contrast

                              -aerocolie in hemitoracele stang specifica tubului digestiv

                              -inima deplasata la dreapta

                  -abdomen mat sau cateva imagini aerice

-Rx cu substanta de contrast (bariu)->se identifica anumite organe (colon,intestin subtire)

-dg.diferential:

      -emfizem lobar

      -emfizem bulos (stafilococii pleuro-pulmonare)

-evolutie->usu.spre deces spontan

      -exista si forme tolerate->cele cu relaxare diafragmatica

-tratament->doar chirurgical

      -preoperator->asezarea nou-nascutului pe partea stanga

                  -sonda de aspiratie gastrica

                  -atb.

                  -oxigenoterapie

      -tehnici:

·         laparotomie->se prefera

-reducerea organelor este dificila datorita vidului pleural

-se introduce o sonda in cavitatea pleurala->se echilibreaza presiunile->reducere

-sutura in U cu fibre nerezorbabile

-herniile cu sac se reduc usor si se plicatureaza diafragmul

·         toracotomie

b)      hernii retrocostoxifoidiene

-sunt anterioare

-se produc prin orificiul Larey in stanga si orificiul Morgagni in dreapta

-sunt hernii cu sac (relaxari diafragmatice)

-simptomatologie comuna dar mult mai atenuata

-frecvent se descopera accidental (Rx toracica pt.alte afectiuni)

-tratament->chirurgical

            -reducerea organelor spre cavitatea abdominala + plicaturarea diafragmului

            -rezultate bune->supravietuire 80-90%

2.         hernii prin orificii anatomice->hernie hiatala

-orificiu esofagian larg->portiunea superioara a stomacului ascensioneaza in cavitatea toracica

-cardia devine insuficienta->unghiul lui Hiss se deschide->reflux gastroesofagian („malpozitie cardio-tuberozitara” la autorii francezi)

-uneori pot hernia si epiploonul,ansele intestinale,colonul transvers->hernii paraesofagiene

-poate coexista cu stenoza hipertrofica de pilor->sdr.Rovialta

-datorita ascensiunii stomacului->reflux gastro-esofagian->esofagita peptica->stenoza esofagiana

-clinic:

            -primul semn = varsatura



                        -apare din primele zile de la nastere

                        -are continut de sange : digerat (maroniu) sau proaspat (rosu,cu striatii sanguine)

                        -fara efort

                        -foarte acida->poate determina leziuni bucale

            -↓ in greutate

            -anemie

            -copil mai mare->jena retrosternala,disfagie

-evolutie:

            -tendinta spre vindecare

            -datorita esofagitei poate apare stenoza esofagiana

-dg.pozitiv:

            -semne clinice

            -semne radiologice->Rx cu substanta de contrast in pozitie Trendelenburg

                        -reflux gastro-esofagian

                        -vizualizarea portiunii herniate din stomac deasupra diafragmului

-tratament:

·         conservativ->80% din cazuri se vindeca

-tratament postural->pozitie semisezanda zi si noapte

-regim dietetic->bogat in cereale

-antiacide

-tratamentul anemiei

·         chirurgical

-gastropexie->coborarea si fixarea stomacului

-fundoplicatura Nissen (rezolvarea refluxului gastro-esofagian)

-esofagoplastia Heller (cardiomiotomie)->stenoza esofagiana

Stenoza hipertrofica de pilor

-pilorul este alcatuit din musculatura longitudinala si circulara (se poate hipertrofia->stenoza)

-mai frecvent la ♂ (♂/♀ = 4/1)

-caracter familial;mai des intalnita in tarile nordice

-macroscopic pilorul este asemanator cu o maslina:

            -alb,lucios,dur,lumen aproape disparut sau inexistent

            -grosimea peretelui = 5-6 mm (normal 1 mm)

-etiologie necunoscuta->ereditara ?

            -teoria spasmului hipertrofiant continuu

            -teoria endocrina->disfunctia suprarenalei

-clinic:

            -interval liber (mananca,↑ in greutate,doarme) de 3-4-5 saptamani

            -varsaturi postalimentare totdeauna albe,in jet

            -apetit pastrat->”innebuniti de foame”

-↓ in greutate->curba ponderala ↓ pana la o pierdere de 20-25% din greutate

            -apoi stagnarea curbei ponderale->”sugarul a pierdut tot ce se putea pierde”

            -urmeaza din nou ↓ in greutate->faza terminala

            -grave dezechilibrari hidro-electrolitice->↓ Cl,↓ K->deces

-examen obiectiv:

            -tesut celular subcutanat slab reprezentat->se vad unde peristaltice in epigastru

            -se poate palpa „tumora”->oliva pilorica deasupra si in dreapta ombilicului,dura, asemanatoare cu o maslina

-dg.pozitiv:

            -semne clinice

            -examen radiologic->stomac foarte mare („in farfurie”,”in chiuveta”)

                        -exista 3 straturi:

                                    -inferior->bariu

                                    -mijlociu->secretii

                                    -superior->aer

                        -stomacul nu se evacueaza->dupa 24 h exista bariu in stomac

                        -cateodata exista un firicel de bariu in duoden

-tratament->chirurgical

            -pregatire preoperatorie->corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice

            -pilorotomie extramucoasa Fredet

-pe fata anterioara exista o zona putin vascularizata unde se incizeaza longitudinal seroasa si musculatura circulara

-se patrunde cu pensa Péan si se indeparteaza buzele pana herniaza mucoasa

-recesurile duodenale se pot deschide->pericol

-dupa un timp se depune seroasa unde s-a herniat mucoasa

-dupa 1 an nu se mai observa ca a existat stenoza hipertrofica de pilor

            -alimentatie parenterala 3 luni

-in Scandinavia boala a disparut

Atrezia intestinala

-definitie : nu exista lumen pe o portiune a intestinului

-poate apare la orice nivel al intestinului

-etiologie necunoscuta:

            -accidente vasculare in timpul organogenezei ?

            -defecte de tunelizare datorita ischemiei ?

-exista 3 forme:

1.         atrezie membranoasa

-capatul proximal este totdeauna dilatat

-se continua cu intestin normal,colabat

-intre cele 2 capete exista o membrana

2.         atrezie cordonala

-cordon dur,fara lumen;mezoul poate lipsi sau nu

3.         atrezie totala

-la toti sugarii la care mamele au prezentat in timpul sarcinii hidramnios trebuie suspectata o malformatie obstructiva de tub digestiv (de la esofag pana la anus)          

-in viata intrauterina sugarul inghite lichid amniotic->circulatia fetala->circulatia mamei->rinichi materni

-daca exista obstructie de tub digestiv->fatul nu inghite->se acumuleaza lichid amniotic->hidramnios

-clinic:

            -sdr.de ocluzie intestinala

            -varsaturi initial bilioase,ulterior meconiale

            -distensie abdominala

            -lipsa tranzitului intestinal->absenta meconiului

-Rx->nivele hidroaerice

            -apar in cascada zonele atrezice

-tratament->chirurgical

            -rezectia zonelor atrezice cu anastomoza termino-terminala

            -pregatire preoperatorie:

                        -reechilibrare hidro-electrolitica

                        -sonda gastrica

            -aspiratie




Alte materiale medicale despre: Chirurgie



Este hemoragia in esofag, stomac sau intestinul subtire superior exteriorizata ca hematemeza si melena. Cu caracter terapeutic • orientativ, HDS se po [...]
Clasificarea plagilor   Cele mai frecvente tipuri de plagi intalnite in practica se pot clasifica: 1.      Du [...]
DESCOPERIRI DE VENE SUPERFICIALE Venele superficiale au o mare importanta, conferita de urmatoarele aspecte: - sursa pe [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre chirurgie

Advertisements


Alte sectiuni
Frumusete
Termeni medicali
Sanatatea copilului
Igiena
Geriatrie
Sarcina
Nasterea
Venirea pe lume a copilului
Mama dupa nastere
Sanatatea femenii
Dermatologie
Homeopatie
Reflexoterapie
Adolescenta
Kinetoterapie
Ginecologie
Obstetrica
Psihiatrie
Medicina generala
Oftalmologie
Oto-rino-laringologie
Ortopedie
Anestezia
Masajul
Sanatatea barbatului
Urgente si primul ajutor
Neurologie
Odontologie
Planificare familiala
Maturitatea
Varsta a iii-a
Nefrologie
Cancerologie
Pediatrie
Responsabilitatea juridica medicala
Genetica medicala
Simptome
Rinologia
Faringologia
Laringologia
Sistemul endocrin
Radiologie
Stomatologie
Medicina legala
Analize
Asistenta medicala
Chirurgie
Dependente
Fiziologie
Microbilologie
Neonatologie
Optometrie
Psihologie
Reumatologie
Traumatismele oaselor
Traumatologie



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile