![]() |
![]() |
Advertisements |
PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE
FISA 4.1. PREGATIREA PREOPERATORIE
Pregatirea pacientului pentru operatie
prin : ·
restrictionarea
aportului de alimente si lichide ·
pregatirea campului operator (suprafata cutanata) ·
recoltarea produselor pentru examene de laborator ·
efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza ·
asigurarea
sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice
Pregatirea documentelor
pacientului pentru operatie prin: ·
revederea semnaturii consimtamantului chirurgical ·
completarea
cu acuratete a listei operatorii
Furnizarea,
preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei.
OBIECTIVE
SPECIFICE
Operatia
este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic
si psihic.
Teama
de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta postoperatorie fac ca
bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic.
Incizia
operatorie determina durere si predispune la infectii.
Anestezicele
si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand
durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din
mediul inconjurator.
durere si predispune la infectii.
Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator.
"
v:shapes="_x0000_s1029">
PRINCIPII
DE INGRIJIRE
.
FISA 4.1.1. PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA
Se
recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a
reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie. Se
recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor
nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava
sau cu muribunzii.
Se
linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile
preoperatorii
Se
respecta opiniile pacientului legate de credinte si conceptii.
Se
ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de
consecintele acestuia (limitari, mutilari).
Se
obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei
in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti.
Se
stabileste data interventiei si se comunica bolnavului.
Consimtamantul
informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului;
nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un
avocat al pacientului (verificand daca pacientul a inteles informatiile
primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie).
Formele
de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa primeasca medicatia
sedativa, preanestezica.
Se
administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara
dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii
PREGAREA
PSIHICA A BOLNAVULUI
Se
face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor
nedeplasabili. Se
curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce riscul
infectiei prin flora cutanata.
IGIENA
PACIENTULUI
Se
depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de
ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se
creeze solutii de continuitate. Se
interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reactii alergice si
iritatii ale mucoaselor din zonele intime. Nu
se depileaza sprancenele in cazul interventiilor la nivelul globului
ocular. Se
dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul
la alergie prin anamneza) Se
acopera campul operator cu un camp steril.
In
caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras
la pat sau Se
contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in
regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia.
CREAREA
CAMPULUI OPERATOR
Se
masoara si se reprezinta grafic functiile vitale : temperatura, puls, T.A.,
respiratie.
Se
cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei si
anestezicelor.
Se
semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele
prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de
alergie.
Se
noteaza si se raporteaza eventualele simptome de infectie a cailor
respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei.
cailor respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei.
"
v:shapes="_x0000_s1052">
SUPRAVEGHEREA
INAINTEA OPERATIEI
Se
verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale : ·
grupul sanguin si factorul Rh ·
hemograma ·
glicemia ·
ureea ·
creatinina sanguina ·
electrolitii serici ·
probele hepatice ·
factorii de coagulare ·
sumarul de urina
Se efectueaza : ·
ECG, radiografie pulmonara.
INVESTIGAREA
PARACLINICA
GOLIREA
INTESTINULUI TERMINAL
clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv.
Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal.
"
v:shapes="_x0000_s1058">
alimentar oral cu o zi inainte de operatie.
Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de dinaintea operatiei.
Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de bauturi alcoolice.
"
v:shapes="_x0000_s1055">
RESTRICTIA
ALIMENTARA
FISA 4.1.2. PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA
OPERATIEI
Se
supravegheaza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze.
Se
masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, T.A..
Se
apreciaza starea generala si comportamentul.
Se
comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale,
tusea, coriza, diareea, aparitia menstruatiei la femei si modificari din
zona de interventie.
Se
indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele
artificiale), agrafele de par, lentilele de contact.
Se
cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului
sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a
extremitatilor.
Se
invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o
sonda cala, daca medicul indica
Se
strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul
imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte.
menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie.
Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact.
Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor.
Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o sonda cala, daca medicul indica
Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte.
"
v:shapes="_x0000_s1061">
MASURI
GENERALE
Se
administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute
inainte de operatie, daca
administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de operatie in
administrarea parenterala Se
interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea
premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia,
determinand hipotensiune arteriala ortostatica. Se
predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau
nursei-sefe, insotite de procesul verbal.
hipotensiune arteriala ortostatica.
Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-sefe, insotite de procesul verbal.
"
v:shapes="_x0000_s1036">
ADMINISTRAREA
PREMEDICATIEI
Se
transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale
cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de nursa.
Se
insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele
investigatiilor, cu consimtamantul scris.
Se
evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa
bolnavul.
Se
verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).
TRANSPORTUL BOLNAVULUI
Se
pregateste, intre timp, salonul pentru primirea, in conditii optime, a
operatului : ·
igiena
salonului ·
aerisirea
salonului ·
schimbarea
lenjeriei de pat ·
asigurarea
cu material de protectie a patului.
Se
verifica sursa de oxigen, de aspiratie.
Se
pregatesc : ·
tensiometru
si stetoscop biauricular ·
stativ ·
trusa
de perfuzat ·
solutii
perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada
postoperatorie ·
urinar ·
bazinet ·
tavita
renala ·
alte
materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de
drenaj, de aspiratie, etc).
igiena salonului
aerisirea salonului
schimbarea lenjeriei de pat
asigurarea cu material de protectie a patului.
Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie.
Se pregatesc :
tensiometru si stetoscop biauricular
stativ
trusa de perfuzat
solutii perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie
urinar
bazinet
tavita renala
alte materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc).
"
v:shapes="_x0000_s1065">
PREGATIREA
SALONULUI POSTOPERATOR
FISA 4.1. 3. PREGATIREA PREOPERATORIE SPECIALA
Corectarea
deficientelor organismului. Restabilirea
echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.
Evitarea
complicatiilor grave in timpul sau imediat dupa operatie.
OBIECTIVE
Pacienti
cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va
interveni. Pacienti
cu afectiuni preexistente (tarati) : cardiovasculare, pulmonare, hepatice,
renale, diabet zaharat.
diabet zaharat.
"
v:shapes="_x0000_s1074">
INDICATII
A.
MASURI SPECIFICE LEGATE DE
APARATUL SAU ORGANUL PE CARE
In
cazul intervetiilor pe aparatul respirator se practica: ·
aspirarea secretiilor traheo-bronsice ·
medicatie specifica: o fluidifiante ale secretiilor o expectorante o bronhodilatatoare o intubatia cu sonde speciale -
sonda CARLENS (prezinta doua brate, cate unul pentru fiecare bronhie) cand
este necesara excluderea temporara a unui plaman sau pentru a preveni inundatia bronsica cu secretii (ex. Chist hidatic)
In cazul operatiilor pentru stenoza
pilorica si a operatiilor pe stomac : ●montarea unei sonde naso-gastrice de aspiratie a stazei
gastrice, cu 3-4 zile inainte de operatie ●spalatura gastrica in seara
dinaintea operatiei
In caz de ocluzie intestinala: ·
aspiratie
naso-gastrica ·
reechilibrare
hidro-electolitica i.v.
In cazul intervetiilor pe colon si rect : ·
golirea
continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin : o regim alimentar cu putine reziduuri
(carne, oua, branza, lapte, iaurt)
ocluzie intestinala:
aspiratie naso-gastrica
reechilibrare hidro-electolitica i.v.
In cazul intervetiilor pe colon si rect :
golirea continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin :
o regim alimentar cu putine reziduuri (carne, oua, branza, lapte, iaurt)
"
v:shapes="_x0000_s1077">
MASURI
SPECIFICE
o regim exclusiv hidric cu 24 ore
inainteaoperatiei administrarea de solutii hipertone cu 24 ore inaintea
operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinala si nu se
absoarbe prin mucoasa intestinala); se administreaza 4 plicuri dizolvate fiecare in cate 1
litru de apa (4 litri in total) in seara care precede interventia, fiecare
litru fiind baut intr-o ora. ·
reechilibrarea
hidroelectolitica parenterala ·
clisme
evacuatorii in cazul in care administrarea
Fortrans-ului este contraindicata (stare
generala alterata, insuficienta cardiaca, HTA,
etc). ·
aseptizarea
colonului prin administrarea parenterala de antibiotice B.
MASURI SPECIFICE LEGATE DE
AFECTIUNILE PREEXISTENTE
Se recomanda obtinerea avizului de la
medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog,
neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual
a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii.
Se
vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-l2 luni dupa
un infarct miocardic acut.
Se
converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei
pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si
alimentatiei postoperator. Se
face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa,
preoperator.
Se
aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici : ·
dieta
hipercalorica predominant glucidica ·
vitaminoterapie ·
reducerea
aportului de proteine pentru a
scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici).
Se
recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor
digestive acute de stress la
pacientii cu risc major.
insuficienta cardiaca, HTA, etc).
aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotice
B. MASURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE
Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii.
Se vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-l2 luni dupa un infarct miocardic acut.
Se converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator.
Se face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa, preoperator.
Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici :
dieta hipercalorica predominant glucidica
vitaminoterapie
reducerea aportului de proteine pentru a scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici).
Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor digestive acute de stress la pacientii cu risc major.
"
v:shapes="_x0000_s1078">
MASURI
SPECIFICE
FISA 4.1.4. PREGATIREA PREOPERATORIE DE
URGENTA
MASURI
PREOPERATORII DE URGENTA
Pregatirea
preoperatorie pentru interventia chirurgicala efectuata in primele 2-3 ore
de la internare sau in primele 4-6 ore (in caz de semiurgenta).
Pregatirea
preoperatorie pentru urgentele majore cu risc vital.
DEFINITIE
Salvarea
vietii pacientului.
Prevenirea
complicatiilor intra, si postoperatorii imediate.
OBIECTIVE
Masurile se aplica in sala de operatie si se
refera la: toaleta
sumara pe regiuni insistandu-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie monitorizarea
functiilor vitale si vegetative desocarea
bolnavului socat recoltarea
de urgenta a sangelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare,
grup sanguin si factor Rh administrarea
premedicatiei
FISA 4.2. INGRIJIREA INTRAOPERATORIE
Controlul infectiei prin respectarea
circuitelor si aplicarea tehnicilor aseptice
Asigurarea sigurantei si protectiei
pacientulu
Prevenirea complicatiilor intraoperatorii. OBIECTIVE
SPECIFICE
Nursa
de la blocul operator verifica curatenia si functionalitatea aparatelor si
echipamentelor din spatiile medicale (salile de operatii cu anexele
aferente): spalator filtru pentru chirurgi cu robinete cu
apa sterila,spatiu pentru pregatirea materialelor si pentru trezirea
operatului, camera protocol operator. In sala de operatii viscerale
verifica:
lampa
scialitica, oxigenatorul de perete,
aspiratorul
chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.
Se
pregatesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale,
pachetele cu bluze si masti sterile, caruciorul cu medicamente, masa de
operatii
PREGATIREA SALII DE OPERATIE
In sala se intra numai cu echipament de protectie: halat, papuci, boneta,
masca.
Halatele
echipei sunt considerate sterile in fata, de la umar pana la mijloc si de
la mana pana aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii,
gatul, zonele axilare si spatele.
Mesele
acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafata; orice
material care atinge suprafata mesei este considerat contaminat.
Personalul
echipei sterile trebuie sa stea in apropierea suprafetelor sterile, iar
daca-si schimba pozitiile, trebuie sa se intoarca cu fata catre fata
celuilalt sau cu spatele catre spatele celuilalt
Tot
personalul trebuie sa foloseasca masti care asigura o filtrare inalta
Mastile
trebuie sa acopere complet nasul si gura si sa fie fixate si nu purtate
larg in jurul gatului.
Cand
mastile sunt indepartate, se ating numai legaturile pentru a preveni
contaminarea mainilor de la zona nazofaringiana
Unghiile
se taie scurt pentru a preveni strapungerea
manusilor.
REGULI DE BAZA ALE ASEPSIEI IN SALA DE OPERATIE
Protocolul
de admitere in zona in care pacientul este tinut pana ajunge in sala de
operatie, prevede sa se verifice de catre nursa:
ADMITEREA
PACIENTULUI IN ZONA SALII DE
OPERATIE
Responsabilitatea
pentru pozitionarea pacientului revine impreuna nursei, chirurgului si
anestezistului Pozitionarea
pacientului va tine seama de: ·
tipul si locul interventiei ·
mobilitatea articulatiilor ·
varsta pacientului ·
evitarea aparitiei leziunilor de compresiune
la nivelul tesuturilor si nervilor ·
facilitarea
functiei cardiocirculatorie si pulmonara
Pozitionarea
corecta este importanta pentru: ·
expunerea
adecvata a zonei operatorii ·
accesul
usor pentru inducerea anesteziei si administrarea de solutii si medicamente
i.v. ·
promovarea
functiilor respiratorii si circulatorii ·
asigurarea
intimitatii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare
Pentru
mentinerea in pozitia adecvata interventiei, pacientul va fi fixat cu
chingi pe masa de operatie. .
POZITIONAREA PACIENTULUI PENTRU OPERATIE
Se
face curatarea mecanica a pielii cu apa si sapun Se
dezinfecteaza cu un agent anti-microbian
Se acopera regiunea cu un camp steril cu
fereastra, sau cu folie adeziva, transparenta, prin care se face incizia si
care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea
preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii Se
utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare
pentru obtinerea starii de inconstienta, de analgezie, relaxare musculara
si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este ajutat de nursa de
anestezie.
relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie.
"
v:shapes="_x0000_s1148">
PREGATIREA
CAMPULUI OPERATOR SI
ANESTEZIA
Nursa va supraveghea: functiile vitale,
culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor, temperatura corporala,
comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca
anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, ge, vorbeste
excesiv, se misca excesiv), ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea
autotraumatizarii
Obiectivele
principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt: ·
asigurarea
unei anestezii corecte ·
mentinerea
linistei operatorii ·
depistarea
la timp a incidentelor ce pot sa apara
Elementele de supraveghere: ·
fazele anesteziei prin masurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive
electronice ·
ventilatia pulmonara care poate fi tulburata in urma curarizarii,
actiunii analgeticelor centrale se apreciaza prin observarea
tegumentelor, masurarea frecventei respiratorii, dozarea gazelor din sange ·
constantele circulatorii se urmaresc clinic prin aprecierea ritmului
cardiac si masurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei
sau monitoarelor electrice. ·
aprecierea pierderilor sanguine trebuie facuta cat mai obiectiv
tinand seama de complexitatea operatiei si de gradul sangerarii
Evaluarile
se pot face prin : ·
cantarirea
compreselor utilizate in plaga ativ cu un numar egal de comprese
facute in acelasi mod. ·
masurarea
sangelui din aspirator ·
determinarea
hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale
Cantitatea
sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza
ca in timpul:
comprese facute in acelasi mod.
masurarea sangelui din aspirator
determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale
Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul:
curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml.sange
gastrectomiei subtotale- intre 250-l700 ml
pielotomiei intre 125-300 ml.
pneumectomiei intre 200-2500 ml.
histerectomiei intre 250-800 ml.
"
v:shapes="_x0000_s1151">
SUPRAVEGHEREA INTRAOPERATORIE
Medicul
chirurg noteaza (in protocolul operator) informatiile referitoare la
operatie; datele sunt relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediata
si includ urmatoarele: ·
diagnosticul
postoperator ·
tipul
operatiei (clasica, endoscopica) care poate orienta ingrijirea ·
anestezicul
utilizat orienteaza ingrijirea nursing (pozitionarea operatului ·
aprecierea
tulburarilor respiratorii) ·
estimarea
sangelui pierdut si a compensarii lichidelor pentru prevenirea sau
combaterea dezechilibrului hidro-electrolitic ·
tuburile de dren, sondele de aspiratie, sondele cale
Nursa verifica inventarul materialelor si instrumentelor folosite:
pense, comprese, campuri sterile.
NOTE PRIVIND
INTERVENTIA CHIRURGICALA (PROTOCOLUL)
Elementele de apreciere includ : ·
temperatura ·
aspectul pansamentului, plagii operatorii, modul de executie si de
fixare ·
functionalitatea
tuburilor si cateterelor (inclusiv cateterul venos) ·
conectarea
tuburilor de dren la pungi colectoare (recipiente) ·
capacitatea
de a misca extremitatile si de a reactiona la atingere in zonele
anesteziate regional ·
aprecierea
specifica a procedurilor chirurgicale efectuate ·
fisa
pacientului este cercetata pentru a vedea care sunt instructiunile, indicatiile
legate de tratamentul medicamentos ce trebuie administrat, ingrijiri de
nursing, recoltari, monitorizari specifice ·
in
functie de evaluarea generala a operatului, acesta va fi transportat fie in
ATI, fie in salonul post-operator din sectia in care initial a fost
internat, sau de care apartine prin natura interventiei.
APRECIEREA GENERALA A STARII
OPERATULUI INAINTE
DE A FI TRANSPORTAT DE
FISA 4.3. SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA
POSTOPERATORIE
Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la
sfarsitul interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de
cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste perioada de trezire.
Perioada postoperatorie precoce incepe din momentul in care
pacientul a fost complet recuperat din anestezie si se termina in momentul
externarii.
DEFINITIE
Restabilirea
homeostaziei fizice si psihice.
Prevenirea
si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si precoce.
Managementul durerii
OBIECTIVE
Se
face in timentul postoperator.
Se
supravegheaza functiile vitale (R, P, T°, T.A., starea de constienta,
durerea, SpO2) din
Se
raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare
(cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de
obstructie respiratorie, de exemplu).
Se
observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu
extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere.
Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor,
tuburilor de dren.
SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE IMEDIATA
Se
aplica masuri de protectie si de siguranta a pacientului, mai ales in cazul
celor agitati.
Se
transporta operatul cu functiile vitale si vegetative stabile in salonul
postoperator sau in STI.
Se
evita, pe timpul transportului, zdruncinaturile, curentii de aer.
Se
impune atentie sporita la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspiratie,
plaga operatorie.
TRANSPORTUL DE
FISA 4.3.1. SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE PRECOCE
Se
observa pansamentul: in mod normal este curat, fara secretii seroase sau sanguinolente.
Se
schimba pansamentul la 24 de ore p.o., iar dupa 3 zile plaga operatorie
poate fi lasata libera daca evolutia este buna.
Se
schimba pansamentul precoce cand : ·
este
umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii. ·
pacientul
prezinta semne clinice generale si locale de infectie a plagii (febra,
frisoane, durere si congestie locala); in acest caz se recolteaza secretie
din plaga pentru examen bacteriologic si antibiograma.
Se schimba mesele acolo unde exista odata cu pansamentul.
Se scot firele de sutura in a 5ª a 7ª zi partial sau
total in functie de indicatia medicului si de evolutia plagii.
Se
supravegheaza racordul drenului la punga colectoare ce va fi mentinuta
decliv si se noteaza caracteristicile lichidului de drenaj (culoare,
aspect, cantitate).
Se
penseaza sau se instruieste pacientul sa mentina punga mai jos de nivelul de insertie a
drenului in timpul mobilizarii.
Se
scurteaza sau se indeparteaza drenul atunci cand medicul indica.
A. SUPRAVEGHEREA
PLAGII
OPERATORII
Se
masoara T° si se reprezinta grafic in F.T. Se
combate frisonul prin incalzirea pacientului cu paturi suplimentare sau
buiote cu apa calda asezate pe partile laterale ale corpului sau se
administreaza sedative la indicatia medicului. Se
supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii
incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii
metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34°-35° C. Se
semnaleaza medicului orice crestere patologica a T° corpului si se incearca
scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari).
sedative la indicatia medicului.
Se supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34°-35° C.
Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a T° corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari).
"
v:shapes="_x0000_s1108">
B.SUPRAVEGHEREA STARII TERMICE
La
cei cu sonda cala à demeure : ·
se
verifica permeabilitatea, racordul sondei ·
se
noteaza caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleste la
timp punga colectoare
La
cei fara sonda cala: ·
se
stimuleaza reluarea mictiunilor.Spontan in primele 6 8 ore postoperator ·
se
verifica prezenta globului cal daca pacientul nu urineaza spontan ·
se
ofera bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atentie la
bolnavii de sex masculin care urineaza mai greu in pozitie de clinostatism ·
se
anunta medicul daca bolnavul nu urineaza (este in anurie din cauza
postului pre-, si postoperator sau are glob cal). ·
se
face sondaj cal, in conditii aseptice, daca bolnavul prezinta glob
cal si nu poate mictiona spontan.
Se
supravegheaza reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, in a 2ª zi
p.o. si in a 3ª - a 4ª zi
p.o., pentru materii fecale exceptand pacientul cu interventii pentru
hemoroizi sau fistula anala la care defecatia trebuie amanata pana la
vindecarea plagii operatorii.
In
situatii speciale (bolnavul nu elimina gaze si nu are scaun) : ·
se pune tub de gaze : 15 - 20 minute, maxim 1 ora ·
se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma
evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin +
Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia
medicului.
masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia medicului.
"
v:shapes="_x0000_s1111">
C. SUPRAVEGHEREA
ELIMINARILOR
Se
recomanda reluarea alimentatiei in prima zi p.o., daca interventia
chirurgicala nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen;
alimentele vor fi usor digerabile, neflatulente. In
cazurile obisnuite, de chirurgie curenta, schema reluarii alimentatiei este
urmatoarea : ·
in ziua operatiei nimic pe gura; se
umezesc buzele, se face hidratare parenterala cu solutii prescrise de
medic. ·
dieta hidrica in prima zi p.o., daca
bolnavul nu varsa. ·
dieta usor digerabila in a doua zi p.o. ·
dieta obisnuita dupa ce bolnavul a avut
scaun.
D.SUPRAVEGHEREA
ALIMENTATIEI
Se
identifica localizarea si intensitatea durerii pe o scala de la 1 la 10, si
se inregistreaza informatiile referitoare la durere exprimate de pacient,
postoperator.
Se administreaza medicatia analgezica prescrisa de medic, respectand
doza si intervalul de administrare.
Se supravegheaza efectele terapeutice si nonterapeutice ale
analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a
varsaturilor in caile respiratorii).
Se
aplica masuri alternative ale durerii : ·
metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea
pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia. ·
psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient
prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor
de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator.
efectele terapeutice si nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a varsaturilor in caile respiratorii).
Se aplica masuri alternative ale durerii :
metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia.
psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator.
"
v:shapes="_x0000_s1117">
E. MANAGEMENTUL
DURERII
Se
supravegheaza starea de constienta, mai ales la pacientii in varsta, la cei
cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, depresie
sau cu dezechilibre electrolitice. Se
consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia
sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori
confuzia), delir cu halucinatii. Se
supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe
timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate
prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor.
Se
explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor,
perfuziilor.
depresie sau cu dezechilibre electrolitice.
Se consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori confuzia), delir cu halucinatii.
Se supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor.
Se explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor.
"
v:shapes="_x0000_s1116">
F.SUPRAVEGHEREA STARII DE CONSTIENTA SI A COMPORTAMENTULUI
Se
recomanda mobilizarea precoce a operatului exceptand cazurile cu
interventii ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei
vertebrale, interventii pe cord, pacienti adinamici, cu complicatii p.o.
imediate. Se
schimba pozitia din ora in ora in primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza
expansiunea plamanilor si pentru a preveni pneumonia hipostatica sau atelectazia (colabarea alveolelor) Se
solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din
ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre,
masaje in sensul circulatiei venoase.
pneumonia hipostatica sau atelectazia (colabarea alveolelor)
Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre, masaje in sensul circulatiei venoase.
"
v:shapes="_x0000_s1123">
G. MOBILIZAREA OPERATULUI
Sunt
recomandate de catre medic la bolnavii: ·
cu
pierderi mari de sange in timpul interventiei chirurgicale ·
cu
risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi tarati, cu ciroza hepatica, cu tulburari
de coagulare, cu hemostaza precara) ·
care
au suferit interventii chirurgicale de mare amploare ·
aflati
in stare critica
Se
efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform indicatiei medicale, urmatoarele examene
: ·
hemograma completa ·
coagulograma ·
biochimie sanguina ·
gazele sanguine ·
radiografia pulmonara la pat
ciroza hepatica, cu tulburari de coagulare, cu hemostaza precara)
care au suferit interventii chirurgicale de mare amploare
aflati in stare critica
Se efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform indicatiei medicale, urmatoarele examene :
hemograma completa
coagulograma
biochimie sanguina
gazele sanguine
radiografia pulmonara la pat
"
v:shapes="_x0000_s1126">
H.
EXAMENE DE LABORATOR SI EXPLORARI IMAGISTICE
FISA 4.4. COMPLICATIILE
POSTOPERATORII
Supravegherea
si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective: ·
Grabirea vindecarii si reducerea perioadei
de spitalizare ·
Prevenirea
sechelelor postoperatorii si a mortalitatii ·
Prevenirea
cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse
·
OBIECTIVELE PROCEDURII
a) Dupa factorul temporal: ·
Complicatii
imediate: apar in primele ore post-operator ·
Complicatii
precoce: apar in primele zile post-operator ·
Complicatii
tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la interventia
chirurgicala (ex.eventratia) b) Dupa localizare si mod de manifestare: ·
Complicatii
locale: la nivelul plagii operatorii ·
Complicatii
generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al intregului
organism c) Dupa gravitate: ·
Complicatiile
minore care se vindeca repede si nu influenteaza starea generala ·
Complicatii
majore care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa sechele cu
implicatii sociale, profesionale sau economice ·
Complicatii
letale dificil de controlat care determina decese si au uneori implicatii
juridice
TIPURI DE
COMPLICATII POSTOPERATORII
.
FISA 4.4.1 COMPLICATIILE
POSTOPERATORII IMEDIATE
SOCUL survine cel mai adesea in primele 5 ore care
urmeaza interventiei
CAUZE:
Deficitul
lichidian preoperator agravat de vasodilatatia
determinata
de anestezie
Hemoragie
intraoperatorie insuficient compensata
Pierdere
importanta hidroelectrolitica
SEMNE DE RECUNOASTERE:
Puls
tahicardic, filiform
Angoasa
si teama
Lipsa
de aer
Scaderea
T.S. (tensiunii sistolice) la 90-
Paloarea
si racirea pielii, transpiratii reci
Cianoza
extremitatilor, oligurie
Somnolenta,
apatie sau stare de agitatie
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Supravegherea
stricta a bolnavului si semnalarea imediata a semnelor incipiente
Incalzirea
bolnavului prin suplimentarea de paturi
Oxigenoterapie
dupa permeabilizarea cailor respiratorii superioare
Administrarea
tratamentului etiologic si simptomatic prescris
Monitorizarea
functiilor vitale si vegetative: puls, T.A., respiratie, diureza
Administrarea de sange, plasma, electroliti conform indicatiei medicului
Comunicarea
si sustinerea psihica a bolnavului/apartinatorilor
SOCUL
ASFIXIA bolnavul se sufoca prin lipsa de aer CAUZE
Obstructia
bronsica si hipoventilatia, mai ales la cei obezi, cu distensie abdominala
; hipovolemia
Edemul
pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana prin perfuzii i.v.
Obstacol
in caile respiratorii superioare: varsatura inhalata, caderea posterioara a
limbii, etc.
Consecinta
recurarizarii (anestezicele de tip curara paralizeaza musculatura
respiratorie) SEMNE DE RECUNOASTERE
Agitatie,
cianoza
Dispnee
sau apnee
Tiraj,
cornaj ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Anuntarea
medicului
Aspirarea
secretiilor si permeabilizarea cailor respiratorii
Administrarea de O2 sau carbogen (amestec de O2 cu CO2)
Asigurarea
pozitiei proclive a bolnavului
Monitorizarea
functiilor vitale si vegetative si a concentratiei gazelor in sange
Pregatirea
de urgenta a materialelor necesare pentru intubatie sau traheostomie acolo
unde este cazul
ASFIXIA
CAUZE
Efectul anesteziei rahidiene sau generale
SEMNE DE
RECUNOASTERE
Paloare, transpiratii reci, tahicardie
Varsaturi pe gura (sau pe langa sonda daca
nu se aspira la timp) care pot deveni incoercibile ducand la dilatatia
acuta de stomac ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Plasarea
bolnavului cu capul mai sus, orientat lateral
Sustinerea
bolnavului si captarea varsaturilor in conditii de protectie a
vestimentatiei si a lenjeriei de pat
Observarea
si raportarea caracteristicilor varsaturilor
Punerea
unei sonde gastrice daca medicul indica
Administrarea
medicatiei antiemetice
Notarea
pierderilor prin varsatura, urina, scaun in vederea efectuarii bilantului
hidric
Rehidratarea
bolnavului conform prescriptiei
VARSATURILE
HEMORAGIA EXTERNA poate fi:
Hemoragie
la nivelul plagii operatorii
Hemoragie
subcutanata (hematom parietal) CAUZE
Ligatura defectuoasa
Desfacerea suturii SEMNE
Pansament imbibat cu sange
Sange pe tubul de dren si in punga colectoare
Semne
de soc ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Anuntarea medicului
Schimbarea
pansamentului si efectuarea pansamentului compresiv
Administrarea medicatiei hemostatice Efectuarea tratamentului antisoc
conform prescriptiei medicului
HEMORAGIA EXTERNA
HEMORAGII INTERNE
Sunt
mai frecvente la blonzi si roscati.
Pot
fi: intraseroase: hemotorax, emoperitoneu, hemopericard; intraviscerale
(gastrointestinale) CAUZE
Hemostaza
insuficienta intraoperatorie
Tulburari
de coagulare
Traumatisme
ale anselor intestinale (intraoperator) SEMNE DE RECUNOASTERE:
Angoasa,
agitatie
Paloare,
sete, stare sincopala,
soc
Dispnee
in caz de hemotorax
Balonare
si durere brusca in caz de hemoperitoneu
Colaps
si cianoza in caz de hemopericard
Hematemeza,
melena in caz de hemoragie
gastro-intestinala ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Anuntarea
de urgenta a medicului care hotaraste atitudinea terapeutica
Administrarea
tratamentului simptomatic prescris
Recoltarea
sangelui pentru bilant biologic: HLG, HT, teste de coagulare si mentinerea
liniei venoase in asteptare
Aplicatii
locale reci pe toarce, abdomen, cu actiune hemostatica
Administrarea
medicatiei hemostatice
Pregatirea
bolnavului pentru reinterventie acolo unde este cazul
HEMORAGII INTERNE
FISA 4.4.2. COMPLICATIILE POSTOPERATORII PRECOCE SI TARDIVE
a)
PNEUMONIA HIPOSTATICA - inflamatia alveolelor prin hipoventilatie CAUZE
Imobilizarea prelungita
Staza secretiilor si reducerea ventilatiei
pulmonare SEMNE DE RECUNOASTERE
Febra,
dispnee, tahicardie, junghi toracic
Tuse
initial seaca, iritativa, apoi cu
expectoratie ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Schimbarea
pozitiei bolnavului
Mobilizarea
secretiilor prin tuse asistata, percutii in regiunea interscapulara
Administrarea
tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante
Prelevarea
de sputa pentru cultura si antibiograma
Administrarea
antibioticelor si a oxigenului pe sonda endonazala
Monitorizarea
functiilor vitale si vegetative: T º, puls, T.A., respiratie, diureza.
tuse asistata, percutii in regiunea interscapulara
Administrarea tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante
Prelevarea de sputa pentru cultura si antibiograma
Administrarea antibioticelor si a oxigenului pe sonda endonazala
Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T º, puls, T.A., respiratie, diureza.
"
v:shapes="_x0000_s1172">
TULBURARI PULMONARE
b) EMBOLIA PULMONARA survine adesea in ziua a CAUZE
Interventii
abdominale, ginecologice, ortopedice
Absenta
tratamentului preventiv anticoagulant SEMNE DE RECUNOASTERE
Durere
toracica atroce, dispnee si cianoza
Tuse
cu expectoratie sangvinolenta
Stare
de soc, oprirea inimii si deces rapid ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Anuntarea
de urgenta a medicului
Prinderea
unei vene periferice pentru bilantul biologic si administrarea
tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice
Administrarea
oxigenului umidificat pe masca
Pregatirea
bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat
Pregatirea
bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica
obstructia unei artere pulmonare printr-un cheag de sange provenit, cel mai frecvent, din periferie
CAUZE
Interventii abdominale, ginecologice, ortopedice
Absenta tratamentului preventiv anticoagulant
SEMNE DE RECUNOASTERE
Durere toracica atroce, dispnee si cianoza
Tuse cu expectoratie sangvinolenta
Stare de soc, oprirea inimii si deces rapid
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Anuntarea de urgenta a medicului
Prinderea unei vene periferice pentru bilantul biologic si administrarea tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice
Administrarea oxigenului umidificat pe masca
Pregatirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat
Pregatirea bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica
"
v:shapes="_x0000_s1186">
c) EDEMUL PULMONAR ACUT (EPA) reprezinta inundarea brutala cu plasma a
alveolelor care deterioreaza rapid functia cardio-respiratorie CAUZE
Reanimare
vasculara exagerata cu solutii sau sange
Operat tarat, cu cardiopatie SEMNE DE RECUNOASTERE
Dispnee cu polipnee, puls tahicardic, filiform
Cresterea
T.A., cianoza extremitatilor
Expectoratie
patognomonica, rozata, spumoasa la nivelul buzelor
Bolnavul
este angoasat, acoperit de transpiratii ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Anuntarea
de urgenta a medicului
Pozitionarea
bolnavului cu gambele atarnate pentru reducerea circulatiei venoase (de
intoarcere) si a presiunii in circulatia pulmonara
Administrarea
oxigenului pe sonda endonazala, umidificat, cu 2/3 apa sterila si 1/3
alcool (care previne spumarea)
Prinderea
unei linii venoase periferice si administrarea tratamentului prescris de
medic: diuretice, tonicardiace, vasodilatatoare periferice, anxiolitice
Pregatirea
bolnavului si materialelor necesare pentru intubatie si ventilatie asistata
daca medicul indica.
Monitorizarea
functiilor vitale si vegetative
TROMBOFLEBITA inflamatia unei vene, de regula periferice CAUZE
Interventii pe micul bazin
Imobilizarea
Obezitatea SEMNE DE RECUNOASTERE
Roseata
si inflamatie de-a lungul venei
Durere
in molet, accentuata de dorsoflexia piciorului
Cresterea
temperaturii si a pulsului (puls catarator) ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Asigurarea
repausului la pat cu membrul inferior ridicat
Aplicatii
locale cu rivanol, antiinflamatoare
Administrarea
tratamentului cu anticoagulante
Monitorizarea
functiilor vitale si vegetative
Supravegherea efectelor terapeutice si nonterapeutice ale
medicamentelor administrate
Verificarea
testelor de coagulare prin recoltarea de sange venos, la indicatia
medicului
Instruirea
pacientului sa nu se loveasca, sa nu se maseze la nivelul moletului.
TROMBOFLEBITA
a) PERITONITA inflamatia mucoasei peritoneale SEMNE DE RECUNOASTERE
in peritonita
generalizata:
Febra,
frisoane
Oligurie,
varsaturi
Abdomen
de lemn (contractura abdominala)
Dureri
abdominale intense, continue si permanente
absenta
scaunului si a gazelor ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Anuntarea
medicului
Monitorizarea
functiilor vitale si vegetative
Administrarea
tratamentului prescris: antibiotice pe cale parenterala, aplicatii reci
pe abdomen protejand pielea
Pregatirea
bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru
tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii
peritonita generalizata:
Febra, frisoane
Oligurie, varsaturi
Abdomen de lemn (contractura abdominala)
Dureri abdominale intense, continue si permanente
absenta scaunului si a gazelor
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
Anuntarea medicului
Monitorizarea functiilor vitale si vegetative
Administrarea tratamentului prescris: antibiotice pe cale parenterala, aplicatii reci pe abdomen protejand pielea
Pregatirea bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii
"
v:shapes="_x0000_s1191">
TULBURARI DIGESTIVE SI
INTESTINALE
b) OCLUZIA INTESTINALA (ILEUSUL) ingustarea lumenului intestinal care
impiedica trecerea gazelor si a materiilor fecale CAUZE
Mecanice:
bride aderentiale, volvulus, cancer.
Paralitice:
atonie intestinala, mai ales la cei care au avut peritonita. SEMNE DE RECUNOASTERE
Durere
paroxistica sau colicativa
Varsaturi
reflexe la inceput, legate de durere, care devin rapid stercorale, cu miros
fecaloid in ocluzii inalte
Oprirea
tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
Balonarea
(meteorismul abdominal)
Alterarea
starii generale ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Raportarea
de urgenta a simptomatologiei medicului
Punerea
sondei de aspiratie nasogastrica la indicatia medicului si aspirarea
lichidului intermitent cu seringa sau continuu
Notarea
pierderilor: lichid de aspiratie, diureza
Crearea
accesului la o vena periferica si reechilibrarea hidroelectrolitica
Sistarea
alimentatiei naturale (pe gura)
Pregatirea
bolnavului pentru rezolvarea chirurgicala a obstacolului atunci cand
medicul indica
c) FISTULELE DIGESTIVE POSTOPERATORII sunt comunicari anormale CAUZE
Desfacerea
anastomozei sau a suturii digestive care determina iesirea continutului
digestiv
Bolnavi
denutriti, casectici, tratati cu cortizon
Distensia
intestinala SEMNE
DE RECUNOASTERE
Scurgere
anormala din plaga sau pe dren; caracteristicile lichidului sunt in functie
de natura fistulei: ·
lichid
intestinal in fistula digestiva ·
lichid
clar, ca apa de stanca in fistula pancreatica ·
lichid
galben-verzui in fistula biliara ·
imposibilitatea
de a se alimenta pe cale orala in fistulele digestive ACTIUNI
INTREPRINSE DE NURSA
Notarea
si raportarea pierderilor prin fistula (calitate, cantitate)
Efectuarea
bilantului hidric
Crearea
accesului vascular pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si
administrarea medicatiei prescrise: antibiotice, insulina
Schimbarea
pansamentului in conditii de asepsie riguroasa
Protejarea
tegumentului din jurul drenului cu o crema protectoare
crema protectoare
"
v:shapes="_x0000_s1195">
d) EVISCERATIA survine adesea in a 6a a 8a zi
postoperator. Reprezinta iesirea viscerelor abdominale prin solutii de
continuitate ale peretelui, totale, care le fac direct vizibile CAUZE
Factori
operatori care tin de tipul de incizie, de sutura, de drenurile scoase prin
plaga operatorie
Factori
postoperatori:
●Cresterea presiunii intraabdominale prin tuse, varsaturi,
ileus, retentie de urina
●Infectarea plagii din interior sau din exterior
Factori
care tin de teren (bolnav):
●Obezitate
sau denutritie, hipoproteinemie
●Cancer, diabet zaharat
●Tratamente cu citostatice, cortizon SEMNE
DE RECUNOASTERE
Indepartarea
buzelor plagii
Viscerele
se vad in plaga
Pacientul
acuza o senzatie de ruptura la nivelul abdomenului
ACTIUNI
INTREPRINSE DE NURSA
Asigurarea
repausului la pat
Refacerea
pansamentului in conditii de asepsie si fixarea cu un bandaj elastic in
jurul abdomenului
Instilarea
la indicatia medicului, de ser fiziologic steril in plaga pentru a preveni
uscarea viscerelor
Pregatirea
bolnavului pentru reinterventie chirurgicala daca se indica
e) EVENTRATIA
reprezinta iesirea unor viscere abdominale sub piele, prin zone slabite ale
peretelui aparute dupa unele operatii sau traumatisme. Este o complicatie
tardiva. CAUZE
Care
tin de bolnav: varsta inaintata, obezitate, diabet zaharat, carente
alimentare, constipatie, eforturi fizice sustinute.
Care
tin de natura interventiei operatorii: incizii mari pe abdomen, materiale
de sutura proaste, supuratii postoperatorii, ileus, etc.
ACTIUNI INTREPRINSE
DE NURSA
Pregatirea
bolnavului pentru operatie
FISA 4.5. EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI DRENATE
Mentinerea
plagii si a orificiului de iesire a drenului curate
Favorizarea/grabirea cicatrizarii plagii
OBIECTIVELE PROCEDURII
Exista
2 tipuri de drenaj: ·
Drenajul
deschis care se realizeaza de regula
cu tuburi de dren scurtate, secretiile fiind absorbite de pansament ·
Drenajul
inchis care se realizeaza cu drenuri lungi racordate la punga sau
borcanul in care se acumuleaza secretiile
TIPURI
DE DRENAJ
Se
indeparteaza pansamentul cu atentie pentru a nu se deplasa drenul
Se
culeg informatii despre cavitatea drenata: sterila, contaminata, infectata
Se
observa daca drenul iese prin contraincizie (ca in majoritatea cazurilor)
sau iese prin plaga operatorie
Se
protejeaza pielea in jurul drenului pentru a preveni iritatia
Daca
lichidul drenat este steril, se va dezinfecta mai intai locul de intrare a
drenului si apoi plaga fiindca principiul este sa nu se aduca germenii din
plaga care este colonizata catre orificiul care trebuie sa ramana steril.
Din
contra, daca pe dren se evacueaza un lichid suspect sau infectat, se curata
mai intai plaga si apoi drenul pentru a evita contaminarea plagii.
.
PRECAUTII IN EFECTUAREA
PANSAMENTULUI UNEI PLAGI DRENATE
Masuta
rulanta pentru pansamente
Casoleta
cu comprese sterile, vata sterila
Trusa pentru pansamente
Materiale pentru fixarea pansamentului
Solutii dezinfectante, antiseptice,
antibiotice
PREGATIREA MATERIALELOR
PSIHICA ·
Informare,
explicare, obtinerea acordului
FIZICA ·
Asezarea
intr-o pozitie comoda care sa ofere acces larg la plaga si la dren
PREGATIREA BOLNAVULUI
Se indeparteaza pansamentul murdar cu o
pensa sau cu o manusa de unica folosinta
Cu o foarfeca sterila, se despica compresele
in Y, cu conditia sa fie puse apoi intr-o punga sterila
Se
indeparteaza acul de siguranta vechi astfel: ·
Se prinde acul cu o pensa anatomica ·
Se fixeaza cu pensa Kocher si apoi se deschide cu pensa anatomica ·
Se depun pensa Kocher si acul de siguranta in recipientul rezervat
Se curata si se dezinfecteaza plaga incepand cu partea cea mai
curata
Se curata in jurul drenului prin miscari circulare sau centrifuge
Se fixeaza drenul, se trece acul de siguranta prin dren si se inchide
apoi cu o pensa anatomica
Se taie segmentul de dren aflat deasupra acului de siguranta
Daca
trebuie sa se injecteze un antibiotic: ·
Se
dezinfecteaza drenul ·
Se
clampeaza apoi drenul cu o pensa Kocher ·
Se
inteapa drenul pe partea laterala, sub pensa si se injecteaza solutia ·
Se
indeparteaza seringa si acul, se declampeaza tubul de dren
Se
inconjoara drenul cu comprese sterile crestate pe mijloc
Se
acopera apoi partea de deasupra a drenului cu alte comprese necrestate
Se
fixeaza prin bandajare sau cu benzi adezive hipoalergice
EFECTUAREA
PANSAMENTULUI UNEI PLAGI CU DREN CARE SE SCURTEAZA
loading...
|
Deoarece in zilele noastre este foarte des intalnita la femei teama la gandul nasterii, cauza majora de crispare musculara si durere ulterior, s-a nas [...] |
Pe vremea cand intr-o familie erau mai multi membri, se obisnuia ca fetele mai mari sa-si ingrijeasca fratiorii [...] |
Priviti cu atentie copilul: pielea lui este moale, foarte fina si mult mai sensibila decat a unui adult. Copilului ii lipseste inca stratul [...] |
Copyright © 2010 - 2018
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre asistenta medicala |
Advertisements Alte sectiuni |
loading...
Ai o problema medicala? |
|