eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Asistenta medicala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » asistenta medicala

Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


PREGATIREA PREOPERATORIE SI  INGRIJIREA POSTOPERATORIE

FISA 4.1.                     

PREGATIREA PREOPERATORIE

Text Box: FISA 4.1.                      
PREGATIREA PREOPERATORIE

      Pregatirea pacientului pentru operatie prin :

·        restrictionarea aportului de alimente si lichide

·        pregatirea campului operator (suprafata cutanata)

·        recoltarea produselor pentru examene de laborator

·        efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza

·        asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice

      Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin:

·        revederea semnaturii consimtamantului chirurgical

·        completarea cu acuratete a listei operatorii

      Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei.

Text Box: †	Pregatirea pacientului pentru operatie prin :
•	restrictionarea aportului de alimente si lichide
•	pregatirea campului operator (suprafata cutanata)
•	recoltarea produselor pentru examene de laborator
•	efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza
•	asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice
†	Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin:
•	revederea semnaturii consimtamantului chirurgical
•	completarea cu acuratete a listei operatorii
†	Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei.

OBIECTIVE SPECIFICE


           

      Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic si psihic.

      Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic.

      Incizia operatorie determina durere si predispune la infectii.

      Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator.

Text Box: †	Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic si psihic.
†	Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic.
†	Incizia operatorie determina <a href=durere si predispune la infectii. † Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator. " v:shapes="_x0000_s1029">

PRINCIPII DE INGRIJIRE

Text Box: PRINCIPII DE INGRIJIRE

.

         FISA 4.1.1.

 PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA

    DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA

Text Box:          FISA 4.1.1. 
 PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA
    DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA

      Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.

      Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau cu muribunzii.

      Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile preoperatorii

      Se respecta opiniile pacientului legate de credinte si conceptii.

      Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de consecintele acestuia (limitari, mutilari).

      Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti.

      Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului.

      Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului; nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un avocat al pacientului (verificand daca pacientul a inteles informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie).

      Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa primeasca medicatia sedativa, preanestezica.

      Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii

Text Box: †	Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.
†	Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau cu muribunzii.
†	Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile preoperatorii
†	Se respecta opiniile pacientului legate de credinte si conceptii. 
†	Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de consecintele acestuia (limitari, mutilari).
†	Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti.
†	Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului.
†	Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului; nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un avocat al pacientului (verificand daca pacientul a inteles informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie).
†	Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa primeasca medicatia sedativa, preanestezica.
†	Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii

PREGAREA PSIHICA A BOLNAVULUI

Text Box: PREGAREA PSIHICA A BOLNAVULUI


      Se face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor nedeplasabili.

      Se curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce riscul infectiei prin flora cutanata.

Text Box: †	Se face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor nedeplasabili.
†	Se curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce riscul infectiei prin flora cutanata.

IGIENA PACIENTULUI

Text Box: IGIENA PACIENTULUI


      Se depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se creeze solutii de continuitate.

      Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reactii alergice si iritatii ale mucoaselor din zonele intime.

      Nu se depileaza sprancenele in cazul interventiilor la nivelul globului ocular.

      Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul la alergie prin anamneza)

      Se acopera campul operator cu un camp steril.

      In caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras  la pat sau la UPU inainte de a fi transportat la blocul operator.

      Se contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia.

Text Box: †	Se depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se creeze solutii de continuitate.
†	Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reactii alergice si iritatii ale mucoaselor din zonele intime.
†	Nu se depileaza sprancenele in cazul interventiilor la nivelul globului ocular.
†	Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul la alergie prin anamneza)
†	Se acopera campul operator cu un camp steril.
†	In caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras  la pat sau la UPU inainte de a fi transportat la blocul operator.
†	Se contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia.

CREAREA CAMPULUI OPERATOR

Text Box: CREAREA CAMPULUI OPERATOR


      Se masoara si se reprezinta grafic functiile vitale : temperatura, puls, T.A., respiratie.

      Se cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei si anestezicelor.

      Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de alergie.

      Se noteaza si se raporteaza eventualele simptome de infectie a cailor respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei.

Text Box: †	Se masoara si se reprezinta grafic functiile vitale : temperatura, puls, T.A., respiratie.
†	Se cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei si anestezicelor.
†	Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de alergie.
†	Se noteaza si se raporteaza eventualele simptome de infectie a <a href=cailor respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei. " v:shapes="_x0000_s1052">

SUPRAVEGHEREA INAINTEA OPERATIEI

Text Box: SUPRAVEGHEREA INAINTEA OPERATIEI


      Se verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale :

·        grupul sanguin si factorul Rh

·        hemograma

·        glicemia

·        ureea

·        creatinina sanguina

·        electrolitii serici

·        probele hepatice

·        factorii de coagulare

·        sumarul de urina

      Se efectueaza :

·         ECG, radiografie pulmonara.

Text Box: †	Se verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale :
•	grupul sanguin si factorul Rh
•	hemograma
•	glicemia
•	ureea 
•	creatinina sanguina
•	electrolitii serici
•	probele hepatice
•	factorii de coagulare
•	sumarul de urina
†	Se efectueaza : 
•	 ECG, radiografie pulmonara.

INVESTIGAREA PARACLINICA

Text Box: INVESTIGAREA PARACLINICA


GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

Text Box: GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

      Se face clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv.

      Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal.

Text Box: †	Se face <a href=clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv. † Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal. " v:shapes="_x0000_s1058">


      Se scade aportul alimentar oral cu o zi inainte de operatie.

      Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de dinaintea operatiei.

      Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de bauturi alcoolice.

Text Box: †	Se scade aportul <a href=alimentar oral cu o zi inainte de operatie. † Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de dinaintea operatiei. † Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de bauturi alcoolice. " v:shapes="_x0000_s1055">

RESTRICTIA ALIMENTARA

Text Box: RESTRICTIA ALIMENTARA


FISA 4.1.2.     

 PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI

Text Box: FISA 4.1.2.      
 PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI

      Se supravegheaza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze.

      Se masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, T.A..

      Se apreciaza starea generala si comportamentul.

      Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale, tusea, coriza, diareea, aparitia menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie.

      Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact.

      Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor.

      Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o sonda cala, daca medicul indica

      Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte.

Text Box: †	Se supravegheaza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze.
†	Se masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, T.A..
†	Se apreciaza starea generala si comportamentul.
†	Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale, tusea, coriza, diareea, aparitia <a href=menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie. † Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact. † Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor. † Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o sonda cala, daca medicul indica † Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte. " v:shapes="_x0000_s1061">

MASURI GENERALE

Text Box: MASURI GENERALE


      Se administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute inainte  de operatie, daca administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de operatie – in administrarea parenterala

      Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia, determinand hipotensiune arteriala ortostatica.

      Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-sefe, insotite de procesul verbal.

Text Box: †	Se administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute inainte  de operatie, daca administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de operatie – in administrarea parenterala
†	Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia, determinand <a href=hipotensiune arteriala ortostatica. † Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-sefe, insotite de procesul verbal. " v:shapes="_x0000_s1036">

ADMINISTRAREA PREMEDICATIEI

Text Box: ADMINISTRAREA PREMEDICATIEI


      Se transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale – cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de nursa.

      Se insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigatiilor, cu consimtamantul scris.

      Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa bolnavul.

      Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).

Text Box: †	Se transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale – cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de nursa.
†	Se insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigatiilor, cu consimtamantul scris.
†	Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa bolnavul.
†	Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).

TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE  OPERATIE

Text Box: TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE  OPERATIE


      Se pregateste, intre timp, salonul pentru primirea, in conditii optime, a operatului :

·        igiena salonului

·        aerisirea salonului

·        schimbarea lenjeriei de pat

·        asigurarea cu material de protectie a patului.

      Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie.

      Se pregatesc :

·        tensiometru si stetoscop biauricular

·        stativ

·        trusa de perfuzat

·        solutii perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie

·        urinar

·        bazinet

·        tavita renala

·        alte materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc).

Text Box: †	Se pregateste, intre timp, salonul pentru primirea, in conditii optime, a operatului : 
•	<a href=igiena salonului • aerisirea salonului • schimbarea lenjeriei de pat • asigurarea cu material de protectie a patului. † Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie. † Se pregatesc : • tensiometru si stetoscop biauricular • stativ • trusa de perfuzat • solutii perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie • urinar • bazinet • tavita renala • alte materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc). " v:shapes="_x0000_s1065">

PREGATIREA SALONULUI POSTOPERATOR

Text Box: PREGATIREA SALONULUI POSTOPERATOR


FISA 4.1. 3.

PREGATIREA PREOPERATORIE SPECIALA

Text Box: FISA 4.1. 3. 
PREGATIREA PREOPERATORIE SPECIALA

      Corectarea deficientelor organismului.

      Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.

      Evitarea complicatiilor grave in timpul sau imediat dupa operatie.

Text Box: †	Corectarea deficientelor organismului.
†	Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.
†	Evitarea complicatiilor grave in timpul sau imediat dupa operatie.

OBIECTIVE

Text Box: OBIECTIVE


      Pacienti cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni.

      Pacienti cu afectiuni preexistente (tarati) : cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, diabet zaharat.

Text Box: †	Pacienti cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni.
†	Pacienti cu afectiuni preexistente (tarati) : cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, <a href=diabet zaharat. " v:shapes="_x0000_s1074">

INDICATII

Text Box: INDICATII


                                                   

A.     MASURI SPECIFICE LEGATE DE APARATUL SAU ORGANUL PE CARE SE VA DESFASURA OPERATIA

      In cazul intervetiilor pe aparatul respirator se practica:

·        aspirarea secretiilor traheo-bronsice

·        medicatie specifica:

o       fluidifiante ale secretiilor

o       expectorante

o       bronhodilatatoare

o       intubatia cu sonde speciale - sonda CARLENS (prezinta doua brate, cate unul pentru fiecare bronhie) cand este necesara excluderea temporara a unui plaman sau pentru a preveni  inundatia bronsica cu secretii (ex. Chist hidatic)

      In cazul operatiilor pentru stenoza pilorica si a operatiilor pe stomac :

●montarea unei sonde  naso-gastrice de aspiratie a stazei gastrice, cu 3-4 zile inainte de operatie

●spalatura gastrica in seara dinaintea operatiei

      In caz de ocluzie intestinala:

·        aspiratie naso-gastrica

·        reechilibrare hidro-electolitica i.v.

      In cazul intervetiilor pe colon  si rect :

·        golirea continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin :

o       regim alimentar cu putine reziduuri (carne, oua, branza, lapte, iaurt)

Text Box: A.	MASURI SPECIFICE LEGATE DE APARATUL SAU ORGANUL PE CARE SE VA DESFASURA OPERATIA
†	In cazul intervetiilor pe aparatul respirator se practica: 
•	aspirarea secretiilor traheo-bronsice
•	medicatie specifica:
o	fluidifiante ale secretiilor
o	expectorante
o	bronhodilatatoare
o	intubatia cu sonde speciale - sonda CARLENS (prezinta doua brate, cate unul pentru fiecare bronhie) cand este necesara excluderea temporara a unui plaman sau pentru a preveni  inundatia bronsica cu secretii (ex. Chist hidatic)
†	In cazul operatiilor pentru stenoza pilorica si a operatiilor pe stomac :
●montarea unei sonde  naso-gastrice de aspiratie a stazei gastrice, cu 3-4 zile inainte de operatie
●spalatura gastrica in seara dinaintea operatiei
†	In caz de <a href=ocluzie intestinala: • aspiratie naso-gastrica • reechilibrare hidro-electolitica i.v. † In cazul intervetiilor pe colon si rect : • golirea continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin : o regim alimentar cu putine reziduuri (carne, oua, branza, lapte, iaurt) " v:shapes="_x0000_s1077">

MASURI SPECIFICE

Text Box: MASURI SPECIFICE


o       regim exclusiv hidric cu 24 ore inainteaoperatiei

administrarea de solutii hipertone cu 24 ore inaintea operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinala si nu se absoarbe prin mucoasa intestinala); se administreaza 4 plicuri dizolvate fiecare in cate 1 litru de apa (4 litri in total) in seara care precede interventia, fiecare litru fiind baut intr-o ora.

·        reechilibrarea hidroelectolitica parenterala

·        clisme evacuatorii in cazul in care administrarea 

 Fortrans-ului este contraindicata (stare generala

 alterata, insuficienta cardiaca, HTA, etc).

·        aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotice

B.     MASURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE

      Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii.

      Se vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-l2 luni dupa un infarct miocardic acut.

      Se converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator.

      Se face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa, preoperator.

      Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici :

·        dieta hipercalorica predominant glucidica

·        vitaminoterapie

·        reducerea aportului de proteine pentru a  scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici).

      Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor digestive acute “de stress”  la pacientii cu risc major.

Text Box: o	regim exclusiv hidric cu 24 ore inainteaoperatiei
administrarea de solutii hipertone cu 24 ore inaintea operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinala si nu se absoarbe prin mucoasa intestinala); se administreaza 4 plicuri dizolvate fiecare in cate 1 litru de apa (4 litri in total) in seara care precede interventia, fiecare litru fiind baut intr-o ora.
•	reechilibrarea hidroelectolitica parenterala
•	clisme evacuatorii in cazul in care administrarea  
 Fortrans-ului este contraindicata (stare generala 
 alterata, <a href=insuficienta cardiaca, HTA, etc). • aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotice B. MASURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE † Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii. † Se vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-l2 luni dupa un infarct miocardic acut. † Se converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator. † Se face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa, preoperator. † Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici : • dieta hipercalorica predominant glucidica • vitaminoterapie • reducerea aportului de proteine pentru a scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici). † Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor digestive acute “de stress” la pacientii cu risc major. " v:shapes="_x0000_s1078">

MASURI SPECIFICE

Text Box: MASURI SPECIFICE


FISA 4.1.4.  

PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

Text Box: FISA 4.1.4.  
PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

MASURI PREOPERATORII DE URGENTA

Text Box: MASURI PREOPERATORII DE URGENTA



                                                                                     

      Pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala efectuata in primele 2-3 ore de la internare sau in primele 4-6 ore (in caz de semiurgenta).

      Pregatirea preoperatorie pentru urgentele majore cu risc vital.

Text Box: †	Pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala efectuata in primele 2-3 ore de la internare sau in primele 4-6 ore (in caz de semiurgenta).
†	Pregatirea preoperatorie pentru urgentele majore cu risc vital.

DEFINITIE

Text Box: DEFINITIE


      Salvarea vietii pacientului.

      Prevenirea complicatiilor intra, si postoperatorii imediate.

Text Box: †	Salvarea vietii pacientului.
†	Prevenirea complicatiilor intra, si postoperatorii imediate.

OBIECTIVE

Text Box: OBIECTIVE


Masurile se aplica in sala de operatie si se refera la:

      toaleta sumara pe regiuni insistandu-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie

      monitorizarea functiilor vitale si vegetative

      desocarea bolnavului socat

      recoltarea de urgenta a sangelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare, grup sanguin si factor Rh

      administrarea premedicatiei          

                                                  

Text Box: Masurile se aplica in sala de operatie si se refera la:
†	toaleta sumara pe regiuni insistandu-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie
†	monitorizarea functiilor vitale si vegetative
†	desocarea bolnavului socat 
†	recoltarea de urgenta a sangelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare, grup sanguin si factor Rh
†	administrarea premedicatiei

FISA 4.2.          

INGRIJIREA INTRAOPERATORIE

Text Box: FISA 4.2.           
INGRIJIREA INTRAOPERATORIE

      Controlul infectiei prin respectarea circuitelor si aplicarea tehnicilor aseptice

      Asigurarea sigurantei si protectiei pacientulu

      Prevenirea complicatiilor intraoperatorii.

Text Box: †	Controlul infectiei prin respectarea circuitelor si aplicarea tehnicilor aseptice
†	Asigurarea sigurantei si protectiei pacientulu
†	Prevenirea complicatiilor intraoperatorii.

OBIECTIVE SPECIFICE

Text Box: OBIECTIVE SPECIFICE


      Nursa de la blocul operator verifica curatenia si functionalitatea aparatelor si echipamentelor din spatiile medicale (salile de operatii cu anexele aferente):

spalator filtru pentru chirurgi cu robinete cu apa sterila,spatiu pentru pregatirea materialelor si pentru trezirea operatului, camera protocol operator.

In sala de operatii viscerale verifica:

      lampa scialitica, oxigenatorul de perete,

      aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.

      Se pregatesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale, pachetele cu bluze si masti sterile, caruciorul cu medicamente, masa de operatii

Text Box: †	Nursa de la blocul operator verifica curatenia si functionalitatea aparatelor si echipamentelor din spatiile medicale (salile de operatii cu anexele aferente):
spalator filtru pentru chirurgi cu robinete cu apa sterila,spatiu pentru pregatirea materialelor si pentru trezirea operatului, camera protocol operator.
In sala de operatii viscerale verifica:
†	lampa scialitica, oxigenatorul de perete,
†	aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.
†	Se pregatesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale, pachetele cu bluze si masti sterile, caruciorul cu medicamente, masa de operatii

PREGATIREA SALII DE OPERATIE

Text Box: PREGATIREA SALII DE OPERATIE


      In sala se intra numai cu echipament de protectie: halat, papuci, boneta, masca.

      Halatele echipei sunt considerate sterile in fata, de la umar pana la mijloc si de la mana pana aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gatul, zonele axilare si spatele.

      Mesele acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafata; orice material care atinge suprafata mesei este considerat contaminat.

      Personalul echipei sterile trebuie sa stea in apropierea suprafetelor sterile, iar daca-si schimba pozitiile, trebuie sa se intoarca cu fata catre fata celuilalt sau cu spatele catre spatele celuilalt

      Tot personalul trebuie sa foloseasca masti care asigura o filtrare inalta

      Mastile trebuie sa acopere complet nasul si gura si sa fie fixate si nu purtate larg in jurul gatului.

      Cand mastile sunt indepartate, se ating numai legaturile pentru a preveni contaminarea mainilor de la zona nazofaringiana

      Unghiile se taie scurt pentru a preveni

      strapungerea manusilor.

Text Box: †	In sala se intra numai cu echipament de protectie: halat, papuci, boneta, masca.
†	Halatele echipei sunt considerate sterile in fata, de la umar pana la mijloc si de la mana pana aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gatul, zonele axilare si spatele.
†	Mesele acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafata; orice material care atinge suprafata mesei este considerat contaminat.
†	Personalul echipei sterile trebuie sa stea in apropierea suprafetelor sterile, iar daca-si schimba pozitiile, trebuie sa se intoarca cu fata catre fata celuilalt sau cu spatele catre spatele celuilalt
†	Tot personalul trebuie sa foloseasca masti care asigura o filtrare inalta
†	Mastile trebuie sa acopere complet nasul si gura si sa fie fixate si nu purtate larg in jurul gatului.
†	Cand mastile sunt indepartate, se ating numai legaturile pentru a preveni contaminarea mainilor de la zona nazofaringiana
†	Unghiile se taie scurt pentru a preveni
      strapungerea manusilor.

                       

REGULI DE BAZA

  ALE ASEPSIEI IN

SALA DE OPERATIE

Text Box: REGULI DE BAZA
  ALE ASEPSIEI IN
SALA DE OPERATIE


      Protocolul de admitere in zona in care pacientul este tinut pana ajunge in sala de operatie, prevede sa se verifice de catre nursa:

  • numele si numarul de salon al pacientului
  • istoricul starii de sanatate si starea fizica prezenta
  • rezultatele examenelor de laborator si radiografiile
  • grupa de sange si testele de compatibilitate
  • alergiile si orice alte reactii anterioare la anestezie sau transfuzii
  • prezenta bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare si daca pacientul a consumat alimente
  • greutatea si inaltimea, in vederea dozarii corecte a drogurilor anestezice.

Text Box: †	Protocolul de admitere in zona in care pacientul este tinut pana ajunge in sala de operatie, prevede sa se verifice de catre nursa:
•	numele si numarul de salon al pacientului
•	istoricul starii de sanatate si starea fizica prezenta
•	rezultatele examenelor de laborator si radiografiile
•	grupa de sange si testele de compatibilitate
•	alergiile si orice alte reactii anterioare la anestezie sau transfuzii
•	prezenta bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare si daca pacientul a consumat alimente
•	greutatea si inaltimea, in vederea dozarii corecte a drogurilor anestezice.

ADMITEREA PACIENTULUI IN

ZONA SALII DE OPERATIE

Text Box: ADMITEREA PACIENTULUI IN
ZONA SALII DE OPERATIE


      Responsabilitatea pentru pozitionarea pacientului revine impreuna nursei, chirurgului si anestezistului

      Pozitionarea pacientului va tine seama de:

·        tipul si locul interventiei

·        mobilitatea articulatiilor

·        varsta pacientului

·        evitarea aparitiei leziunilor de compresiune la nivelul tesuturilor si nervilor

·        facilitarea functiei cardiocirculatorie si pulmonara

      Pozitionarea corecta este importanta pentru:

·        expunerea adecvata a zonei operatorii

·        accesul usor pentru inducerea anesteziei si administrarea de solutii si medicamente i.v.

·        promovarea functiilor respiratorii si circulatorii

·        asigurarea intimitatii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare

      Pentru mentinerea in pozitia adecvata interventiei, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa de operatie.

.

Text Box: †	Responsabilitatea pentru pozitionarea pacientului revine impreuna nursei, chirurgului si anestezistului
†	Pozitionarea pacientului va tine seama de:
•	tipul si locul interventiei
•	mobilitatea articulatiilor
•	varsta pacientului
•	evitarea aparitiei leziunilor de compresiune la nivelul tesuturilor si nervilor
•	facilitarea functiei cardiocirculatorie si pulmonara
†	Pozitionarea corecta este importanta pentru:
•	expunerea adecvata a zonei operatorii
•	accesul usor pentru inducerea anesteziei si administrarea de solutii si medicamente i.v.
•	promovarea functiilor respiratorii si circulatorii
•	asigurarea intimitatii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare
†	Pentru mentinerea in pozitia adecvata interventiei, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa de operatie.
.

POZITIONAREA PACIENTULUI

PENTRU OPERATIE

Text Box: POZITIONAREA PACIENTULUI
PENTRU OPERATIE


      Se face curatarea mecanica a pielii cu apa si sapun

      Se dezinfecteaza cu un agent anti-microbian

      Se acopera regiunea cu un camp steril cu fereastra, sau cu folie adeziva, transparenta, prin care se face incizia si care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii

      Se utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare pentru obtinerea starii de inconstienta, de analgezie, relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie.

Text Box: †	Se face curatarea mecanica a pielii cu apa si sapun
†	Se dezinfecteaza cu un agent anti-microbian
†	Se acopera regiunea cu un camp steril cu fereastra, sau cu folie adeziva, transparenta, prin care se face incizia si care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii
†	Se utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare pentru obtinerea starii de inconstienta, de analgezie, <a href=relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie. " v:shapes="_x0000_s1148">

PREGATIREA CAMPULUI OPERATOR SI              ANESTEZIA

Text Box: PREGATIREA CAMPULUI OPERATOR SI              ANESTEZIA


      Nursa va supraveghea: functiile vitale, culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor, temperatura corporala, comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, ge, vorbeste excesiv, se misca excesiv), ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea autotraumatizarii

Text Box: †	Nursa va supraveghea: functiile vitale, culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor, temperatura corporala, comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, ge, vorbeste excesiv, se misca excesiv), ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea autotraumatizarii

      Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt:

·        asigurarea unei anestezii corecte

·        mentinerea linistei operatorii

·        depistarea la timp a incidentelor ce pot sa apara

      Elementele de supraveghere:

·        fazele anesteziei – prin masurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice

·        ventilatia pulmonara care poate fi tulburata in urma curarizarii, actiunii analgeticelor centrale – se apreciaza prin observarea tegumentelor, masurarea frecventei respiratorii, dozarea gazelor din sange

·        constantele circulatorii se urmaresc clinic prin aprecierea ritmului cardiac si masurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor electrice.

·        aprecierea pierderilor sanguine trebuie facuta cat mai obiectiv tinand seama de complexitatea operatiei si de gradul sangerarii

      Evaluarile se pot face prin :

·        cantarirea compreselor utilizate in plaga ativ cu un numar egal de comprese facute in acelasi mod.

·        masurarea sangelui din aspirator

·        determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale

      Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul:

    • curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml.sange
    • gastrectomiei subtotale- intre 250-l700 ml
    • pielotomiei – intre 125-300 ml.
    • pneumectomiei – intre 200-2500 ml.
    • histerectomiei – intre 250-800 ml.

Text Box: †	Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt:
•	asigurarea unei anestezii corecte
•	mentinerea linistei operatorii
•	depistarea la timp a incidentelor ce pot sa apara
†	Elementele de supraveghere:
•	fazele anesteziei – prin masurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice
•	ventilatia pulmonara care poate fi tulburata in urma curarizarii, actiunii analgeticelor centrale – se apreciaza prin observarea tegumentelor, masurarea frecventei respiratorii, dozarea gazelor din sange
•	constantele circulatorii se urmaresc clinic prin aprecierea ritmului cardiac si masurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor electrice.
•	aprecierea pierderilor sanguine trebuie facuta cat mai obiectiv tinand seama de complexitatea operatiei si de gradul sangerarii
†	Evaluarile se pot face prin :
•	cantarirea compreselor utilizate in plaga ativ cu un numar egal de <a href=comprese facute in acelasi mod. • masurarea sangelui din aspirator • determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale † Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul: • curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml.sange • gastrectomiei subtotale- intre 250-l700 ml • pielotomiei – intre 125-300 ml. • pneumectomiei – intre 200-2500 ml. • histerectomiei – intre 250-800 ml. " v:shapes="_x0000_s1151">

SUPRAVEGHEREA

INTRAOPERATORIE

Text Box: SUPRAVEGHEREA
INTRAOPERATORIE


      Medicul chirurg noteaza (in protocolul operator) informatiile referitoare la operatie; datele sunt relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediata si includ urmatoarele:

·        diagnosticul postoperator

·        tipul operatiei (clasica, endoscopica)– care poate orienta ingrijirea 

·        anestezicul utilizat – orienteaza ingrijirea nursing (pozitionarea operatului 

·        aprecierea tulburarilor respiratorii)

·        estimarea sangelui pierdut si a compensarii lichidelor pentru prevenirea sau combaterea dezechilibrului hidro-electrolitic

·        tuburile de dren, sondele de aspiratie, sondele cale

      Nursa verifica inventarul materialelor si instrumentelor folosite: pense, comprese, campuri sterile.

 

Text Box: †	Medicul chirurg noteaza (in protocolul operator) informatiile referitoare la operatie; datele sunt relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediata si includ urmatoarele:
•	diagnosticul postoperator
•	tipul operatiei (clasica, endoscopica)– care poate orienta ingrijirea  
•	anestezicul utilizat – orienteaza ingrijirea nursing (pozitionarea operatului  
•	aprecierea tulburarilor respiratorii)
•	estimarea sangelui pierdut si a compensarii lichidelor pentru prevenirea sau combaterea dezechilibrului hidro-electrolitic
•	tuburile de dren, sondele de aspiratie, sondele cale
†	Nursa verifica inventarul materialelor si instrumentelor folosite: pense, comprese, campuri sterile.

NOTE PRIVIND INTERVENTIA CHIRURGICALA (PROTOCOLUL)

Text Box: NOTE	PRIVIND INTERVENTIA CHIRURGICALA (PROTOCOLUL)


      Elementele de apreciere includ :

·        temperatura

·        aspectul pansamentului, plagii operatorii, modul de executie si de fixare

·        functionalitatea tuburilor si cateterelor (inclusiv cateterul venos)

·        conectarea tuburilor de dren la pungi colectoare (recipiente)

·        capacitatea de a misca extremitatile si de a reactiona la atingere in zonele anesteziate regional

·        aprecierea specifica a procedurilor chirurgicale efectuate

·        fisa pacientului – este cercetata pentru a vedea care sunt instructiunile, indicatiile legate de tratamentul medicamentos ce trebuie administrat, ingrijiri de nursing, recoltari, monitorizari specifice

·        in functie de evaluarea generala a operatului, acesta va fi transportat fie in ATI, fie in salonul post-operator din sectia in care initial a fost internat, sau de care apartine prin natura interventiei.

Text Box: †	Elementele de apreciere includ :
•	temperatura
•	aspectul pansamentului, plagii operatorii, modul de executie si de fixare
•	functionalitatea tuburilor si cateterelor (inclusiv cateterul venos)
•	conectarea tuburilor de dren la pungi colectoare (recipiente)
•	capacitatea de a misca extremitatile si de a reactiona la atingere in zonele anesteziate regional
•	aprecierea specifica a procedurilor chirurgicale efectuate
•	fisa pacientului – este cercetata pentru a vedea care sunt instructiunile, indicatiile legate de tratamentul medicamentos ce trebuie administrat, ingrijiri de nursing, recoltari, monitorizari specifice
•	in functie de evaluarea generala a operatului, acesta va fi transportat fie in ATI, fie in salonul post-operator din sectia in care initial a fost internat, sau de care apartine prin natura interventiei.

APRECIEREA GENERALA A STARII OPERATULUI INAINTE DE A FI TRANSPORTAT DE LA SALA DE OPERATIE   

Text Box: APRECIEREA GENERALA A STARII OPERATULUI INAINTE DE A FI TRANSPORTAT DE LA SALA DE OPERATIE


FISA 4.3.

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

Text Box: FISA 4.3. 
SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

      Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste perioada de trezire.

      Perioada postoperatorie precoce – incepe din momentul in care pacientul a fost complet recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii.

Text Box: †	Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste perioada de trezire.
†	Perioada postoperatorie precoce – incepe din momentul in care pacientul a fost complet recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii.

DEFINITIE

Text Box: DEFINITIE


                       

      Restabilirea homeostaziei fizice si psihice.

      Prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si precoce.

      Managementul durerii

Text Box: †	Restabilirea homeostaziei fizice si psihice.
†	Prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si precoce.
†	Managementul durerii

OBIECTIVE

Text Box: OBIECTIVE


      Se face in timentul postoperator.

      Se supravegheaza functiile vitale (R, P, T°, T.A., starea de constienta, durerea, SpO2) din 15’ in 15’ pana devin stabile si se noteaza in fisa de trezire a operatului.

      Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare (cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de obstructie respiratorie, de exemplu).

      Se observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere.

      Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor, tuburilor de dren.

Text Box: †	Se face in timentul postoperator.
†	Se supravegheaza functiile vitale (R, P, T°, T.A., starea de constienta, durerea, SpO2) din 15’ in 15’ pana devin stabile si se noteaza in fisa de trezire a operatului.
†	Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare (cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de obstructie respiratorie, de exemplu).
†	Se observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere. 
†	Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor, tuburilor de dren.

SUPRAVEGHEREA

POSTOPERATORIE IMEDIATA

Text Box: SUPRAVEGHEREA
POSTOPERATORIE IMEDIATA


      Se aplica masuri de protectie si de siguranta a pacientului, mai ales in cazul celor agitati.

      Se transporta operatul cu functiile vitale si vegetative stabile in salonul postoperator sau in STI.

      Se evita, pe timpul transportului, zdruncinaturile, curentii de aer.

      Se impune atentie sporita la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspiratie, plaga operatorie.

Text Box: †	Se aplica masuri de protectie si de siguranta a pacientului, mai ales in cazul celor agitati.
†	Se transporta operatul cu functiile vitale si vegetative stabile in salonul postoperator sau in STI.
†	Se evita, pe timpul transportului, zdruncinaturile, curentii de aer.
†	Se impune atentie sporita la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspiratie, plaga operatorie.

TRANSPORTUL DE LA BLOCUL OPERATOR

Text Box: TRANSPORTUL DE LA BLOCUL OPERATOR


FISA 4.3.1.

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE  PRECOCE

Text Box: FISA 4.3.1.
SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE  PRECOCE















                                   

      Se observa pansamentul: in mod normal este curat, fara  secretii seroase sau sanguinolente.

      Se schimba pansamentul la 24 de ore p.o., iar dupa 3 zile plaga operatorie poate fi lasata libera daca evolutia este buna.

      Se schimba pansamentul precoce cand :

·        este umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii.

·        pacientul prezinta semne clinice generale si locale de infectie a plagii (febra, frisoane, durere si congestie locala); in acest caz se recolteaza secretie din plaga pentru examen bacteriologic si antibiograma.

      Se schimba mesele – acolo unde exista – odata cu pansamentul.

      Se scot firele de sutura in a 5ª – a 7ª zi partial sau total in functie de indicatia medicului si de evolutia plagii.

      Se supravegheaza racordul drenului la punga colectoare ce va fi mentinuta decliv si se noteaza caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect, cantitate).

      Se penseaza sau se instruieste pacientul sa mentina  punga mai jos de nivelul de insertie a drenului in timpul mobilizarii.

      Se scurteaza sau se indeparteaza drenul atunci cand medicul indica.

Text Box: †	Se observa pansamentul: in mod normal este curat, fara  secretii seroase sau sanguinolente.
†	Se schimba pansamentul la 24 de ore p.o., iar dupa 3 zile plaga operatorie poate fi lasata libera daca evolutia este buna. 
†	Se schimba pansamentul precoce cand :
•	este umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii.
•	pacientul prezinta semne clinice generale si locale de infectie a plagii (febra, frisoane, durere si congestie locala); in acest caz se recolteaza secretie din plaga pentru examen bacteriologic si antibiograma.
†	Se schimba mesele – acolo unde exista – odata cu pansamentul.
†	Se scot firele de sutura in a 5ª – a 7ª zi partial sau total in functie de indicatia medicului si de evolutia plagii.
†	Se supravegheaza racordul drenului la punga colectoare ce va fi mentinuta decliv si se noteaza caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect, cantitate).
†	Se penseaza sau se instruieste pacientul sa mentina  punga mai jos de nivelul de insertie a drenului in timpul mobilizarii.
†	Se scurteaza sau se indeparteaza drenul atunci cand medicul indica.

A.  SUPRAVEGHEREA PLAGII OPERATORII

Text Box: A.  SUPRAVEGHEREA PLAGII OPERATORII


      Se masoara T° si se reprezinta grafic in F.T.

      Se combate frisonul – prin incalzirea pacientului cu paturi suplimentare sau buiote cu apa calda asezate pe partile laterale ale corpului sau se administreaza sedative la indicatia medicului.

      Se supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34°-35° C.

      Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a T° corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari).

Text Box: †	Se masoara T° si se reprezinta grafic in F.T.
†	Se combate frisonul – prin incalzirea pacientului cu paturi suplimentare sau buiote cu apa calda asezate pe partile laterale ale corpului sau se administreaza <a href=sedative la indicatia medicului. † Se supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34°-35° C. † Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a T° corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari). " v:shapes="_x0000_s1108">

B.SUPRAVEGHEREA STARII TERMICE

Text Box: B.SUPRAVEGHEREA STARII TERMICE


      La cei cu sonda cala à demeure :

·        se verifica permeabilitatea, racordul sondei

·        se noteaza caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleste la timp punga colectoare

      La cei fara sonda cala:

·        se stimuleaza reluarea mictiunilor.Spontan in primele 6 – 8 ore postoperator

·        se verifica prezenta “globului cal” daca pacientul nu urineaza spontan

·        se ofera bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atentie la bolnavii de sex masculin care urineaza mai greu in pozitie de clinostatism

·        se anunta medicul daca bolnavul nu urineaza (este in anurie din cauza “postului” pre-, si postoperator sau are “glob cal”).

·        se face sondaj cal, in conditii aseptice, daca bolnavul prezinta “glob cal” si nu poate mictiona spontan.

      Se supravegheaza reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, in a 2ª zi p.o. si in a 3ª - a 4ª  zi p.o., pentru materii fecale exceptand pacientul cu interventii pentru hemoroizi sau fistula anala la care defecatia trebuie amanata pana la vindecarea plagii operatorii.

      In situatii speciale (bolnavul nu elimina gaze si nu are scaun) :

·        se pune tub de gaze : 15 - 20 minute, maxim 1 ora

·        se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia medicului.

Text Box: †	La cei cu sonda cala à demeure :
•	se verifica permeabilitatea, racordul sondei
•	se noteaza caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleste la timp punga colectoare
†	La cei fara sonda cala:
•	se stimuleaza reluarea mictiunilor.Spontan in primele 6 – 8 ore postoperator
•	se verifica prezenta “globului cal” daca pacientul nu urineaza spontan
•	se ofera bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atentie la bolnavii de sex masculin care urineaza mai greu in pozitie de clinostatism
•	se anunta medicul daca bolnavul nu urineaza (este in anurie din cauza “postului” pre-, si postoperator sau are “glob cal”).
•	se face sondaj cal, in conditii aseptice, daca bolnavul prezinta “glob cal” si nu poate mictiona spontan.
†	Se supravegheaza reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, in a 2ª zi p.o. si in a 3ª - a 4ª  zi p.o., pentru materii fecale exceptand pacientul cu interventii pentru hemoroizi sau fistula anala la care defecatia trebuie amanata pana la vindecarea plagii operatorii.
†	In situatii speciale (bolnavul nu elimina gaze si nu are scaun) :
•	se pune tub de gaze : 15 - 20 minute, maxim 1 ora
•	se face <a href=masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia medicului. " v:shapes="_x0000_s1111">

                                  

C. SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR

Text Box: C. SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR


      Se recomanda reluarea alimentatiei in prima zi p.o., daca interventia chirurgicala nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen; alimentele vor fi usor digerabile, neflatulente.

      In cazurile obisnuite, de chirurgie curenta, schema reluarii alimentatiei este urmatoarea :

·        in ziua operatiei – nimic pe gura; se umezesc buzele, se face hidratare parenterala cu solutii prescrise de medic.

·        dieta hidrica – in prima zi p.o., daca bolnavul nu varsa.

·        dieta usor digerabila – in a doua zi p.o.

·        dieta obisnuita – dupa ce bolnavul a avut scaun.

Text Box: †	Se recomanda reluarea alimentatiei in prima zi p.o., daca interventia chirurgicala nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen; alimentele vor fi usor digerabile, neflatulente.
†	In cazurile obisnuite, de chirurgie curenta, schema reluarii alimentatiei este urmatoarea :
•	in ziua operatiei – nimic pe gura; se umezesc buzele, se face hidratare parenterala cu solutii prescrise de medic.
•	dieta hidrica – in prima zi p.o., daca bolnavul nu varsa.
•	dieta usor digerabila – in a doua zi p.o.
•	dieta obisnuita – dupa ce bolnavul a avut scaun.

D.SUPRAVEGHEREA ALIMENTATIEI

Text Box: D.SUPRAVEGHEREA ALIMENTATIEI


      Se identifica localizarea si intensitatea durerii pe o scala de la 1 la 10, si se inregistreaza informatiile referitoare la durere exprimate de pacient, postoperator.

      Se administreaza medicatia analgezica prescrisa de medic, respectand doza si intervalul de administrare.

      Se supravegheaza efectele terapeutice si nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a varsaturilor in caile respiratorii).

      Se aplica masuri alternative ale durerii :

·        metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia.

·        psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator.

Text Box: †	Se identifica localizarea si intensitatea durerii pe o scala de la 1 la 10, si se inregistreaza informatiile referitoare la durere exprimate de pacient, postoperator.
†	Se administreaza medicatia analgezica prescrisa de medic, respectand doza si intervalul de administrare.
†	Se supravegheaza <a href=efectele terapeutice si nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a varsaturilor in caile respiratorii). † Se aplica masuri alternative ale durerii : • metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia. • psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator. " v:shapes="_x0000_s1117">

               

E. MANAGEMENTUL DURERII

Text Box: E. MANAGEMENTUL DURERII

      Se supravegheaza starea de constienta, mai ales la pacientii in varsta, la cei cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, depresie sau cu dezechilibre electrolitice.

      Se consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori confuzia), delir cu halucinatii.

      Se supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor.

      Se explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor.

Text Box: †	Se supravegheaza starea de constienta, mai ales la pacientii in varsta, la cei cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, <a href=depresie sau cu dezechilibre electrolitice. † Se consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori confuzia), delir cu halucinatii. † Se supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor. † Se explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor. " v:shapes="_x0000_s1116">

F.SUPRAVEGHEREA

STARII DE CONSTIENTA SI A COMPORTAMENTULUI

Text Box: F.SUPRAVEGHEREA
STARII DE CONSTIENTA SI A COMPORTAMENTULUI

      Se recomanda mobilizarea precoce a operatului exceptand cazurile cu interventii ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale, interventii pe cord, pacienti adinamici, cu complicatii p.o. imediate.

      Se schimba pozitia din ora in ora in primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza expansiunea plamanilor si pentru a preveni pneumonia hipostatica sau  atelectazia (colabarea alveolelor)

      Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre, masaje in sensul circulatiei venoase.

Text Box: †	Se recomanda mobilizarea precoce a operatului exceptand cazurile cu interventii ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale, interventii pe cord, pacienti adinamici, cu complicatii p.o. imediate.
†	Se schimba pozitia din ora in ora in primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza expansiunea plamanilor si pentru a preveni <a href=pneumonia hipostatica sau atelectazia (colabarea alveolelor) † Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre, masaje in sensul circulatiei venoase. " v:shapes="_x0000_s1123">

G. MOBILIZAREA OPERATULUI

Text Box: G. MOBILIZAREA OPERATULUI


  

      Sunt recomandate de catre medic la bolnavii:

·        cu pierderi mari de sange in timpul interventiei chirurgicale

·        cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi  tarati, cu ciroza hepatica, cu tulburari de coagulare, cu hemostaza precara)

·        care au suferit interventii chirurgicale de mare amploare

·        aflati in stare critica

      Se efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform  indicatiei medicale, urmatoarele examene :

·        hemograma completa

·        coagulograma

·        biochimie sanguina

·        gazele sanguine

·        radiografia pulmonara la pat

Text Box: †	Sunt recomandate de catre medic la bolnavii:
•	cu pierderi mari de sange in timpul interventiei chirurgicale
•	cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi  tarati, cu <a href=ciroza hepatica, cu tulburari de coagulare, cu hemostaza precara) • care au suferit interventii chirurgicale de mare amploare • aflati in stare critica † Se efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform indicatiei medicale, urmatoarele examene : • hemograma completa • coagulograma • biochimie sanguina • gazele sanguine • radiografia pulmonara la pat " v:shapes="_x0000_s1126">


H. EXAMENE DE LABORATOR SI EXPLORARI IMAGISTICE

Text Box: H. EXAMENE DE LABORATOR SI EXPLORARI IMAGISTICE

FISA 4.4.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII

Text Box: FISA 4.4.
COMPLICATIILE POSTOPERATORII

      Supravegherea si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective:

·        Grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare

·        Prevenirea sechelelor postoperatorii si a mortalitatii

·        Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse

·       

Text Box: †	Supravegherea si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective:
•	Grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare
•	Prevenirea sechelelor postoperatorii si a mortalitatii
•	Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse

•

OBIECTIVELE PROCEDURII


           

a) Dupa factorul temporal:

·        Complicatii imediate: apar in primele ore post-operator

·        Complicatii precoce: apar in primele zile post-operator

·        Complicatii tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la interventia chirurgicala (ex.eventratia)

b) Dupa localizare si mod de manifestare:

·        Complicatii locale: la nivelul plagii operatorii

·        Complicatii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al intregului organism

c) Dupa gravitate:

·        Complicatiile minore – care se vindeca repede si nu influenteaza starea generala

·        Complicatii majore – care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa sechele cu implicatii sociale, profesionale sau economice

·        Complicatii letale – dificil de controlat care determina decese si au uneori implicatii juridice

Text Box: a) Dupa factorul temporal:
•	Complicatii imediate: apar in primele ore post-operator
•	Complicatii precoce: apar in primele zile post-operator
•	Complicatii tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la interventia chirurgicala (ex.eventratia)
b) Dupa localizare si mod de manifestare:
•	Complicatii locale: la nivelul plagii operatorii
•	Complicatii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al intregului organism
c) Dupa gravitate:
•	Complicatiile minore – care se vindeca repede si nu influenteaza starea generala
•	Complicatii majore – care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa sechele cu implicatii sociale, profesionale sau economice
•	Complicatii letale – dificil de controlat care determina decese si au uneori implicatii juridice

TIPURI DE COMPLICATII POSTOPERATORII

Text Box: TIPURI DE COMPLICATII POSTOPERATORII


.

           

FISA 4.4.1

COMPLICATIILE POSTOPERATORII IMEDIATE

Text Box: FISA 4.4.1
COMPLICATIILE POSTOPERATORII IMEDIATE

SOCUL survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaza interventiei

CAUZE:

      Deficitul lichidian preoperator agravat de vasodilatatia

      determinata de anestezie

      Hemoragie intraoperatorie insuficient compensata

      Pierdere importanta hidroelectrolitica

SEMNE DE RECUNOASTERE:

      Puls tahicardic, filiform

      Angoasa si teama

      Lipsa de aer

      Scaderea T.S. (tensiunii sistolice) la 90-80 mm Hg.

      Paloarea si racirea pielii, transpiratii reci

      Cianoza extremitatilor, oligurie

      Somnolenta, apatie sau stare de agitatie

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Supravegherea stricta a bolnavului si semnalarea

imediata a semnelor incipiente

      Incalzirea bolnavului prin suplimentarea de paturi

      Oxigenoterapie dupa permeabilizarea cailor

respiratorii superioare

      Administrarea tratamentului etiologic si simptomatic

prescris

      Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: puls,

T.A., respiratie, diureza

      Administrarea de sange, plasma, electroliti conform

indicatiei medicului

      Comunicarea si sustinerea psihica a

bolnavului/apartinatorilor

Text Box: SOCUL survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaza interventiei

CAUZE:
†	Deficitul lichidian preoperator agravat de vasodilatatia 
†	determinata de anestezie
†	Hemoragie intraoperatorie insuficient compensata
†	Pierdere importanta hidroelectrolitica

SEMNE DE RECUNOASTERE:
†	Puls tahicardic, filiform
†	Angoasa si teama
†	Lipsa de aer
†	Scaderea T.S. (tensiunii sistolice) la 90-80 mm Hg.
†	Paloarea si racirea pielii, transpiratii reci
†	Cianoza extremitatilor, oligurie
†	Somnolenta, apatie sau stare de agitatie

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Supravegherea stricta a bolnavului si semnalarea 
imediata a semnelor incipiente
†	Incalzirea bolnavului prin suplimentarea de paturi
†	Oxigenoterapie dupa permeabilizarea cailor 
respiratorii superioare
†	Administrarea tratamentului etiologic si simptomatic
prescris
†	Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: puls,
T.A., respiratie, diureza
†	Administrarea de sange, plasma, electroliti conform 
indicatiei medicului
†	Comunicarea si sustinerea psihica a 
bolnavului/apartinatorilor

SOCUL

Text Box: SOCUL


           

           



ASFIXIA – bolnavul se sufoca prin lipsa de aer

CAUZE

      Obstructia bronsica si hipoventilatia, mai ales la cei obezi, cu distensie abdominala ; hipovolemia

      Edemul pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana prin perfuzii i.v.

      Obstacol in caile respiratorii superioare: varsatura inhalata, caderea posterioara a limbii, etc.

      Consecinta recurarizarii (anestezicele de tip curara paralizeaza musculatura respiratorie)

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Agitatie, cianoza

      Dispnee sau apnee

      Tiraj, cornaj

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Anuntarea medicului

      Aspirarea secretiilor si permeabilizarea cailor respiratorii

      Administrarea de O2 sau carbogen (amestec de O2 cu CO2)

      Asigurarea pozitiei proclive a bolnavului

      Monitorizarea functiilor vitale si vegetative si a concentratiei gazelor in sange

      Pregatirea de urgenta a materialelor necesare pentru intubatie sau traheostomie acolo unde este cazul

Text Box: ASFIXIA – bolnavul se sufoca prin lipsa de aer
CAUZE
†	Obstructia bronsica si hipoventilatia, mai ales la cei obezi, cu distensie abdominala ; hipovolemia
†	Edemul pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana prin perfuzii i.v.
†	Obstacol in caile respiratorii superioare: varsatura inhalata, caderea posterioara a limbii, etc.
†	Consecinta recurarizarii (anestezicele de tip curara paralizeaza musculatura respiratorie)
SEMNE DE RECUNOASTERE
†	Agitatie, cianoza
†	Dispnee sau apnee
†	Tiraj, cornaj
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Anuntarea medicului
†	Aspirarea secretiilor si permeabilizarea cailor respiratorii
†	Administrarea de O2 sau carbogen (amestec de O2 cu CO2)
†	Asigurarea pozitiei proclive a bolnavului
†	Monitorizarea functiilor vitale si vegetative si a concentratiei gazelor in sange
†	Pregatirea de urgenta a materialelor necesare pentru intubatie sau traheostomie acolo unde este cazul

ASFIXIA

Text Box: ASFIXIA


CAUZE

      Efectul anesteziei rahidiene sau generale

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Paloare, transpiratii reci, tahicardie

      Varsaturi pe gura (sau pe langa sonda daca nu se aspira la timp) care pot deveni incoercibile ducand la dilatatia acuta de stomac

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Plasarea bolnavului cu capul mai sus, orientat lateral

      Sustinerea bolnavului si captarea varsaturilor in conditii de protectie a vestimentatiei si a lenjeriei de pat

      Observarea si raportarea caracteristicilor varsaturilor

      Punerea unei sonde gastrice daca medicul indica

      Administrarea medicatiei antiemetice

      Notarea pierderilor prin varsatura, urina, scaun in vederea efectuarii bilantului hidric

      Rehidratarea bolnavului conform prescriptiei

Text Box: CAUZE
†	Efectul anesteziei rahidiene sau generale

SEMNE DE RECUNOASTERE
†	Paloare, transpiratii reci, tahicardie
†	Varsaturi pe gura (sau pe langa sonda daca nu se aspira la timp) care pot deveni incoercibile ducand la dilatatia acuta de stomac

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Plasarea bolnavului cu capul mai sus, orientat lateral
†	Sustinerea bolnavului si captarea varsaturilor in conditii de protectie a vestimentatiei si a lenjeriei de pat
†	Observarea si raportarea caracteristicilor varsaturilor
†	Punerea unei sonde gastrice daca medicul indica
†	Administrarea medicatiei antiemetice
†	Notarea pierderilor prin varsatura, urina, scaun in vederea efectuarii bilantului hidric
†	Rehidratarea bolnavului conform prescriptiei

VARSATURILE


HEMORAGIA EXTERNA poate fi:

      Hemoragie la nivelul plagii operatorii

      Hemoragie subcutanata (hematom parietal)

 CAUZE

      Ligatura defectuoasa

      Desfacerea suturii

SEMNE

      Pansament imbibat cu sange

      Sange pe tubul de dren si in punga colectoare

      Semne de soc

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Anuntarea medicului

      Schimbarea pansamentului si efectuarea pansamentului compresiv

      Administrarea medicatiei hemostatice

      Efectuarea tratamentului antisoc conform prescriptiei medicului

Text Box: HEMORAGIA EXTERNA poate fi:
†	Hemoragie la nivelul plagii operatorii
†	Hemoragie subcutanata (hematom parietal)
 CAUZE
†	Ligatura defectuoasa
†	Desfacerea suturii
SEMNE
†	Pansament imbibat cu sange
†	Sange pe tubul de dren si in punga colectoare
†	Semne de soc
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Anuntarea medicului
†	Schimbarea pansamentului si efectuarea pansamentului compresiv
†	Administrarea medicatiei hemostatice
†	Efectuarea tratamentului antisoc conform prescriptiei medicului

HEMORAGIA EXTERNA

Text Box: HEMORAGIA EXTERNA                       

HEMORAGII INTERNE

      Sunt mai frecvente la blonzi si roscati.

      Pot fi: intraseroase: hemotorax, emoperitoneu, hemopericard; intraviscerale (gastrointestinale)

 CAUZE

      Hemostaza insuficienta intraoperatorie

      Tulburari de coagulare

      Traumatisme ale anselor intestinale (intraoperator)

SEMNE DE RECUNOASTERE:

      Angoasa, agitatie

      Paloare, sete, stare sincopala, soc

      Dispnee in caz de hemotorax

      Balonare si durere brusca in caz de hemoperitoneu

      Colaps si cianoza in caz de hemopericard

      Hematemeza, melena in caz de hemoragie

      gastro-intestinala

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Anuntarea de urgenta a medicului care hotaraste atitudinea terapeutica

      Administrarea tratamentului simptomatic prescris

      Recoltarea sangelui pentru bilant biologic: HLG, HT, teste de coagulare si mentinerea liniei venoase in asteptare

      Aplicatii locale reci pe toarce, abdomen, cu actiune hemostatica

      Administrarea medicatiei hemostatice

      Pregatirea bolnavului pentru reinterventie acolo unde este cazul

Text Box: HEMORAGII INTERNE
†	Sunt mai frecvente la blonzi si roscati.
†	Pot fi: intraseroase: hemotorax, emoperitoneu, hemopericard; intraviscerale (gastrointestinale)
 CAUZE
†	Hemostaza insuficienta intraoperatorie
†	Tulburari de coagulare
†	Traumatisme ale anselor intestinale (intraoperator)
SEMNE DE RECUNOASTERE:
†	Angoasa, agitatie
†	Paloare, sete, stare sincopala, soc
†	Dispnee in caz de hemotorax
†	Balonare si durere brusca in caz de hemoperitoneu
†	Colaps si cianoza in caz de hemopericard
†	Hematemeza, melena in caz de hemoragie 
      gastro-intestinala
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Anuntarea de urgenta a medicului care hotaraste atitudinea terapeutica
†	Administrarea tratamentului simptomatic prescris
†	Recoltarea sangelui pentru bilant biologic: HLG, HT, teste de coagulare si mentinerea liniei venoase in asteptare
†	Aplicatii locale reci pe toarce, abdomen, cu actiune hemostatica
†	Administrarea medicatiei hemostatice
†	Pregatirea bolnavului pentru reinterventie acolo unde este cazul

HEMORAGII INTERNE

Text Box: HEMORAGII INTERNE


FISA 4.4.2.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII PRECOCE SI TARDIVE

Text Box: FISA 4.4.2.
COMPLICATIILE POSTOPERATORII PRECOCE SI TARDIVE

a) PNEUMONIA HIPOSTATICA - inflamatia alveolelor prin hipoventilatie

CAUZE

      Imobilizarea prelungita

      Staza secretiilor si reducerea ventilatiei pulmonare

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Febra, dispnee, tahicardie, junghi toracic

      Tuse initial seaca, iritativa, apoi cu  expectoratie

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Schimbarea pozitiei bolnavului

      Mobilizarea secretiilor prin tuse asistata, percutii in regiunea interscapulara

      Administrarea tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante

      Prelevarea de sputa pentru cultura si antibiograma

      Administrarea antibioticelor si a oxigenului pe sonda endonazala

      Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T º, puls, T.A., respiratie, diureza.

Text Box: a) PNEUMONIA HIPOSTATICA - inflamatia alveolelor prin hipoventilatie
CAUZE
†	Imobilizarea prelungita
†	Staza secretiilor si reducerea ventilatiei pulmonare
SEMNE DE RECUNOASTERE
†	Febra, dispnee, tahicardie, junghi toracic
†	Tuse initial seaca, iritativa, apoi cu  expectoratie
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Schimbarea pozitiei bolnavului
†	Mobilizarea secretiilor prin <a href=tuse asistata, percutii in regiunea interscapulara † Administrarea tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante † Prelevarea de sputa pentru cultura si antibiograma † Administrarea antibioticelor si a oxigenului pe sonda endonazala † Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T º, puls, T.A., respiratie, diureza. " v:shapes="_x0000_s1172">

TULBURARI PULMONARE

Text Box: TULBURARI PULMONARE


b) EMBOLIA PULMONARA – survine adesea in ziua a 5 a - a 6a postoperator prin obstructia unei artere pulmonare printr-un cheag de sange provenit, cel mai frecvent, din periferie

CAUZE

      Interventii abdominale, ginecologice, ortopedice

      Absenta tratamentului preventiv anticoagulant

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Durere toracica atroce, dispnee si cianoza

      Tuse cu expectoratie sangvinolenta

      Stare de soc, oprirea inimii si deces rapid

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Anuntarea de urgenta a medicului

      Prinderea unei vene periferice pentru bilantul biologic si administrarea tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice

      Administrarea oxigenului umidificat pe masca

      Pregatirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat

      Pregatirea bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica

Text Box: b) EMBOLIA PULMONARA – survine adesea in ziua a 5 a - a 6a postoperator prin <a href=obstructia unei artere pulmonare printr-un cheag de sange provenit, cel mai frecvent, din periferie CAUZE † Interventii abdominale, ginecologice, ortopedice † Absenta tratamentului preventiv anticoagulant SEMNE DE RECUNOASTERE † Durere toracica atroce, dispnee si cianoza † Tuse cu expectoratie sangvinolenta † Stare de soc, oprirea inimii si deces rapid ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA † Anuntarea de urgenta a medicului † Prinderea unei vene periferice pentru bilantul biologic si administrarea tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice † Administrarea oxigenului umidificat pe masca † Pregatirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat † Pregatirea bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica " v:shapes="_x0000_s1186">

c) EDEMUL PULMONAR ACUT (EPA) – reprezinta inundarea brutala cu plasma a alveolelor care deterioreaza rapid functia cardio-respiratorie

CAUZE

      Reanimare vasculara exagerata cu solutii sau sange

      Operat tarat, cu cardiopatie

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Dispnee cu polipnee, puls tahicardic, filiform

      Cresterea T.A., cianoza extremitatilor

      Expectoratie patognomonica, rozata, spumoasa la nivelul buzelor

      Bolnavul este angoasat, acoperit de transpiratii

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Anuntarea de urgenta a medicului

      Pozitionarea bolnavului cu gambele atarnate pentru reducerea circulatiei venoase (de intoarcere) si a presiunii in circulatia pulmonara

      Administrarea oxigenului pe sonda endonazala, umidificat, cu 2/3 apa sterila si 1/3 alcool (care previne spumarea)

      Prinderea unei linii venoase periferice si administrarea tratamentului prescris de medic: diuretice, tonicardiace, vasodilatatoare periferice, anxiolitice

      Pregatirea bolnavului si materialelor necesare pentru intubatie si ventilatie asistata daca medicul indica.

      Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

Text Box: c) EDEMUL PULMONAR ACUT (EPA) – reprezinta inundarea brutala cu plasma a alveolelor care deterioreaza rapid functia cardio-respiratorie
CAUZE
†	Reanimare vasculara exagerata cu solutii sau sange
†	Operat tarat, cu cardiopatie
SEMNE DE RECUNOASTERE
†	Dispnee cu polipnee, puls tahicardic, filiform
†	Cresterea T.A., cianoza extremitatilor
†	Expectoratie patognomonica, rozata, spumoasa la nivelul buzelor
†	Bolnavul este angoasat, acoperit de transpiratii
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Anuntarea de urgenta a medicului
†	Pozitionarea bolnavului cu gambele atarnate pentru reducerea circulatiei venoase (de intoarcere) si a presiunii in circulatia pulmonara
†	Administrarea oxigenului pe sonda endonazala, umidificat, cu 2/3 apa sterila si 1/3 alcool (care previne spumarea)
†	Prinderea unei linii venoase periferice si administrarea tratamentului prescris de medic: diuretice, tonicardiace, vasodilatatoare periferice, anxiolitice
†	Pregatirea bolnavului si materialelor necesare pentru intubatie si ventilatie asistata daca medicul indica.
†	Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

 TROMBOFLEBITA – inflamatia unei vene, de regula periferice

CAUZE

      Interventii pe micul bazin

      Imobilizarea

      Obezitatea

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Roseata si inflamatie de-a lungul venei

      Durere in molet, accentuata de dorsoflexia piciorului

      Cresterea temperaturii si a pulsului (puls catarator)

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Asigurarea repausului la pat cu membrul inferior ridicat

      Aplicatii locale cu rivanol, antiinflamatoare

      Administrarea tratamentului cu anticoagulante

      Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

      Supravegherea efectelor terapeutice si nonterapeutice ale medicamentelor administrate

      Verificarea testelor de coagulare prin recoltarea de sange venos, la indicatia medicului

      Instruirea pacientului sa nu se loveasca, sa nu se maseze la nivelul moletului.

Text Box:  TROMBOFLEBITA – inflamatia unei vene, de regula periferice
CAUZE
†	Interventii pe micul bazin
†	Imobilizarea
†	Obezitatea
SEMNE DE RECUNOASTERE
†	Roseata si inflamatie de-a lungul venei
†	Durere in molet, accentuata de dorsoflexia piciorului
†	Cresterea temperaturii si a pulsului (puls catarator)
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Asigurarea repausului la pat cu membrul inferior ridicat
†	Aplicatii locale cu rivanol, antiinflamatoare
†	Administrarea tratamentului cu anticoagulante 
†	Monitorizarea functiilor vitale si vegetative
†	Supravegherea efectelor terapeutice si nonterapeutice ale medicamentelor administrate
†	Verificarea testelor de coagulare prin recoltarea de sange venos, la indicatia medicului
†	Instruirea pacientului sa nu se loveasca, sa nu se maseze la nivelul moletului.

TROMBOFLEBITA

Text Box: TROMBOFLEBITA


 a) PERITONITA – inflamatia mucoasei peritoneale

SEMNE DE RECUNOASTERE in peritonita generalizata:

      Febra, frisoane

      Oligurie, varsaturi

      “Abdomen de lemn” (contractura abdominala)

      Dureri abdominale intense, continue si permanente

      absenta scaunului si a gazelor

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Anuntarea medicului

      Monitorizarea functiilor vitale si vegetative

      Administrarea tratamentului prescris: antibiotice – pe cale parenterala, aplicatii reci pe abdomen protejand pielea

      Pregatirea bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii

Text Box:  a) PERITONITA – inflamatia mucoasei peritoneale
SEMNE DE RECUNOASTERE in <a href=peritonita generalizata: † Febra, frisoane † Oligurie, varsaturi † “Abdomen de lemn” (contractura abdominala) † Dureri abdominale intense, continue si permanente † absenta scaunului si a gazelor ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA † Anuntarea medicului † Monitorizarea functiilor vitale si vegetative † Administrarea tratamentului prescris: antibiotice – pe cale parenterala, aplicatii reci pe abdomen protejand pielea † Pregatirea bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii " v:shapes="_x0000_s1191">

TULBURARI DIGESTIVE SI INTESTINALE

Text Box: TULBURARI DIGESTIVE SI INTESTINALE


b) OCLUZIA INTESTINALA (ILEUSUL) – ingustarea lumenului intestinal care impiedica trecerea gazelor si a materiilor fecale

CAUZE

      Mecanice: bride aderentiale, volvulus, cancer.

      Paralitice: atonie intestinala, mai ales la cei care au avut peritonita.

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Durere paroxistica sau colicativa

      Varsaturi reflexe la inceput, legate de durere, care devin rapid stercorale, cu miros fecaloid – in ocluzii inalte

      Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze

      Balonarea (meteorismul abdominal)

      Alterarea starii generale

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Raportarea de urgenta a simptomatologiei medicului

      Punerea sondei de aspiratie nasogastrica la indicatia medicului si aspirarea lichidului intermitent cu seringa sau continuu

      Notarea pierderilor: lichid de aspiratie, diureza

      Crearea accesului la o vena periferica si reechilibrarea hidroelectrolitica

      Sistarea alimentatiei naturale (pe gura)

      Pregatirea bolnavului pentru rezolvarea chirurgicala a obstacolului atunci cand medicul indica

Text Box: b) OCLUZIA INTESTINALA (ILEUSUL) – ingustarea lumenului intestinal care impiedica trecerea gazelor si a materiilor fecale
CAUZE
†	Mecanice: bride aderentiale, volvulus, cancer.
†	Paralitice: atonie intestinala, mai ales la cei care au avut peritonita.
SEMNE DE RECUNOASTERE 
†	Durere paroxistica sau colicativa
†	Varsaturi reflexe la inceput, legate de durere, care devin rapid stercorale, cu miros fecaloid – in ocluzii inalte
†	Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
†	Balonarea (meteorismul abdominal)
†	Alterarea starii generale
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Raportarea de urgenta a simptomatologiei medicului
†	Punerea sondei de aspiratie nasogastrica la indicatia medicului si aspirarea lichidului intermitent cu seringa sau continuu
†	Notarea pierderilor: lichid de aspiratie, diureza
†	Crearea accesului la o vena periferica si reechilibrarea hidroelectrolitica
†	Sistarea alimentatiei naturale (pe gura)
†	Pregatirea bolnavului pentru rezolvarea chirurgicala a obstacolului atunci cand medicul indica

                                

c) FISTULELE DIGESTIVE POSTOPERATORII – sunt comunicari anormale

CAUZE

      Desfacerea anastomozei sau a suturii digestive care determina iesirea continutului digestiv

      Bolnavi denutriti, casectici, tratati cu cortizon

      Distensia intestinala

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Scurgere anormala din plaga sau pe dren; caracteristicile lichidului sunt in functie de natura fistulei:

·        lichid intestinal in fistula digestiva

·        lichid clar, ca “apa de stanca” in fistula pancreatica

·        lichid galben-verzui in fistula biliara

·        imposibilitatea de a se alimenta pe cale orala in fistulele digestive

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Notarea si raportarea pierderilor prin fistula (calitate, cantitate)

      Efectuarea bilantului hidric

      Crearea accesului vascular pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si administrarea medicatiei prescrise: antibiotice, insulina

      Schimbarea pansamentului in conditii de asepsie riguroasa

      Protejarea tegumentului din jurul drenului cu o crema protectoare

Text Box: c) FISTULELE DIGESTIVE POSTOPERATORII – sunt comunicari anormale
CAUZE
†	Desfacerea anastomozei sau a suturii digestive care determina iesirea continutului digestiv
†	Bolnavi denutriti, casectici, tratati cu cortizon
†	Distensia intestinala
SEMNE DE RECUNOASTERE 
†	Scurgere anormala din plaga sau pe dren; caracteristicile lichidului sunt in functie de natura fistulei:
•	lichid intestinal in fistula digestiva
•	lichid clar, ca “apa de stanca” in fistula pancreatica
•	lichid galben-verzui in fistula biliara
•	imposibilitatea de a se alimenta pe cale orala in fistulele digestive
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Notarea si raportarea pierderilor prin fistula (calitate, cantitate)
†	Efectuarea bilantului hidric
†	Crearea accesului vascular pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si administrarea medicatiei prescrise: antibiotice, insulina
†	Schimbarea pansamentului in conditii de asepsie riguroasa
†	Protejarea tegumentului din jurul drenului cu o <a href=crema protectoare " v:shapes="_x0000_s1195">

d) EVISCERATIA – survine adesea in a 6a – a 8a zi postoperator. Reprezinta iesirea viscerelor abdominale prin solutii de continuitate ale peretelui, totale, care le fac direct vizibile

CAUZE

      Factori operatori care tin de tipul de incizie, de sutura, de drenurile scoase prin plaga operatorie

      Factori postoperatori:

      ●Cresterea presiunii intraabdominale prin tuse, varsaturi, ileus, retentie de urina

      ●Infectarea plagii din interior sau din exterior

      Factori care tin de teren (bolnav):

      Obezitate sau denutritie, hipoproteinemie

      ●Cancer, diabet zaharat

      ●Tratamente cu citostatice, cortizon

SEMNE DE RECUNOASTERE

      Indepartarea buzelor plagii

      Viscerele se vad in plaga

      Pacientul acuza o senzatie de ruptura la nivelul abdomenului

Text Box: d) EVISCERATIA – survine adesea in a 6a – a 8a zi postoperator. Reprezinta iesirea viscerelor abdominale prin solutii de continuitate ale peretelui, totale, care le fac direct vizibile
CAUZE
†	Factori operatori care tin de tipul de incizie, de sutura, de drenurile scoase prin plaga operatorie
†	Factori postoperatori:
      ●Cresterea presiunii intraabdominale prin tuse, varsaturi, ileus, retentie de urina
      ●Infectarea plagii din interior sau din exterior
†	Factori care tin de teren (bolnav):
      ●Obezitate sau denutritie, hipoproteinemie
      ●Cancer, diabet zaharat
      ●Tratamente cu citostatice, cortizon
SEMNE DE RECUNOASTERE 
†	Indepartarea buzelor plagii
†	Viscerele se vad in plaga
†	Pacientul acuza o senzatie de ruptura la nivelul abdomenului

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Asigurarea repausului la pat

      Refacerea pansamentului in conditii de asepsie si fixarea cu un bandaj elastic in jurul abdomenului

      Instilarea la indicatia medicului, de ser fiziologic steril in plaga pentru a preveni uscarea viscerelor

      Pregatirea bolnavului pentru reinterventie chirurgicala daca se indica

Text Box: ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Asigurarea repausului la pat
†	Refacerea pansamentului in conditii de asepsie si fixarea cu un bandaj elastic in jurul abdomenului
†	Instilarea la indicatia medicului, de ser fiziologic steril in plaga pentru a preveni uscarea viscerelor
†	Pregatirea bolnavului pentru reinterventie chirurgicala daca se indica

e) EVENTRATIA – reprezinta iesirea unor viscere abdominale sub piele, prin zone slabite ale peretelui aparute dupa unele operatii sau traumatisme. Este o complicatie tardiva.

CAUZE

      Care tin de bolnav: varsta inaintata, obezitate, diabet zaharat, carente alimentare, constipatie, eforturi fizice sustinute.

      Care tin de natura interventiei operatorii: incizii mari pe abdomen, materiale de sutura proaste, supuratii postoperatorii, ileus, etc.

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

      Pregatirea bolnavului pentru operatie

Text Box: e) EVENTRATIA – reprezinta iesirea unor viscere abdominale sub piele, prin zone slabite ale peretelui aparute dupa unele operatii sau traumatisme. Este o complicatie tardiva.

CAUZE
†	Care tin de bolnav: varsta inaintata, obezitate, diabet zaharat, carente alimentare, constipatie, eforturi fizice sustinute.
†	Care tin de natura interventiei operatorii: incizii mari pe abdomen, materiale de sutura proaste, supuratii postoperatorii, ileus, etc.

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
†	Pregatirea bolnavului pentru operatie

FISA 4.5.

EFECTUAREA PANSAMENTULUI

UNEI PLAGI DRENATE

Text Box: FISA 4.5.
EFECTUAREA PANSAMENTULUI 
UNEI PLAGI DRENATE

      Mentinerea plagii si a orificiului de iesire a drenului curate

      Favorizarea/grabirea cicatrizarii plagii

Text Box: †	Mentinerea plagii si a orificiului de iesire a drenului curate
†	Favorizarea/grabirea cicatrizarii plagii

OBIECTIVELE PROCEDURII


           

      Exista 2 tipuri de drenaj:

·        Drenajul deschis  care se realizeaza de regula cu tuburi de dren scurtate, secretiile fiind absorbite de pansament

·        Drenajul inchis – care se realizeaza cu drenuri lungi racordate la punga sau borcanul in care se acumuleaza secretiile

Text Box: †	Exista 2 tipuri de drenaj:
•	Drenajul deschis  care se realizeaza de regula cu tuburi de dren scurtate, secretiile fiind absorbite de pansament
•	Drenajul inchis – care se realizeaza cu drenuri lungi racordate la punga sau borcanul in care se acumuleaza secretiile

TIPURI DE DRENAJ

Text Box: TIPURI DE DRENAJ


      Se indeparteaza pansamentul cu atentie pentru a nu se deplasa drenul

      Se culeg informatii despre cavitatea drenata: sterila, contaminata, infectata

      Se observa daca drenul iese prin contraincizie (ca in majoritatea cazurilor) sau iese prin plaga operatorie

      Se protejeaza pielea in jurul drenului pentru a preveni iritatia

      Daca lichidul drenat este steril, se va dezinfecta mai intai locul de intrare a drenului si apoi plaga fiindca principiul este sa nu se aduca germenii din plaga care este colonizata catre orificiul care trebuie sa ramana steril.

      Din contra, daca pe dren se evacueaza un lichid suspect sau infectat, se curata mai intai plaga si apoi drenul pentru a evita contaminarea plagii.

Text Box: †	Se indeparteaza pansamentul cu atentie pentru a nu se deplasa drenul
†	Se culeg informatii despre cavitatea drenata: sterila, contaminata, infectata
†	Se observa daca drenul iese prin contraincizie (ca in majoritatea cazurilor) sau iese prin plaga operatorie
†	Se protejeaza pielea in jurul drenului pentru a preveni iritatia
†	Daca lichidul drenat este steril, se va dezinfecta mai intai locul de intrare a drenului si apoi plaga fiindca principiul este sa nu se aduca germenii din plaga care este colonizata catre orificiul care trebuie sa ramana steril.
†	Din contra, daca pe dren se evacueaza un lichid suspect sau infectat, se curata mai intai plaga si apoi drenul pentru a evita contaminarea plagii.

.

           

PRECAUTII IN EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI DRENATE

Text Box: PRECAUTII IN EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI DRENATE


      Masuta rulanta pentru pansamente

      Casoleta cu comprese sterile, vata sterila

      Trusa pentru pansamente

      Materiale pentru fixarea pansamentului

      Solutii dezinfectante, antiseptice, antibiotice

Text Box: †	Masuta rulanta pentru pansamente
†	Casoleta cu comprese sterile, vata sterila
†	Trusa pentru pansamente
†	Materiale pentru fixarea pansamentului
†	Solutii dezinfectante, antiseptice, antibiotice

PREGATIREA MATERIALELOR

Text Box: PREGATIREA MATERIALELOR


      PSIHICA

·        Informare, explicare, obtinerea acordului

      FIZICA

·        Asezarea intr-o pozitie comoda care sa ofere acces

      larg la plaga si la dren

Text Box: †	PSIHICA
•	Informare, explicare, obtinerea acordului
†	FIZICA
•	Asezarea intr-o pozitie comoda care sa ofere acces 
      larg la plaga si la dren

PREGATIREA BOLNAVULUI

Text Box: PREGATIREA BOLNAVULUI


      Se indeparteaza pansamentul murdar cu o pensa sau cu o manusa de unica folosinta

      Cu o foarfeca sterila, se despica compresele in “Y”, cu conditia sa fie puse apoi intr-o punga sterila

      Se indeparteaza acul de siguranta vechi astfel:

·        Se prinde acul cu o pensa anatomica

·        Se fixeaza cu pensa Kocher si apoi se deschide cu pensa anatomica

·        Se depun pensa Kocher si acul de siguranta in recipientul rezervat

      Se curata si se dezinfecteaza plaga incepand cu partea cea mai curata

      Se curata in jurul drenului prin miscari circulare sau centrifuge

      Se fixeaza drenul, se trece acul de siguranta prin dren si se inchide apoi cu o pensa anatomica

      Se taie segmentul de dren aflat deasupra acului de siguranta

      Daca trebuie sa se injecteze un antibiotic:

·        Se dezinfecteaza drenul

·        Se clampeaza apoi drenul cu o pensa Kocher

·        Se inteapa drenul pe partea laterala, sub pensa si se injecteaza solutia

·        Se indeparteaza seringa si acul, se declampeaza tubul de dren

      Se inconjoara drenul cu comprese sterile crestate pe mijloc

      Se acopera apoi partea de deasupra a drenului cu alte comprese necrestate

      Se fixeaza prin bandajare sau cu benzi adezive hipoalergice

Text Box: †	Se indeparteaza pansamentul murdar cu o pensa sau cu o manusa de unica folosinta
†	Cu o foarfeca sterila, se despica compresele in “Y”, cu conditia sa fie puse apoi intr-o punga sterila
†	Se indeparteaza acul de siguranta vechi astfel:
•	Se prinde acul cu o pensa anatomica
•	Se fixeaza cu pensa Kocher si apoi se deschide cu pensa anatomica
•	Se depun pensa Kocher si acul de siguranta in recipientul rezervat
†	Se curata si se dezinfecteaza plaga incepand cu partea cea mai curata
†	Se curata in jurul drenului prin miscari circulare sau centrifuge
†	Se fixeaza drenul, se trece acul de siguranta prin dren si se inchide apoi cu o pensa anatomica
†	Se taie segmentul de dren aflat deasupra acului de siguranta
†	Daca trebuie sa se injecteze un antibiotic:
•	Se dezinfecteaza drenul
•	Se clampeaza apoi drenul cu o pensa Kocher
•	Se inteapa drenul pe partea laterala, sub pensa si se injecteaza solutia
•	Se indeparteaza seringa si acul, se declampeaza tubul de dren
†	Se inconjoara drenul cu comprese sterile crestate pe mijloc
†	Se acopera apoi partea de deasupra a drenului cu alte comprese necrestate
†	Se fixeaza prin bandajare sau cu benzi adezive hipoalergice

EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI CU DREN CARE SE SCURTEAZA

Text Box: EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI CU DREN CARE SE SCURTEAZA

            




Alte materiale medicale despre: Asistenta medicala

Deoarece in zilele noastre este foarte des intalnita la femei teama la gandul nasterii, cauza majora de crispare musculara si durere ulterior, s-a nas [...]
Pe vremea cand intr-o familie erau mai multi membri, se obisnuia ca fetele mai mari sa-si ingrijeasca fratiorii  [...]
Priviti cu atentie copilul: pielea lui este moale, foarte fina si mult mai sensibila decat a unui adult. Copilului ii lipseste inca stratul [...]

Despre asistenta medicala

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact