eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Patogenia infectiei virale

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


CADRU GENERAL
Cunostintele prind replicarea rusurilor, respectiv, interactiunea rus - celula gazda, capata valoare practica in masura in care putem explica relatia rus - organism gazda si evolutia ciclica a rozelor. Trebuie observat ca aspectele abordate in acest modul nu pot fi despartite de analiza raspunsului imun si a altor mecanisme de aparare nespecifica care afecteaza rezolutia rozelor.
O notiune importanta in patogenia infectiilor rale este conceptul in iceberg care statuteaza existenta frecventa a formelor asimptomatice sau inaparente de boala (el 6.1 si 6.2). De exemplu, in cazul poliomielitei, fiecarui caz paralitic ii corespund in jur de 100 imbolnari asimptomatice. Acestea din urma au un rol epidemiologie major, lasand surse de rus sa circule necontrolat si sa contribuie la difuzarea rusului in colectitate. Putine sunt exceptiile in care fiecare infectie este clinic manifesta, cum se intampla in turbare.

Virulenta rezuma efectul variatelor mecanisme prin care agentii infectiosi isi manifesta patogenitatea. Virulenta este conditionata de factori care tin de:
- gazda: varsta, sex, stare de nutritie, rezistenta imuna efc,
- rus: doza, cale de inoculare, pasaje anterioare ale tulpinii rale,
- mediu: clima, factori demografici, de educatie si religie etc.
Varsta in momentul infectiei este frecvent un element determinant al simptomatologiei. Adultii sunt mai susceptibili decat copin mici la consecintele paralitice ale infectiei poiiomielitice. Tot adultii fac mai des complicatii pneumonice in infectia cu rusul varicela zoster, iar orhita complica orcionul practic numai dupa pubertate. Invers, rusul herpetic determina infectie generalizata si encefalita herpetica numai in cazul infectiei nou nascutului, in momentul travaliului. Sursa contaminarii este infectia herpetica genitala a gradei. Hepatita B, transmisa la fel, intra sau post partum, de la mama la nou nascut, are consecinte dintre cele mai severe la acesta din urma. Riscul cronicizarii si aparitiei tardive a carcinomului hepatic este de peste 10 ori mai mare in cazul infectiei cu rusul hepatitei B la nou nascut. Adcnorusurile sau rusul respirator sincitial determina infectii severe in cazul infectiei copiilor in primii ani de ata si numai infectii blande la adulti.

Un alt factor care influenteaza evolutia infectiei este statusul nutritional al gazdei. Actiunea nu este mijlocita numai de deficitul imunitar asociat malnutritiei ci este uneori legala edent de absenta sau deficienta anumitor factori nutriti. Rujeola evolueaza cu complicatii oculare mergand pana la cecitate in cazul deficitului de tamina A .


Infectia HIV, in conditii de malnutritie, antreneaza in cascada o enteropatie severa cu malnutritie proteica si calorica secundara.
Copin cu imunodeficiente congenitale prezinta particularitati in functie de veriga imuna efectorie implicata. Agamaglobulinemicii ndeca fara complicatii rujeola sau herpesul. in timp ce copin cu imunodeficiente celulare fac infectii letale cu aceste rusuri.
In conditiile prezente ale pandemiei SIDA se pune tot mai acut problema riscului administrarii de vaccinuri i atenuate la copin cu infectie HIV. Ca urmare a diagnosticarii unor complicatii adenoidiene locoregionale in cazul administrarii vaccinului BCG, au fost autori care au recomandat abtinerea in administrarea vaccinurilor rale i la copin HIV poziti. Riscul unor infectii severe cu rusurile salbatice la copin nevaccinati este insa mult mai mare decat riscul asociat vaccinarii. Astfel. in cazurile in care infectia HIV nu este simptomatica, vaccinarea copiilor cu vaccinuri inactivate poate fi efectuata.
O notiune adesea confundata cu rulenta este transmisibilitatea, in care determinant intern factorii care tin de gazda: momentul si durata contactului infectant, susceptibililatea, rezistenta imuna etc (. 6.1).

POARTA DE INTRARE

Accesul rusurilor in organism se realizeaza la nivelul celor trei suprafete epiteliale principale: pielea si mucoasele (a), tractul respirator (b) si tractul alimentar (c). Anumite modificari patologice insotesc acest stadiu timpuriu al infectiei.
Astfel, inocularea rusurilor prin piele in urma leziunilor mecanice (muscatura animalului turbat), in urma intepaturii insectelor vehiculand arborusuri sau actului medical (injectii) cu instrumentar incorect sterilizat este punctul de plecare al unor infectii generalizate si, de regula, nu determina modificari locale imediate. Totusi, sunt unele roze care se rezuma numai la modificari cutanate locale. Negii sau verucile produse de papilomarusuri si "molluscum contagiosum" cauzat de un poxrus au ca leziuni histopatologice hiperplazia epidermului si leziuni inflamatorii proliferative.

Poarta de intrare respiratorie este folosita de multe rusuri: orthomixo si param ixo. picorna si corona, reo si adenorusuri. De cele mai multe ori replicarea initiala in epiteliul respirator este urmata de generalizarea infectiei. Sunt insa roze respiratorii majore care se deruleaza exclusiv la nivelul mucoasei respiratorii. De exemplu, infectia catorva celule cu rusul gripal determina productia masiva de progeni care sunt diseminati de mucusul care peliculizeaza epiteliul tractului respirator spre alte zone extinzind afectarea bronhopulmonara. Transudatul care insoteste leziunile celulare favorizeaza diseminarea, dupa cum alti factori locali sunt limitati. intre acestia din urma mentionam inhibitorii rali nespecifici din mucusul respirator, modificarile de pH ale secretiilor, sinteza mai tardiva a anticorpilor secretori locali. Leziunile respiratorii initiate de rusuri sunt de cele mai multe ori cauza suprainfectiilor bacteriene cu pneumococi si stafilococi care, in conditii normale, nu si-ar putea manifesta rulenta.


Poarta de intrare digestiva este caracteristica rusurilor non-anvelopate pentru ca sensibilitatea celor cu anvelopa la pH acid, la detergentii din bila si la actiunea unor proteaze din sucul digestiv prene accesul lor pe aceasta cale. Picornarusurile, reorusurile, unele adenorusuri, desi patrund prin mucoasa digestiva determina simptome locale initial reduse. Patogenitatea lor este relevata numai dupa generalizarea multisradiala a infectiei. Sunt alte rusuri - asociate cu gastroenterite endemo-epidemice - care nu depasesc epiteliul digestiv. Rotarusurile (din familia reoridae) si agentii asemanatori rusului Norwalk sunt patogeni primari si exclusi ai epiteliului intestinal.



Alte materiale medicale despre: Virusologie



Datorate virusurilor, hepatitele virale reprezinta j inflamatia ficatului, ale carui celule distruse nu-si i mai pot indeplini in totalitate functiile [...]
Datorate virusurilor, hepatitele virale reprezinta j inflamatia ficatului, ale carui celule distruse nu-si i mai pot indeplini in totalitate functiile [...]
Vaccinarea este cea mai importanta metoda de combatere a bolilor infectioase. Ea determina in mod activ modificarea susceptibilitatii macroorganismulu [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile