Dezvoltarea tehnicilor de secventiere genomica si a procedeelor caracteristice bioingineriei au adus o perspecti noua asupra relatiilor dintre diferitele tulpini ale unei specii sau dintre speciile aceluiasi gen.
De exemplu, virusurile gripale pot evolua prin doua mecanisme:
- alunecarea anligenica determinata de modificari minore ale glicoproteinelor anvelopei virale care aduc totusi un antaj selectiv tulpinilor care infecteaza o populatie imuna;
- comutarea anligenica determinata de reasortari intre segmente genomice. Noi riante antigenice pot fi generate cand genele pentru hemaglutinina sau pentru neuraminidaza de la virusurile gripale ale unor specii de pasari sau mamifere sunt introduse in setul genetic al virusurilor gripale patogene pentru om. Gena H3 (hemaglutinina) a tulpinii A HongKong care a erupt in 1968 a derit de la tulpini cqvine. Afectarea majora a antigenicitatii tulpinilor aparute prin reasortarea genelor explica patogenitatea lor excesi si extinderea pandemica a epidemiilor.

O riabilitate si mai pronuntata au tulpinile de virus al imunodeficientei umane (. 4.2) - HIV 1 - in care caz a fost introdus termenul de qsispecii, adica de populatii virale foarte inrudite, dar cu secvente genomice distincte. Considerand un singur bolnav de la care in cursul afectiunii se izoleaza mai multe specimene virale, acestea difera intre ele atat antigenic cat si in privinta unor proprietati biologice: efect citopatic, virulenta, antigenicitate, etc.
Intre microorganismele prokariote cu potential patogen, virusurile constituie o entitate aparte de paraziti intracelulari obligati. Ei exista numai pasager in afara celulei gazda si depind pentru multiplicare de suportul energetic (mitocondriile) si de mecanismele de sinteza proteica (ribosomii) ale celulei gazda. Virusurile poseda un genom propriu (ADN sau ARN) care codifica componentele structurale. Particula virala sau virionul se asambleaza in celula din unitatile componente (adesea repetitive).
Exista mai multe teorii care isi propun sa explice originea virusurilor:
- teoria evolutiei regresive - sustine ca virusurile sunt forme degenerate de viata care au pastrat numai informatia genetica esentiala vietii parazitare si structuri proteice prin care se ataseaza la celula gazda;
- teoria originii celulare - considera ca virusurile provin din subunitati celulare autonomizate (de exemplu, din transposomi, cap. 1);
- teoria evolutiei paralele - sustine ca aparitia virusurilor a fost simultana cu a celorlalte forme vii. Virusurile s-au oprit in evolutie ca molecule autoreplicative inca in epoca primiti - prebiotica - a "lumii ARN".