eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Diseminarea sistemica‚ a virusurilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements




Diseminarea rusurilor de la poarta de intrare se face cel mai frecvent pe cale sanghina prin remie (el 6.3). Participarea simultana a diseminarii limfatice nu trebuie omisa. in cateva cazuri generalizarea infectiei se face pe calea tracturilor nervoase, prin septinevrita.
Vom exemplifica diseminarea remica cu evolutia infectiei rujeolice sau pojarul. Poarta de intrare este respiratorie. Replicarea locala sau in tesutul adenoidian din inelul Waldayer determina productia de rus suficient pentru diseminarea remica. Aceasta este remia primara; in sange rusul fiind asociat limfocitelor. Limfocitele nu sunt un simplu vector ci si un substrat celular permisiv replicarii rale. Virusul din sange este in mod continuu indepartat de celulele sistemului reticuloendotclial, ceea ce determina afectarea unor organe cu circulatie bogata: plamani (bronhopneumonia rujeolica), ficat, pancreas, sistem nervos central sau chiar derm (rashul rujeolic). Replicarea masiva in aceste "organe tinta" este sursa unui al doilea val remic: remia secundara (. 6.2). Amploarea acesteia este limitata de sinteza de anticorpi specifici care contribuie la ndecarea infectiei impreuna cu o varietate de mecanisme efectorii ale imunitatii celulare. Trebuie mentionat schematismul descrierii anterioare care nu explica varietatea simptomatologiei rujeolice. Spre exemplu, epiteliul conjunctiva] a fost creditat cu rolul de poarta de intrare sustinandu-se ca ochelarii ar putea proteja copin din anturajul unor surse de infectie. Implicarea sistemului nervos central poate avea loc pe cai multiple: prin plexul coroid, prin meninge - ependim sau pe la nivelul vaselor cerebrale. Fagocitarea rusului de sistemul reticuloendotelial explica traversarea barierei hematoencefalice si afectarea celulelor gliale si a neuronilor.
Virusurile in sange pot fi vehiculate si in alte moduri decat asociate limfocitelor. De exemplu, o serie de arborusuri suni adsorbite de eritrocite, parvorusurile au fost edentiate atasate la trombocite iar multe picomarusuri circula liber in plasma. in fine, in alte roze remia este mixta: rusul este in parte asociat elementelor urate, in parte liber in plasma.

EVOLUTIA CICLICA‚ A INFECTIILOR VIRALE


Virozele evolueaza in stadii succesive:

- incubatia - perioada de la contactul cu sursa infectanta la debutul simptomelor,


- perioada de debut - asociata, de obicei, remiei primare;
- perioada de stare - in care asistam la replicarea in "organele tinta";


- perioada de convalescenta - care conduce la ndecare.

Durata fiecarui stadiu este caracteristica rozelor, cu unele variatii in functie de particularitati de varsta, sex, patrimoniu genetic, coinfectii sau interventii terapeutice etc. Distinctia intre evolutia infectiilor sistemice si cele limitate la poarta de intrare se refera in special la contagiozitate (excretia de rus) si durata replicarii rale (. 6.2).
In particular, constanta perioadei de incubatie este caracteristica desi insuficient explicata (el 6.4). Incubatia este mai scurta, in cazul rozelor, in care simptomatologia este in intregime determinata de replicarea rusului la nivelul portii de intrare (1-3 zile). Pe de alta parte, rozele generalizate in mod stadial au incubatia de 2-3 saptamani. in fine, rozele determinate de lentirusuri si oncorusuri, in care integrarea genomului ral in genomul celulei gazda determina o lunga latenta pana la actiunea unor cofactori care activeaza prorusul din starea dormanta au incubatia pana la cativa ani sau decade.
Durata celorlalte perioade si chiar expresia lor este influentata de particularitatile gazdei si de interventiile terapeutice. Forme clinice diferite cum ar fi infectiile inaparente sau subclinice sunt practic lipsite de perioade de debut sau stare. Alte forme supraacute sau fulminante conduc rapid la moartea gazdei prin fenomene hipertoxice.
Trebuie mentionat si subiectismul in aprecierea simptomatologiei, spre exemplu, altul este intelesul unei infectii subclinice pentru copii rasfatati ai unor familii prospere si altul pentru familiile cu multi copii din tarile in curs de dezvoltare.
Patogenia infectiilor generalizate cu rash. Eruptiile generalizate care insotesc multe roze sunt determinate imunopatic. inceputul sintezei de anticorpi face ca antigenul ral prezent in celulele dermului sa fie recunoscut. Se formeaza complexe imune care determina hiperemie si exudat - substratul histopatologic al leziunilor maculo-papulare. in alte roze cutanate actiunea direct citopatica a rusului explica formarea culelor si a pustulelor. De exemplu, leziunile din herpes sau varicela sunt determinate de hiperplazia dermica si degenerarea balonizanta a celulelor infectate, cu aparitia incluziilor intranucleare. in herpesul neonatal, atat la nivelul pielii cat si in organe se intalnesc zone de necroza focala cu reactie infiltrativa cu celule mononu-cleare, perifocal. Incluziile intranucleare contin antigen ral in primul stadiu al infectiei, tardiv incluziile pierd antigenul ral fiind "cicatrici" ale infectiei. Infectia fatului cu rusul herpetic (mai ales tipul 2 - herpesul genital) se produce in cursul expulziei prin contaminare de la leziunile genitale ale mamei. De aceea, prezenta leziunilor herpetice la grade in ultimul trimestru al sarcinii constituie o indicatie pentru interventie cezariana.
Patogenia neurorozelor. Virusul rabic infecteaza omul in urma muscaturii animalului rabigen multiplicandu-se initial in tesutul conjunctiv dermic sau muscular. Proarea sa ulterioara este centripeta, pe traiectele nervoase, catre sistemul nervos central. Leziunile patognomonice gasite la nivelul cornului Amon sugereaza replicarea preferentiala in aceasta zona. Ulterior, diseminarea periferica se face centrifug, tot pe traiectele nervoase. Virusul rabic nu a fost izolat din sangele animalelor infectate.


Perioada de incubatie depinde de distanta dintre locul de inoculare si encefal. Muscaturile la fata sau la membrele superioare conduc mai timpuriu la boala, ativ cu muscaturile la. nivelul membrelor inferioare.In afara invaziei SNC pe cale septinevritica, alte rusuri infecteaza creierul consecutiv diseminarii remice (exemplu, enterorusurile, arborusurile). Exista cateva cai pentru traversarea barierei hematoencefalice: transferul prin endoteliul vascular al vaselor mici cerebrale, transferul consecutiv infectiei meningelor sau la nivelul plexului choroid. Infectia SNC este caracterizata de trei leziuni: necroza celulara, neuronofagie si infiltrat mononuclear perivascular. Virusul rabic care nu este citocid, ca si agentii encefalopatiilor subacute spongiforme, prezinta leziuni diferite de loul clasic al encefalitei rale: degenerare neuronala si vacuolizare, leziuni inflamatorii minime sau absente. in aceste cazuri afectarea neuronala, desi putin edenta morfologic, pare a za functiile inalt specializate ale celulelor infectate.

Concluzii

Evolutia rozelor acute este ciclica parcurgand urmatoarele faze: incubatie, debut, stare si convalescenta. Incubatia este scurta, in cazul rozelor limitate la poarta de intrare, sau lunga si foarte lunga (lentirusuri) in cazul diseminarii sistemice. Debutul este caracterizat de simptome nespecifice, generale, similare efectelor adverse ale terapiei cu interferon. Perioada de slare depinde de organele tinta afectate de replicarea rala si de raspunsul imun al gazdei. Mecanisme rale de eludare a raspunsului imun dar si deficiente imunitare ale gazdei conduc uneori la infectii cronice, persistente.



Alte materiale medicale despre: Virusologie



Bolile prionice suni determinate de agenti neconvcntionali al caror mecanism rcplicativ nu a fost decat partial lamurit. Modificarile patologice sunt [...]
Posibilitatile tehnice recente permit virusologilor sa identifice portiunile genomului viral care codifica anumite functii. De aici si pana Ia inginer [...]
STOMATITELE ERITEMATOASE Aparijia unui eritem (congestii) bucal nespecific este caracteristica in boli sistemice infectioase. in special in bolile er [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile