eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Adenoviridae

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Istoric
Adenovirusurile au fost descoperite accidental in perioada de extindere a utilizarii culturilor de celule in diagnosticul virusologie. Culturi de celule initiate din piese recoltate la amigdaleetomii evidentiau "spontan" un efect citopatic caracteristic: celule degenerate cu nucleii hipertrofiati condnand incluzii bazofile sau amfofile. Celulele epiteliale sunt tinta preferentiala a replicarii adenovirusurilor in vitro si in vivo.
Interesul pentru adenovirusuri a crescut in anii '60 cand s-a demonstrat oncogeni-tatea unor serotipuri pentru hamsterul nou nascut si ulterior, capacitatea transformanta in vitro pentru culturi de la unele rozatoare. Adenovirusurile reprezinta un model preferential in studiile de biologie moleculara existand rezultate interesante care leaga expresia unor gene virale de aspecte clinice specifice. De exemplu: sinteza pentonilor este legata de toxicitatea unor serotipuri (singurele toxine produse in infectiile virale) iar sinteza unor polipeptide timpurii (EIA) are efect imunomodulator.

Clasificare
Cele 47 serotipuri umane cunoscute sunt clasificate in raport cu criterii mai vechi sau mai noi in cate subgrupuri. Criteriile utilizate sunt hemaglutinarea (cu hematii de maimuta sau sobolan), oncogenitatea la hamster si similitudinile genomice in secventa nucleotidica a ADN viral. Indiferent de criterii, serotipurile se grupeaza neasteptat de asemanator rezultand sase subgrupe cu foarte putine serotipuri neclasificabile. Noile adenovirusuri noncullibile izolate din fecale reprezinta probabil un nou subgrup.
In ceea ce priveste coincidenja apartenentei la un subgrup taxonomic cu un anumit spectru clinic lucrurile sunt mai putin simple. Datele rezumate in elul 27.1. fac abstractie de frecventa infectiilor subclinice cu adenovirusuri, de asocierea lor cu episoade epidemice sau sporadice precum si de clinica infectiilor experimentale.

PROPRIETA‚TI STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ALE VIRIONULUI

Adcnovirusurile au genom ADNds, sunt lipsite de anvelopa si prezinta o simetrie icosaedrica a capsidei. Capsida contine 252 capsomere: 12 pentoni situati la jonctiunea a 5 fete triunghiulare si 240 hexoni situati pe fetele triunghiulare ale icosacdrului ( 27.1). Penionii servesc ca baza pentru imtarea unor proiectii exteme alcatuite din o tije fibrilara si un capat maciuca!. Complexul penton si fibra este numit capsomerul pentonic.


Toate adenovirusurile umane au un antigen de grup comun care esie cantonat pe hexoni. Pe fibra pentonului a fost localizat un antigen specific de tip implicat si in proprietatile hemaglutinante ale adenovirusurilor si in inductia anticorpilor virusneutralizanti. Peptidului din structura bazei pentonului ii sunt atribuite proprietari toxice si de citopatogenitate.
Un alt antigen discutat (T-penton tumor antigen) este recunoscut de anticorpii prezenti la animale purtatoare de tumori induse de adenovirusuri. Acest antigen nu este reiat cu peptidele structurale din hexoni, pentoni sau fibre ci cu proteine timpurii (codificate de genele El A si E1B pentru "early") sintetizate in ciclul replicativ adenoviral.

CLINICA‚
Initial, adenovirusurile au fost asociate infectiilor respiratorii acute dai", extinderea diagnosticului virusologie a demonstrat implicarea lor in afectiuni sporadice sau epidemice vizand tractul digestiv, urinar, ganglionii limfatici, ochiul, etc. Adenovirusurile ilustreaza perfect afirmatia ca, de obicei, un virus nu determina numai un anumit fel de patologie iar, aceiasi simptomatologie poate recunoaste o etiologie virala diversa. Enumeram afectiunile cele mai frecvent determinate de adenovirusuri:
1. Faringita epidemica sau endemica intalnita la copii si care este determinata de serotipurile 1, 2, 3, 5. 7. Este o afectiune febrila uneori complicata de keratoconjuc-tivita, pneumonie si crup. IncubatiiA» este de 5-7 zile, evolutia autolimitanta este, de asemenea, scurta.
2. Infectie acuta a cailor respiratorii superioare survine epidemic in colectivitati (de scolari, de militari, etc.) ceea ce a determinat interesul pentru un ccin viu administrat per os in capsule enterice. Serotipurile implicate sunt 4, 7, 14, 21.
3. Keratoconjunctivita epidemica sau "de bazin" este determinata de tipul 8 si, rareori, de tipul 19. Incubatia este in medie 10 zile (intre 5-20) iar debutul implica fotofobic, senzatie de corp strain in ochi, lacrimarc, adenopatie preauriculara, etc. Eroziuni punctiforme corneene cu vedere tulbure se intalnesc la copii. Transmiterea iatrogena, prin instrumentarul oftalmologie, a keratoconjunctivitei adenoviralc nu este exclusa.
4. Cistita hemoragica acuta este o afectiune sporadica intalnita la copii. Scrotipul 11 este frecvent izolat.
5. Adenita mezenterica si apendicita acuta este urmarea tropismului adenoidian al unor serotipuri (1,5). Inflamarea ganglionilor mezenterici si a tesutului limfoid din placile Peyer poate determina inginare, tulburari de peristaltism si simptomatologie de abdomen acut la copin mici.
6. Sindromul asemanator tusei convulsive (pertussis-like). O serie de autori au comunicat frecventa izolarii mixte de adenovirusuri si Bacillus pertussis de la copin cu tuse convulsi. Posibilitatea actirii unui adenovirus latent de catre B.pertussis este o explicatie tot atat de plauzibila ca si cresterea susceptibilitatii la infectia adenovirala secundar infectiei bacteriene.
7. Gastroenterite adenovirale au fost diagnosticate la copin mici sau la adultii imunosupresati. Este discuil daca adenovirusurile izolate din fecale constituie etiologia sindromului diareic pentru ca aceleasi adenovirusuri se izoleaza din scaun si de la subiectii sanatosi. Serotipuri mai recente, noncultibile, dar evidentiate prin imunoelec-tronomicroscopie par sa se grupeze intr-un subgrup cu tropism enteric.

LATENTA
Latenta este o proprietate comuna adenovirusurilor care explica recrudescentele aparute la purtatori. La fel interpretam asocierea acestor virusuri cu afectiunile cele mai diverse: hepatite, meningite, encefalite, ctc. in general, anticorpii antiadenovirali ating o seroprelenta de 70-80 % la rsta de 9-l0 ani, dar, mai putin de 50 % din subiecti fac infectii simptomatice.
Oncogeniiate. Serotipurile 12, 18, 31 au potential oncogen inalt la hamster si sobolan nou nascut si capacitate transformanta in vitro, pe culturi de la aceleasi specii. Alte serotipuri umane sunt oncogene in mai mica masura. Histologic, tumorile suni de tip sarcomatos. Studii scrologice sau de hibridare moleculara la bolnavi cu neoplasme diferite nu au argumentat participarea adenovirusurilor in cancerul uman. Totusi, descoperirea importanta facuta de Trentin si colab., 1960, privind generarea de sarcoame la hamsterii nou nascuti inoculati cu adenovirusul 12, a reprezentat initierea unui model experimental pentru studiul oncogenezei virale. Azi se stie ca numai gena virala timpurie El, care coopereaza cu oncogena celulara ras. este implicata in earcinogeneza. In plus, regiunea Ela a genei El poate inacti antioncogena P 53 (cap. 33)


Regiunea genomului adenoviral implicata in sinteza proteinelor timpurii (mai ales cea desemnata E 1 "immediatc early") este critica si pentru transformarea culturilor celulare cu adenovirusuri. Domeniul Ela este necesar pentru imortalizarea celulelor in cultura iar E1B pentru transformare. Doua etape sunt parcurse de celulele normale in cursul transformarii:
- prima poate fi explicata de hiperexpresia protooncogenei celulare ras:
- a doua este similara functiei oncogenei celulare myc (modulul 33). Defectivitate. Un virus defectiv intr-un anumit sistem virus gazda se replica numai in
coinfectie cu sau complementat de un virus helper. Adenovirusurilc asista replicarea unor dependovirusuri (familia Parvoviridae) in culturi de hamster unde, potentialul lor oncogen este astfel limitat. La rindul lor, unele adenovirusuri se replica productiv in celule simiene numai daca acestea sunt infectate latent cu virusul SV 40 (familia Papoviridae). Relenta unor virioni hibrizi in care capsida adenovirala imbraca genomul SV 40 pentru oncogenitate si securitatea unor ccinuri (preparate pe substrat simian) este neclara.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
In functie de prezentarea clinica probele recoltate pentru izolare sunt spalaturi nasofaringiene, fecale, secretii conjuctile, tesut adenoidian. Izolarea in culturi de fibroblaste de embrion uman este facila pentru ca adenovirusurile sunt dintre cele mai rezistente virusuri la caldura, dezinfectante, etc. Efectul citopatic este o prima indicatie diagnostica. Confirmarea se face prin fixare de complement, reactie care deceleaza antigene comune mai multor serotipuri. Imunofluorescenta si imunoelectronomicroscopia sunt tehnici utilizate pentru evidentierea adenovirusurilor non cullibile. Criteriile folosite pentru tipizare vizeaza succesiv: (1) evidentierea antigenelor fixatoare de complement (comune pentru subgrupuri), (2) evidentierea particularitatilor hemagluti-narii si, in final, (3) reactiile de seroncutralizare. Corespondenta acestor date cu alte particularitati biologice ale adenovirusurilor sunt sumarizate in elul 27. 2.

Profilaxie. Numarul serotipurilor adenovirale reflecta nu numai ordinea descoperirii lor ci, implicit, frecventa asocierii lor cu o patologie distincta. Este deci explicabil ca ccinurile antiadenovirale produse au inclus cel mai frecvent antigenele primelor serotipuri. Afectiunile respiratorii adenovirale la copii sau in colectivitati militare au fost tinta aplicarii unor ccinuri polilente vii atenuate (serotipurile 4, 7) sau inactite.
Protectia rezultata este de 50-70 % iar rezultatele eluarii cost/beneficiu indica si antaje economice.


Concluzii



Virozele respiratorii de ctiologie adenovirala sunt afectiuni epidemice sau sporadice autolimitante. Dupa virusurile gripale, adenovirusurile sunt cauza cea mai frecventa a virozelor respiratorii. Frecventa formelor inaparente trece de 50 %. Celelalte afectiuni (digestive, urinare, oculare, etc.) determinate de adenovirusuri sunt mai putin frecvente. Adenovirusurile dau frecvent infectii persistente care se pot reacti in cursul tratamentelor imunosupresoare care urmeaza transtelor de organ.



Alte materiale medicale despre: Virusologie



Istoric Adenovirusurile au fost descoperite accidental in perioada de extindere a utilizarii culturilor de celule in diagnosticul virusologie. Cultur [...]
INTRODUCERE Gazda confruntata cu infectia virala mobilizeaza mecanisme de aparare nespecifica si specifica. Rezistenta naturala (tabelul 8.1) este [...]
Diseminarea virusurilor de la poarta de intrare se face cel mai frecvent pe cale sanghina prin viremie (tabel 6.3). Participarea simultana a diseminar [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile