eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Virusologie - genomul viral, taxonomia virusurilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


VIRUSOLOGIE

1. MORFOLOGIA VIRUSURILOR:

- descrierea structurii virusurilor se refera totdeauna la virion care reprez unitatea completa de structura si functie

- morfologic se disting urmatoarele tipuri de virioni :

                      - virioni de forma cilindrica ( virusul mozaicului tutunului)

                      - virioni de forma sferica sau sferoidala (virusul gripal)

                      - virioni de forma paralelipippedica (poxvirusurile)

                      - virioni in forma de glont ( virusul turbarii)

                      - virioni in forma de cireasa, cu sauf ara coada ( bacteriofagii cu sauf ara coada)

- forma si dimensiunile virusurilor se deosebesc foarte mult intre ele

- majoritatea sunt alc dupa o structura generala comuna, cu unele exceptii cum sunt Poxvirusurile care au o structura particulara.

2. SIMETRIA VIRUSURILOR:

- este definita de aranjarea ordonata si repetata, intr-un ansamblu a unor subunitati identice ca forma si marime, dispuse in jurul unui sau al unui ax



- structura simetrica se intalneste in natura la toate cristalele

- simetria icozaedrica cubica : este denumita astfel datorita similaritatii sale cu forma geometrica numita icosaedru

                                                   - icosaedrul este un poliedru regulat cu 20 de fete, toate in forma de triunghi echilateral, 30 de muchii (creste) si 12 varfuri

                                                  - virusurile cu simetrie icozaedrica cunt cunoscute si ca virusuri sferice, dar au contur hexagonal datorita capsidei lor poliedrica

                                                  - cele mai importante familii de virusuri sunt : picornavirusurile, adenovirusurile, herpesvirusurile

- simetria helicala : - este definita de asezarea unitatilor componente in jurul unui ax, supus concomitent unei miscari de rotatie si unei miscari de translatie paralela cu un ax

                                 - capsomerele sunt asezate repetat, avand pozitii rezultate din cele doua feluri de miscari constituind o suprafata cilindrica, cu structura helicala

                                - virusurile cu simetrie helicala sunt : Orthomyxovirusurile (virusul gripal)

                                                                                              - Paramyxovirusurile ( virusul paragripal)

                                                                                              - Coronavirusurile

                                                                                              - Rhabdovirusurile (virusul rabic)

3. GENOMUL VIRAL:

- este reprezentat de masa de material genetic care contine totalitatea genelor producatoare de proteine si a segementelor de acid nucleic fara corespondenta proteica

- materialu genetic trebuie sa fie:

                 - capabil sa sticheze informatia genetica si sa o transmita celulei gazda in fct de necesitate

                 - sa transfere informatia genetica progenilor cu minima eroare

                 - sa aiba un grad mare de stabilitate fizica si chimica pt a se evita pierderea de informatie genetica

                 - sa faca schimburi genetice fara pierderi majore de informatie genetica

4. CRITERII TAXONOMICE:

- familia: - se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul viridae

                - la unele fam precum poxviridae, herpesviridae, s-au creat si subfamili

- subfamilia : se desemneaza cu denumirea specifica la care se adauga sufixul viridae

                       - in cazul familiei si/sau subfamiliei se incadreaza si genul

- genul de virus se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul virus

- examinarea prin microscopie electronica coloratia negativa a permis sa se faca caracterizarea virusurilor dupa : - dimensiuni

                              - aspect morfologic

                              - tipul de simetrie

                              - prezenta invelisului pericapsidal

                              - structura de suprafata

5. TAXONOMIA VIRUSURILOR PATOGENE PT ANIMALE:

Familia se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul „viridae'. in cadrul familiei au fost incadrate virusuri sau populatii de virusuri care au caractere structurale si genomice comune prin care se disting de alte populatii de virusuri. La unele dintre familii (Poxviridae, Herpesviridac, Papovaviridae si Retroviridae) s-au creat si subfamilii.

Subfamilia se desemneaza cu denumirea specifica la care se adauga sufixul „virinac'. in cadrul familiei si/sau subfamiliei se incadreaza genul.

Genul de virus se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul „virus'. in cadrul genului sunt incadrate virusuri sau populatii de virusuri care au caracteristici comune care le disting de alti membri din cadrul aceleasi familii/subfarnilii. Ex.: Coronavirus.     Rotavirus.    Herpesvirus.

Subgenul este un taxon utilizat numai in cazul familiei Adenoviridae pentru a se diferentia adenovirusurile patogene pentru om de cele patogene pentru pasari.

Pe baza criteriilor taxonomice enumerate mai sus virusurile au fost clasificate in doua mari grupe: virusuri cu genom ADN si virusuri cu genom ARN

6. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA PICORNAVIRIDAE:

- denumirea acestor virusuri vine de la cuvantul pico=mic si tipul de acid nucleic ARN pe care il contin in genom

- acidul nucleic este tip ARN monocatenar liniar de sens pozitiv

- capsida virala are simetrie icosaedrica (cubica)

- particular virala este neinvelita (nuda)

- acest virus nu contine lipide in structura lor si de aceea sunt eter-rezistente

- sinteza si maturarea virusului se produce in citoplasma celulei gasda, iar eliberarea particulelor virale mature se realizeaza prin efect litic

- in cadrul acestei famili au fost incadrate 3 genuri : enterovirusuri, aphtovirusuri si rhinovirusuri

- picornavirusurile care produc boli la animale amintim : enterovirusurile porcine si bovin, virusul encefalomielitei aviare, virusul hepatitei virale a bobocilor, virusul febrei aftoase

Genul Enterovirus : - sunt incadrate enterovirusurile izolate de la porcine, bovine, pasari

                                 - replicarea se realizeaza prin formarea unui dublu lant nucleic intermediar

                                 - enterovirusurile care produc boli la animale: Enterovirusul bovin, Enterovirusul porcin,  virusul encefalomielitei aviare

Genul Aphtovirus : - aphtovirusurile induc in celula infectata sinteza enzimei ARN-polimeraza

                                - au o structura antigenica foarte complexa  de unde => o pluralitate antigenica caracteristica pt virusurile incadrate in acest gen

                                - boli produse : virusul febrei aftoase

Genul Rhinovirus : - contin ARN monocatenar

                                - sunt rezistente la tratamentul cu solventi organici

                                - provoaca la om afectiuni respiratorii, la cabaline produc tulburari generale insotite de tulburari respiratorii

7. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA CALICIVIRIDAE:

Genul Calicivirus:

- sunt asemanatoare cu picornavirusurile, dar in coloratie negative au un aspect characteristic determinat de capsomerele virale care au forma de cupa

- genom format din ARN cu catena pozitiva

- are proprietati hemaglutinante fata de hematiile de om de grupa O, oaie

- calicivirusurile care produc boli la animale : virusurile exantemului culos al porcului, virusul bolii hemoragice a iepurelui

8. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA REOVIRIDAE:

- sunt virusuri care contin ARn dublu catenar linear

- capsida are forma icosaedrica si este acoperita de doua membrane de natura proteica

- virusurile incadrate in aceasta familie au fost divizate in 3 genuri : reovirusuri, orbivirusuri si rotavirusuri

Genul Reovirus : - sunt virusuri izolate de la om, maimuta, caine, bovine, ovine, soareci

                             - au genomul constituit din mai multe segmente de ARN dublu catenar

                             - membrana proteica externa este sensibila la actiunea protozelor

                             - replicarea si maturarea virionilor se preduce in citoplasma celulei gazda unde produce aparitia de incluzii

                             - la om produce febra, tulburari digestive (diaree) si respiratorii , la bovine produc tulburari digestive si respiratorii, iar la ovine tulburarile digestive

Genul Orbivirus :  - au genomul format din 10 segmente de ARN dublu catenar, liniar

                              - in celulele infectate se pun in evidenta incluzii intracitoplasmatice, sunt difuzate in principal de tantari mai ales cei din genul Culicoides

                              - din acest gen fac parte : virusul bolii limbii albastre a oilor si caprelor, virusul pestei ecvine africane

Genul Rotavirus : - au fost izolate in special de la tineretul bovin si porcin

                               - sunt incadrate virusuri care contin o capsida dubla

                               - virusurile incadrate in acest gen produc diaree la tineretul tuturor speciilor de animale

                               - virionii sunt rezistenti la eter, relativ stabili la caldura, iar infectivitatea este stabila la pH 3

9. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA BIRNAVIRIDAE:

Genul Birnavirus: - s-a desprins din familia Reoviridae

                              - reprezentat al acestei familii: virusul bursitei infectioase aviare si virusul necrozei pancreatice a pastravului

                              - sunt incadrate virusuri care contin o capsida dubla

                              - virusurile incadrate in acest gen produc diaree la tineretul tuturor speciilor de animale

10. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA PAPOVAVIRIDAE:

Genul Papilomavirus : - prezinta virusuri cu genom format din ADN dublu catenar

                                      - in structura lor nu s-au identificat proteine cu rol de enzime

                                      - capsida este icosaedrica neinvelita , exista si forme filamentoase

                                      - virionii sunt rezistenti la tratamentul cu eter si sunt stabili la pH acid

                                      - ciclul de replicare se desfasoara lent si se produce in nucleul celulei gazda

                                      - produc infectii cronice de tip oncogen

                                      - produce papilomatoza la diferite specii de animale : iepure, caine, vaca, porc, oaie

11. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA ADENOVIRIDAE:

Genul Adenovirus: - sunt incadrate cu genom ADN dublu catenar

                                - capsida icosaedrica

                                - contin un antigen specific cu rol in fixarea virusului pe celula gazda si tot ele poseda si activitate hemaglutinata

                                - adenovirusurile au tropism pt mucoase si produc sindroame enterice si/sau pulmonare

                                - la caine produce hepatita contagioasa, la pasari provoaca hepatita cu incluzii

12. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA PARVOVIRIDAE :

Genul Parvovirus: - parvovirusurile sunt virusuri mici cu simetrie icosaedrica, neinvelite

                               - genom format dintr-o molecula de ADN monocatenar

                               - sunt rezistente la tratamentul cu solventi organici si destul de stabile fata de caldura si pH acid



                               - parvocirusurile produc enterite la: sobolani, hamsteri, soareci, bovine, porcine, caini, pisici

13. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA IRIDOVIRIDAE:

- sunt incadrate virusurile care contin un singur lant de ADN

Genul Iridovirus : - cel mai important reprezentant pt patologia virala la animale este virusul pestei porcine africane

14. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA INVELITE- FAMILIA TOGAVIRIDAE:

- in aceasta fam sunt incadrate virusuri care contin genom format din ARN monocatenar linear

- capsida virala se formeaza din citoplasma celulei gazda, iar invelisul extern la nivelul membranei acesteia

- sunt virusuri eter labile

- sunt incadrate virusurile care apartin urmatoarelor grupe : - alfavirusuri

                                                                                                      - flavivirusuri

                                                                                                      - arterivirusuri

Genul Alfavirus : - contin in structura anvelopei enzime numite hemaglutinine

                             - in celula gazda induc sinteza enzimei ARN polimeraza care este o replicaza

                             - virusurile din acest grup sunt neurotrope si determina boli cu caracter hemoragic

                             - provoaca boli tropicale si subtropicale

                             - la om si maimuta produc encefalite si atrite in special in zonele tropicale, la cabaline pe continentul american produc encefalomielite infectioase : virusul encefalomielitei ecvine de vest, virusul encefalomielitei ecvine de est

Genul Flavirus : - invelisul extern este reprezentat de o membrana dubla de natura lipoproteica care prezinta la exterior proiectii de natura polipeptidica

                           - replicarea are loc in citoplasma, iar maturarea se produce in cusrul eliberarii din celula gazda prin fenomenul de inmugurire la nivelul membranei celulare

Genul Arterivirus : - este incadrat virusul arteritei ecvine si virusul sindromului respirator acut la porc ce au caracteristici morfologice, moleculare si de infectiozitate asemanatoare cu a celorlalte virusuri

15. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA INVELITE- FAMILIA HERPESVIRIDAE:

Genul Herpervirus: - herpesvirusurile sunt virusuri care au genom format din ADN dublu catenar linear, cu simetrie icosaedrica si invelite

                                - capsida este invelita de doua straturi: unul intern in contact direct cu capsida, format din proteine legate covalent cu glucide aminate si unul extern care este un dublu strat lipidic

                                - la animale herpesvirusurile sunt agentii etiologici ai bolilor: rinopneumonia equine, rinotraheita bovina, rinotraheita felina

16. VIRUSURI CU SIMETRIE HELICOIDALA- FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE :

Genul Paramyxovirus: - au o forma variata, dar predomina cea sferica

                                      - virionii sunt relative instabili si isi pierd destul de repede integritatea morfologica

                                      - virionul matur dispune de un invelis extern de natura lipoproteica care provine din membrana celulei-gazda

                                      - enzimele sunt prezente in mod diferit la variate genuri de paramyxovirusuri si sunt reprezentate de transcriptaza, poliadenilattransferaza, metiltransferaza si neuraminidaza

                                      - proteinele functionale sunt reprezentate fiecare de un sg tip de glicoproteine : hemaglutinina, neuraminidaza, proteina factorului de fuziune celulara si proteina responsabila de hemoliza

                                     - produc incluzii intracitoplasmatice in celulele gazda, determina formarea de sincitii celulare si produc hemadsorbtie, peste bovina, pesta rumegatoarelor mici

17. VIRUSURI CU SIMETRIE HELICOIDALA- FAMILIA RHABDOVIRIDAE :

Genul Lyssavirus : - principalul reprezentat al acestui grup este virusul rabic

                                - pe ultrasectiuni examinate la microscopul electronic se observa un canal central axial care prezinta striatii caracteristice

                                - cultivarea virusului reuseste cu usurinta prin inoculare intracerebrala la soareci tineri, cobai, iepuri si hamsteri, insusire exploatata pt efectuarea diagnosticului bolii

                                - dpdv antigenic, virusul turbarii este unic, dar exista diferente privind patogenitatea, durata perioadei de incubatie

                                - virusul rabic se elibereaza prin inmugurire din membranele reticulului endoplasmic sau membrana celulara

                                - virusul rabic se transmite obisnuit prin muscatura sau zgarietura si provoaca turbarea spontana la diferite specii de animale si om

                                - rezistenta virusului rabic in mediul exterior este scazuta

18. VIRUSURI CU SIMETRIE HELICOIDALA- FAMILIA CORONAVIRIDAE :

Genul Coronavirus : - coronavirusurile sunt particule virale pleiomorfe, anvelopate

                                  - coronavirusurile sunt ageni etiologici ai urmatoarelor boli : peritonita infectioasa felina, gastroenterita transmisibila a porcului, diareea epidemica porcina, encefalomielita porcilor cu virus hemaglutinant

                                 - virusul se poate replica pe culturi de celule primare de rinichi si tiroida de porc si pe linii celulare testiculare de porc sau de origine felina

                                 - efectul citopatic poate sa lepseasca la unele tulpini (suse) de virus sau acesta poate sa fie observat numai dupa cateva pasaje

 

 

 

19. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE COMPLEXA- FAMILIA RETROVIRIDAE :

Genul Retroviridae : - virusurile incadrate in aceasta familie ocupa un loc important in cadrul patologiei animale si umane fiind implicate in procesele tumorale, motiv pt care au fost numite virusuri tumorale

                                   - sunt virusuri ARN, invelite si cu simetrie complexa

                                   - variabilitatea structurala si antigenica a anvelopei este deosebit de mare

                                   - particule virale de tip A se gasesc numai in citoplasma celulelor infectate

                                                                            - contin un nucleoid inelar, inconjurat de o membrana externa

                                   - particule virale de tip B prezintape membrana externa spini desi , iar nucleoidului are pozitie excentrica

                                                                              - nu are relatii antigenice cu virusurile leucozice de tip C

                                    - particulele virale de tip C au un nucleotid dens situat central

                                                                                - acest grup de virusuri au primit denumirea de oncornavirusuri

                                                                                - nu sunt citopatogene, dar induc transformarea celulelor si sunt puse in libertate in spatiile extracelulare in permanenta fara a distruge celula gazda

                                                                               - nu prezinta activitate hemaglutinanta si nu poseda neuraminidaza

                                      - particulele de tip D se aseamana cu cele de tip B, dar nu au spini pe suprafata invelisului extern

                                                                          - nucleoidului este situat excentric si au toate insusirile descrise la oncornavirusuri

                                                                          - au fost izolate de la primate

20. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE COMPLEXA- FAMILIA POXVIRIDAE :

- poxvirusurile sunt virusuri cu simetrie complexa

- virionii au fosrma de caramida

- sunt cele mai complexe virusuri patogene pt vertebrate

- nucleoidul este situat central si este invelis de o membrana nucleoidica, o capsida proteica si un invelis extern alcatuit dintr-o dubla membrana cu filamente, doi corpi laterali si un invelis lipidic

- genomul este format dintr-o molecula de ADN dublu catenar

- cele mai multe particule virale poseda peste acest invelis o membrana externa pe care o capata din celula gazda

- antigenele caracteristici virusului sunt at structuri de suprafata cat si structuri interne

- antigenele de structura interna sunt responsabile de productia de anticorpi neutralizati

- incluziile pot avea o forma rotunda, ovala sau neregulata , inconjurate de un halou clar, omogene sau granuloase, acidofile

- poarta denumiri diferite dupa cercetatorul care le-a descris pt prima data : corpusculii Borrel la ovine, Bpllinger la pasari, Buist la bovine si Guarnieri la iepure

21. BACTERIOFAGII :

- sunt virusuri care paraziteaza bacteriile

- efectul acestei parazitari este liza celulei bacteriene

Morfologia fagilor : - dpdv morfologic in natura exista trei tipuri de fagi :

                                               - fagi in forma de cireasa

                                               - fagi sferici

                                               - fagi filamentosi

Capul fagului : - are o forma poliedrica, iar pe sectiune forma hexagonala

                          - are o simetrie binara icosaedrica pt cap si helicala pt coada

                          - fagul sferic are o simetrie icosaedrica, iar cel filamentos o simetrie helicala

                          - in interiorul capului se afla genomul fagului

Gatul fagului: - este reprezentata de o placa hexagonala care prezinta in centru un orificiu prin care trece cilindrul axial al cozii si are in structura sa sase fibre cu rol in injectarea acidului nucleic in celula gazda

Coada fagului: - este compusa dintr-un cilindru axial, teaca cozii, placa bazala si fibrele cozii

                          - cilindrul azial este un canal de scurgere a acidului nucleic in celulele care sunt infectate

22. CICLUL DE REPLICARE VIRALA- REPLICAREA VIRUSURILOR CU GENOM ARN :

23. CICLUL DE REPLICARE VIRALA- REPLICAREA VIRUSURILOR CU GENOM ADN :

24. MORFOGENEZA SI ELIBERAREA VIRUSURILOR DIN CELULA :

- multiplicarea virusurilor se realizeaza in celula gazda prin 3 procese esentiale care sunt comune tuturo virusurilor : replicarea genomului, transcriptia si translatia

- mesajele virale transmise prin ARNm sunt sintetizate in citoplasma celulei gazda, actionand direct ca tipare pt sinteza polipetidelor, pt k in citoplasma celulei gazda nu exista nici un mecanism de formare ARNm

- mesajele virale policistronice produce in nucleul celulei gazda nu sunt in general adecvate pt sinteza polipeptidelor si de aceea moleculele de ARNm mari sunt clivate in vederea efectuarii translatiei inainte de a fi  transportate in citoplasma

- virusurile se diferentiaza prin : - tipul de acid nucleic prezent in virion

                                                       - cantitatea de informatie genetica de care dispune

                                                       - modul de maturare si de eliberare din celula gazda

- rezultatul replicarii virale in celula gazda se traduce prin : - genoame noi



                                                                                                     - polipeptide structurale (capside, enzime) si nestructurale cu rol functional

                                                              - acestea prin ansamblare formeaza progeni

25. CLASE DE SISTEME GENETICE VIRALE 



26. INTERRELATII VIRUS-CELULA GAZDA- CICLUL LITIC:

a. infectia de tip productiv : - infromatia genetica eliberata de virion in celula gazda este completa si este transmisa si instalata integral rezultand moartea celularasi eliberarea de virioni complet structurali, incapsidati, maturi si infectanti

                                               - virusurile multiplicate astfel sunt tulpini virulente si se caracterizeaza printr-o mare capacitate de transmitere pe cale orizontala exprimandu-se clinic prin boala acuta

b. infectia persistenta, endosimbiotica : - celula infectata supravietuieste un timp indelungat si poate sa produca in mod continuu sau intermitent virus complet determinand o infectie productiva, sau numai unele componente virale ceea ce denumim infectie abortiva

                                                                    - sunt numeroase virusuri care produc infectie virala persistenta cronica sau ciclica si poate fi determinata in principal peu na din urmatoarele cai :

          - prin particule virale defectiv-interferente

          - prin ADN intermediar

c. infectie integrata : - reprezinta un alt exemplu de infectie virala endosimbiotica in care at virusuri cu genom ADN cat si ARN sunt transcrise mai intai in copii ADN numite provirus

                                   - provirusul poate sa coexiste un timp indelungat cu genomul functional al celulei gazda, fara sa aiba loc o reprimare decelabila a genelor virale

                                  - in acest caz genomul viral este represat

                                  - infectia integrata se produce in special in cazul infectiilor cu virusuritumorale ADN sau ARN in care se realizeaza copii ADN ale genomului viral care sunt integrate in genomul celulei gazda

Ciclul litic

- informatia genetica eliberata de catre virionul infectant in celula gazda este completa si este transcrisa integral, proces care duce in final la moartea celulei gazda si eliberarea de virioni complet structurati, incapsidati, maturi si infectanti.               

- virusurile care se multiplica in acest mod sunt catalogate ca tulpini virulente si se caracterizeaza printr-o mare capacitate de transmitere pe cale orizontala exprimandu-se clinic prin boala acuta.

- durata ciclului litic variaza de la 30 minute la bacteriofagi pana la 5-20 ore la virusurile animale.

- intervalul de timp scurs din momentul inocularii pana la cresterea brusca a cantitatii de virus extracelular este denumita perioada de latenta.                                          

27. VIRUSURI CARE SE ELIBEREAZA DIN CELULA GAZDA PRIN DISTRUGEREA COMPLETA A CELULII

- in caracterizarea fiecarui tip de virus pus in relatie cu celula gazda, intervin o serie de elemente hotaratoare: - tipul de acid nucleic continut de virion

                                            - sediul maturarii virionului 

                                            - modul de eliminare a acestuia din celula gazda.                                                                                              

- virusurile cu structura complexa, prezinta procesul de asamblare mai complicat implicand si preluarea structurilor celulare membranare modificate prin inserarea unor glicoproteine virale specifice (togavirusuri, coronavirusuri si retrovirusuri).                      

- virusurile care contin ARN sunt eliberate masiv din celula, iar virusurile care contin ADN au tendinta de a ramane in celulele in care s-au replicat un timp indelungat, eventual sub forma de inciuzii virale.                                        

- virusurile cu genom ARN sunt eliberate din celula gazda prin exocitoza-inmugurire, dupa cum s-a constatat in cazul Myxovirusurilor, Paramyxovirusurilor.                                                                

- fenomenul de inmugurire nu dauneaza prea mult celulei gazda, deoarece membrana celulara se reface la locul de eliberare a virusului.                                             

- virionii progeni eliberati in mediul extracelular se proa apoi la celulele vecine continuand infectia.                                                                                                            

- informatia genetica eliberata de catre virionul infectat in celula gazda este completa si este transcrisa integral, proces care duce in final la moartea celulei gazda si eliberarea de virioni complet structurati, incapsidati, maturi si infectanti.  

28. VIRUSURI CARE SE ELIBEREAZA DIN CELULA GAZDA PRIN INMUGURIRE

Asamblarea si eliberarea virionilor la virusurile invelite. Invelisurile virale provin din membranele celulei gazda si se alatura la nucleocapside in momentul in care virusul paraseste nucleul sau suprafata celulei, fenomen numit inmugurire.

Membranele celulare de la sediul in care urmeaza sa aiba loc inmugurirea particulelor virale sunt modificate in sensul ca ele au incorporate in ele antigene specific virale.

29. VIRUSURI CARE SE DEZVOLTA IN CELULA GAZDA PANA INFECTIA PERSISTATENTA:

- celula infectata supravietuieste un timp indelungat producand in mod continuu sau intermitent virus complet (virioni maturi) ceea ce denumim infectie productiva  sau numai unele componente virale ceea ce 'denumim infectie abortiva in cadrul infectiei abortive se sintetizeaza componente virale care nu se asambleaza

- majoritatea virusurilor, in afara de infectiile acute (litice) produc si infectii cronice persistente, atat in conditii naturale cat si experimentale

- decelarea unei infectii, prin investigatii de laborator, se face utilizandu-se tehnici speciale cum ar fi de exemplu

      cultivarea prelungita in vitro a unor fragmente de organ;

      realizarea din fragmentele recoltate prin biopsie a unei culturi primare de celule,

      cocultivarea sau fuzionarea celulelor infectate persistent cu celule permisive

Rolul particulelor virale defectiv-interferente s-a demonstrat in conditii experimentale prin infectarea celulelor folosind un inocul concentrat care contine o proportie mare de particule virale defective, care au dus la instalarea infectiei persistente.

Particulele virale, defective interfereaza cu infectia cu virus virulent la nivelul sintezei, de acid nucleic sau proteine, proces care este in mare masura dependent de competenta celulei gazda.

30. VIRUSURI CARE DEZVOLTA IN CELULA GAZDA INFECTIE INTEGRATA NEPRODUCTIVA SAU LATENTA:

- reprezinta un alt exemplu de infectie virala endosimbiotica, in care at virusuri cu genom ADN cat si ARN sunt transcrise mai intai in copii ADN numite provirus

- provirusul poate sa coexiste un timp indelungat cu genomul functional al celulei gazda, fara sa aiba loc o reprimare decelabila a genelor virale, in acest caz genomul viral este represat

- infectia integrata se produce in special in cazul infectiilor cu virusuri tumorale ADN sau ARN in care se realizeaza copii ADN ale genomului viral care sunt integrate in genomul celulei gazda

- provirusul poate fi transmis pe cale verticala, la descendentii celulei gazda latent infectata, iar formele replicative intermediare pot fi transmise pe cale verticala la descendentii celulei gazda latent infectata

31. GENOTIPUL SI FENOTIPUL VIRAL:

Genotipu viral: - reprezentat de totalitatea segmentelor de material genetic care corespund unor caractere fenotipice manifestate in morfologia virionului matur, precum si in ciclul biologic de infectie si replicare virala.

32. MUTATIA SPONTANA :

- reprzinta schimbarea naturala a unui caracer care se transmite ereditar

- in natura se produc asemenea mutatii la anumite virusuri cu importantamajora in epidemiologie

- important la mutatia spontana este rata mutatiei care reprezinta frecventa relativa cu car se produce aparitia unei schimbari, raportata la segmentul genetic si nr de replicari

- virusurile cu un nr limitat de gazde (poli, hepatita, rujeola) au o rata scazuta de mutatii spontane

- evidentierea acestor mutante poate fi conditionata de :

           - mutantul are avantaje selective fata de restul particulelor, fiind mai patogeni si putand sa schimbe profilul epidemiei

                                - avantajul selectiv nu se explima totdeauna prin cresterea patogenitatii si omorarea gazdei

           - mutantul prezinta o atenuare a patogenitatii care este favorabila evolutiei bolii, dar poate avea si efect negativ asupra gazdei pt k isi poate schimba si structura antigenica

           - mutatia spontana virala poate sa fie indusa de agenti fizici, chimici, celula gazda, specia, calea de patrundere

33. MUTAGENEZA INDUSA:

- reprezinta procesul de crestere a frecventei unei mutatii pt un character dat, prin tratarea virusului cu agentii mutageni cu activitate preferentiala pt genomul viral

- se urmareste selectarea mutatiilor pt un anume caracter

- agenti mutageni actioneaza asupra : - acidului nucleic in repaus

                                                                  - acidului nucleic in faza de replicare-prin substituirea unei baze purinice sau pirimidinice iar agentii mutageni sunt analogii acestora



34. RECOMBINAREA GENETICA LA VIRUSURI:

- prin recombinare genetica la virusuri se intelege interschimbul de segmente de acid nucleic care se realizeaza intre genomurile ce apartin unor virusuri diferite

- rezultatul acestui interschimb de material genetic este aparitia unor virioni cu caractere noi care sunt consecinta unor noi combinati de gene

- recombinarea reprezinta si un alt mechanism generator al polimorfismului si evolutiei virusurilor

Recombinarile pot fi: - intramoleculare: care reprez reasocieri de segmente ale moleculelor de acid nucleic aflate in interschimb din care rezulta un genom nou cu segmente lineare reasortate

                                    - intermoleculare care reprezint reasortari genetice in care moleculele separate ce apatin unor genomuri pluricelulare, se reasociaza in genomuri recombinate, virionii nou rezultati se numesc recombinati

35. SENSIBILITATEA VIRUSURILOR FATA DE AGENTII FIZICI

Temperatura: - influenteaza virusurile in mod variabil in fct de limitele intre care se situeaza de complexitatea structurala a particulelor virale si de interventia consecutiva a altor factori

                        - majoritatea virusurilor sunt repede inactivate de temperaturile care depasesc 60°C, dar exista virusuri care rezita perioade variabile de timp chiar si la temperatura de fierbere a apei

                        - temperaturile joase sunt bine suportate de virusuri, frigul viind un bun factor de conservare a virusurilor si se foloseste in mod curent in practica de laborator

Uscaciunea: - are o influenta negativa asupra majoritatii virusurilor

                     - daca uscarea se efectueaza lent si la temperaturi joase proprietatile virusurilor nu au de suferit si se pot conserva pt mult timp

                     - un rol important pt a asigura obuna conservare o are pH-ul suspensiei virale care se situeaza intre limitele de 7,1-7,4

Ultrasunetele: - cu cat structura virusurilor este mai complexa cu at ultrasunetele actioneaza mai distructiv asupra lor, ca urmare bacteriofagii sunt virusurile cele mai sensibile ireversibile a lor chiar cu punerea in libertate a acidului nucleic

Radiatiile ionizante: - razele alfa, gamma si rontgen produc inactivarea virusurilor dupa expunerea suspensiilor virale la intervale variabile de timp dar nu le altereaza capacitatea antigenica

Radiatiile neionizante: - exercita un pronuntat efect nociv asupra virusurilor actionand asupra unor legaturi labile din structura virusurilor

36. SENSIBILITATEA VIRUSURILOR FATA DE AGENTII CHIMICI:

Variatiile de pH: are o importanta mai mare sau mai mica in fct de virus

                             - se apreciaeaza ph-ul cuprins intre 5 si 8 asigurand o stabilitate in cazul majoritatii virusurilor patogene pt animale

                             - unele virusuri au o rezistenta deosebita la pH acid cuprins intre 2-3 (enterovirusurile rezista la pH foarte acid din stomac, apoi ajunge in intestin si se replica in enterocitele de la acest nivel)

Concentratia ionica: - a mediului in care se gasesc virusurile pot influenta stabilirea lor

                                   - astfel virusul encefalomilitei ecvine isi pierde infectivitatea foarte repede stabil timp de mai multe saptamani

Substantele chimice: - unele substante chimice actioneaza nociv asupra virusurilor prin diferite combinatii chimice pe care le induc si care au ca rezultat final incativarea virusurilor

- forma aldehida- este una dintre putinele substante chimice care distruge aproape toate virusurile

- oxidantii- apa oxigenata, permanganatul de potasiu, hipocloritii au efect virulicid pronuntat

37. RELATII DINTRE VIRUSURI SI ORGANIZMUL GAZDA – TROPISMUL :

- tropismul sau afinitatea virusurilor pt anumite specii de animale, pt anumite tesuturi sau pt anumite celule reprezinta o proprietate biologica importanta, deoarece determina particularitatile de patogenitate ale virusurilor

- afinitatea virusurilor pt anumite tesuturi se determina in general prin injectarea intravenoasa a suspensiei infectate la un animal sensibil

- virusurile pot fi clasificate: - virusuri dermotrope cu afinitate pt piele si mucoase: virusul febrei aftoase, virusul boli culoase a porcului

                                                - virusuri neurotrope cu afinitate pt sistemul nervos central: virusul rabic, virusul encefalitei de est, de vest, venezueleaza

                                                - virusuri organotrope: cu afinitate pt organele interne: virusul bursitei infectioase aviare, virusul bolii limbii albastre

                                                - virusuri dermoneurotrope: cu afinitatept piele si sistem nervos central: virusurile herpes

                                                - virusuri pantrope: cu afinitate pt celulele sistemului reticuloendotelial: virusul pestei porcine clasice

38. RELATII DINTRE VIRUSURI SI ORGANIZMUL GAZDA – TIPURI DE INFECTII VIRALE:

1. infectiile acute: - la nivel celular infectiile acute evolueaza ca infectii productive in cursul carora virusuleste replicat cu producere de virus progen si in unele cazuri cu moarte celulara

                               - sf acestor infectii este in fct de virulenta agentului patogen si de intensitatea reactiilor de aparare ale sistemului imunitar

                               - de cele mai multe ori virusul este eliminat din orgnism lasand dupa caz o stare de imunitate mai mult sau mai putin solida

2. infectii enaparente: corespund situatiilor in care infectia si multiplicarea virusurilor nu sunt insotite de manifestari clinice

                                      - de regula virusul este eliminat din organism lasand o stare de imunitate detectata prin prezenta anticorpilor serici

3. infectii persistente: - unele virusuri pot produce infectii de lunga durata care pot fi de mai multe tipuri: infectii cronice cu producere continua de virus, uneori urmand stari de boala si infectii latente

                                       - unele virusuri pot produce at infectii cronice cat si latente si uneori cele 2 tipuri pot aparea la acelas animal

4. infectii lente: - sunt infectii care au perioada de incubatie foarte lunga, evolutie progresiva si lenta, datorita persistentei virusului in organismul gazda fara a distruge celulele pe care le paraziteaza si fara a produce semne clinice de infectie

                             - aceste virusuri scapa de reactiile raspunsului imun normal si in felul acesta scapa de efectele acestuia

5, infectii cronice: - au o evolutie indelungata datorita incapacitatii reactiilor de aparare ale organismului de a elimina virusul din organism

                              - multe infectii cronice evolueaza fara manifestari clinice evidente

                              - in unele cazuri infectiile cronice pot determina dupa o perioada indelungata de evolutie fie imbolnaviri cu caracter malign fie complicatii imunopatologice de tipul glomerulonefritelor cu complexe imune

                              - este cea mai cunoscuta datorita gravitatii ei pt om este hepatita sericva de tip B, datorata unui deficit al sistemului imunitar

6. infectii latente: - virusurile din grupul Herpes infecteaza omul si apropae toate speciile de animale testate

                               - in cursul primei infectii virusul se multiplica in celulele epiteliale, dupa care migreaza pe calea axonilor pana la ganglioni senzoriali si autonomi, unde produce o infectie latentaprobabil in neuronii locali

39. APARAREA ANTIVIRALA – REZISTENTA NATURALA:

- se datoreaza unor factori fiziologici la care se adauga factorii pe care organismul ii elaboreaza la contactul cu virusul infectant

- factorii care determina gradul de rezistenta naturala fata de virusul infectat:

         - interferonul

         - temperatura organismului

         - starea de intretinere si ingrijire

         - hormonii

         - enzimele intestinale

         - lizozimul

         - bila

Interferonii: - este o substanta antivirala cu spectru larg si actiune nespecifica cu proprietatea de a inhiba replicarea oricarui virus in celelalte specii de care a fost produs sau ale unor specii strans inrudite filogenetic

                     - interferonii elaborati de diferite celule sau specii se deosebesc intre ei prin secventa aminoacizilor din cadrul componentei polipeptidice si prin continutul diferit in glucide

                     -  este un produs al genomului celular in care a fost produs si este insotita de obicei de un grad de protectie incrucisata intre specii strans inrudite

                     - efectele inhibitorii influenteaza: - multiplicarea virusurilor

                                                                              - cresterea intracelulara a altor microorganisme

                                                                              - cresterea si multiplicarea celulelor

                                                                              - producerea de anticorpi

                     - efectele activatoare au actiune asupra: - exprimarii unor antigene la suprafata celulelor

                                                                                           - citotoxixitatii lifocitelor

                                                                                           - fagocitozei

                     - interferonul este un agent antiviral care face parte din prima linie de aparare naturala a celulei animale fata de virusuri, pt k apare cel mai precoce dintre toate sistemele de aparare ale gazdei

40. APARAREA ANTIVIRALA – REZISTENTA DOBANDITA:

- fata de agentii infectiosi animalele vertebrate au dez un complex de masuri defensive numite generic raspuns imun

- la elaborarea raspunsului imun participa o multitudine de celule si molecule sintetizate in organism

Antigenul: - se intelege o molecula care inoculata in organism este capabila sa induca declansarea unor reactii imune si sa reactioneze specific cu produsii acestor reactii numite anticorpi

                 - at knd infecteaza celulele unui organism virusurile se comporta ca antigene

                 - sistemul imun al organismului gazda nu le recunoaste ca structuri proprii si incearca pe diverse cai sa elimine aceste antigene pt a prevenii instalarea infectiei

                 - sunt numeroase situatiile in care org prin raspunsul imun reuseste sa blocheze infectia virala inainte ca aceasta sa produca daune serioase org

                 - persistenta unui virus in org dupa boala poate sa fie determinata de una din urmatoarele cauze: - aparitia unui mecanism de replicare care scapa raspunsului imun

                                  - mutatii ale genomului viral

                                   - aparitia unei deficiente in sistemul imun

Anticorpii: - sunt rezultatul activarii si maturarii limfocitelor B care este productia de anticorpi care reactioneaza specific cu antigenul care a stimulat inducerea lor

                 - au urmatoarele functii antivirale:

                        - neutralizeaza infectivitatea virusului, se leaga de receptorii prezenti pe suprafata virusului si impiedica absorbtia si penetrarea celulelor gazda producand si modificari fizio-chimice care duc in final la decapsidare si distrugere

                        - ac tiveaza complementul, efectul acestei activari este liza virionilor cu invelis sau uneori chiar a celulelor infectate cu virus

 

 

41. IMPORTANTA PRACTICA A STUDIERII VIRUSURILOR:

- cunoasterea si utilizarea proprietatilor unor virusuri a facut posibila prevenirea infectiilor virale la om si animale precum si dez unor procese bitehnologice in care sunt utilizate virusurile

- inca din antichitate oameniile-au utilizat in prevenirea unor boli grave produse chiar de aceasta

- in China dar nu numai s-a folosit metoda variolizarii pt prevenirea marilor epidemii de variola

- variolizarea este o metoda de infectare dirijata, utilizand cruste sau alte surse de virus care contin cantitati reduse de virus sau au un animit grad de atenuare.

- in biotehnologia de producere a vaccinurilor virale exista astazi doua mari strategii: productia de vaccinuri conventionale vii si inactivat si producerea de vaccinuti moderne prin biotehnologii avansate.




Alte materiale medicale despre: Virusologie



Posibilitatile tehnice recente permit virusologilor sa identifice portiunile genomului viral care codifica anumite functii. De aici si pana Ia inginer [...]
Recombinarea genetica la virusuri Prin recombinare genetica la virusuri se intelege interschimbul de segmente de acid nucleic intre genomuri [...]
Filovirusuri. Epidemii cu virusuri emergente pot apare pornind de la contaminarea accidentala a cazului index. in 1976, doua epidemii cu un virus nou [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile