eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Replicarea virala

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Replicarea virala

 

Relatia dintre un virus si o celula tinta=ciclu replicativ viral

Relatia dintre un virus si un macrofag=patogenie

Ciclul replicativ viral

  1. faza de eclipsa: cateva zeci de minute. Un virion numit parental (parinte) patrunde in interiorul celulei tinta. In timp ce are loc penetrarea, infectivitatea virala este abolita tranzitoriu. Odata patruns in celula gazda incepe multiplicarea.
  2. crestere logaritmica: dintr-un virion parental iau nastere componentele catorva sute de mii de virioni noi ce poarta numele progeni. Tine 6-8 ore.
  3. faza de platou: replicarea virala inceteaza, are loc asamblarea componentelor virusilor pentru creearea virionilor progeni, complet identici cu cei parentali, ei fiind eliminati treptat. Reprezinta faza de echilibru in care virionii progeni sunt egali cu cei ce sunt eliminati pentru aparitia unor noi cicluri virale. Platoul tine 4-6 ore.

I.                   



Faza de eclipsa

1.      absorbtia virusului la celula tinta: virusul nu afecteaza orice fel de celula. Se ataseaza receptorilor virali: tropism viral-afinitatea virusului pentru un anumit tip de celula.

Receptori virali:

-         imunologici

-         pentru hormoni

-         pentru medicamente

-         pentru factori de crestere

-         molecule de adeziune celulara

Virusul deturneaza rolul receptorului celular pentru a se folosi de celula. Receptorii sunt receptori de structura de pe suprafata virusului liganzi(anti receptori). Ei se gasesc fie pe suprafata externa si atunci au forma unor proiectii de obicei glicoproteine - sau in cazul virusurilor neamvelopate acesti liganzi virali sunt situati in interiorul capsidei virale si au forma unor canioane.

Receptori de pe suprafata celulei limfatice:

-         de inalta afinitate mediaza absorbtia virusului

- determina aparitia unor schimbari conformationale in structura unor proteine ce vor continua ciclul replicativ.

- de joasa afinitate(coreceptor) doar mediaza absorbtia virusului. Ex: HIV fixeaza ce celula tinta CD4. Reeptorul CD4:

- limfocite

- monocite

- macrofage

Initial se infecteaza monocitele si macrofagele. La intalnirea limfocitelor isi schimba tropismul pentru acestea.

2.      internalizarea

-         virusul patrunde in interiorul celulei tinta in doua moduri:

a.       pentru virusuri amvelopate: prin procesul numit fuziune; pe suprafata amvelopei virale exista niste proiectii: factori de fuziune ce joaca rolul paletei de mixer. Paleta amesteca lipide membranare cu cele din amvelopa virala si formeaza un canal intre virus si celula prin care acidul nucleic viral va patrunde in citoplasma celulei infectate.

b.      Pentru virusuri neamvelopate: endocitoza(viropexie): virusul se leaga de receptori de pe celula gazda. Atunci se produce redistribuirea tuturor receptorilor de pe celula gazda si se formeaza un fel de cula, colina peliculizata ce va ingloba virusul. Acidul nucleic viral va patrunde in interiorul celulei in urma mularii si formarii unei cule.

3.      decapsidarea separarea fizica a virusului de invelisul proteic, ce vor fi distruse de acidul nucleic viral ce va ramane in interiorul celulei si va da nastere de virioni. E realizat de proteaze celulare ce distrug proteinele virale. Pentru virusurile ce patrund prin endocitoza, aceasta etapa are loc in interiorul culei endocitare. O data formata cula are loc distrugerea membranei. La virusurile fara fuziune, proteazele distrug membrana in por.

Virusul insusi prezinta enzime proprii ce distrug membrana cand nu mai e nevoie de aceasta virusurile gripale. Impotriva gripei: medicamente inhibitorii ale decapsidarii; acidul nucleic viral nu patrunde in celula.

Medicamente:

-         amantadina

-         rimantadina

II.                 Faza de crestere logaritmica



1.      sinteza proteinelor virale timpurii

2.      sinteza genomurilor progene pe matrita unui virus parental

3.      sinteza proteinelor virale tardive proteine structurale

1.      Sunt enzimele virusului ce vor conduce formarea, nu vor fi continute de virionii formati dar au rol in sinteza.

-         inhiba metabolismul celulei gazda: sinteza de ADN,ARN,proteine

-         stimuleaza replicarea virusului joaca un rol enzimatic atat in sinteza acizilor nucleici virali cat si proteinelor virale.

-         alcatuiesc niste nise in interiorul celulei gazda unde are loc replicarea virala(incluzii virale). In orice celula infectata apar incluzii virale.

Virusurile ADN dublu catenare spiralate sunt amvelopate. Replicarea lor are loc in nucleul celulei cu exceptia virusurilor POX(variolic) a caror replicare are loc in citoplasma.

Genom parental ADN


Polimeraza ADN dependenta genomul ADN nou format

(enzima celula gazda), copiaza serveste pentru scrierea

acidul nucleic viral unui ARNm

ARNm

Aici se traduc proteinele virale

herpesvirusurile structurale, traducerea avand



hepatnavirusurile loc la nivelul ribozomilor din

celula gazda.

proteine virale

2. Virusurile cu genom ARN ribovirusurile cu o singura catena. Pot fi:

* simplu spiralate, cu polaritate pozitiva- serveste ca ARN mesager. Ex: picorna virusuri-poliomielitic.

Aici genomul parental e ARNm. Pe el se traduc proteine virale timpurii. O anumita proteina va servi ca ARN polimeraza ARN dependenta ce va copia acidul nucleic viral de cate ori e nevoie, furnizand genomurile patogene; pe acestea se vor sintetiza proteine virale structurale.(3)

* simplu spiralate, cu polaritate negativa; trebuie sintetizata initial o catena complementara de ARN simplu spiralat (+). Aceasta este realizata de o transcriptaza. Ex: orthomixovirusurile

3. In celula avem: genomuri

proteine virale

Daca virusurile se acopera doar de capsida-> capsomere

Daca virusurile sunt amvelopate pe langa capsomere-> peplomere= alcatuiesc amvelopa

III.               Faza de platou

1.      maturarea proteinelor virale

2.      asamblarea acizilor nucleici nou formati cu proteine

3.      eliberarea noilor virioni formati

1.      majoritatea proteinelor virale structurale sunt sintetizate sub forma de poliproteina. Pentru a fi separate in capsomere ele trebuiesc scindate. Aceasta scindare in subunitati functionale se realizeaza de proteaze codificate de virus. Urmeaza asamblarea subunitatilor functionale in invelisul numit capsida (amvelopa). Aceasta se realizeaza dupa legile proprii(simetrie): helicoidala sau icosaiedrica. In aceasta dispunere simetrica intervin proteine enzimatice, ce conditioneaza procesul astfel incat invelisul final sa fie asemenea cu cel initial. Daca proteinele sunt peplomere atunci ele trebuiesc glicozilate, la nivelul aparatului Golgi; glicoproteinele nou formate sunt directionate spre membrana celulara de catre niste molecule din celula gazda celule chaperon petitori. Ele sunt proteine semnal.



2.      se formeaza un virion cat mai asemanator cu parentalul la un anumit pol al celulei.

3.      virionii nou formati lovesc in acelasi loc membrana celulara -> se rupe( prin citoliza) iar celula initiala moare. Eliberarea virionilor se poate face treptat( prin inmugurire), are loc penetrarea proteinelor virale la nivelul membranei celulare. Proteinele pleaca cu o portiune din membrana celulara-> amvelopa.

Ex: prin citoliza: virusurile neamvelopate

Prin inmugurire: virusurile amvelopate

Sincitiu: celule fusionate, celula giganta, multinucleata.

Relatia virus-macroorganism

Poarta de intrare cale respiratorie

-         leziuni: 1. ac(parenterala)

2.      instrumente chirurgicale, transfuzii de sange (parenteral)

3.      prin intermediul unui vector=tantar, capusa(arbovirusuri)

4.      prin muscatura unui animal virusul rabic

-         prin tegumente si mucoase

1.      sexual mucoase genitale HIV, hepatita B, cancer de col uterin

2.      maternofetal - mama->copil transplacentar, intrapartum, alaptare

3.      contact direct leziuni cutanate de tegumente si mucoase

-         digestive: alimente, apa contaminata

La poarta de intrare virusul se inmulteste initial si:

-         poate ramane la poarta de intrare: raceli

-         poarta de intrare poate fi organ tinta(diaree)

-         poate disemina, fie pe cale limfatica, fie pe calea tecilor nervoase pana la nivelul organului tinta aflat la distanta de locul aparitiei

a.       pe cale limfatica: viremie

b.      pe cale nervoasa: diseminare septinevritica(v. Rabic)

Initial virusul nu se manifesta(incubatie):

- scurta 6-l2 ore: boli diareice;boli respiratorii de

12-l4 ore

- lungi - bolile colilariei: 6-l0-l2 zile

Debutul: semne monotone cefalee, temperatura(viroze)

Faza de stare

Convalescenta




Alte materiale medicale despre: Virusologie



Desi termenul arbovirusuri nu mai face parte din taxonomia actuala este inca util, din punct de vedere didactic, sa consideram aceasta entitate ecobio [...]
TIPURI DE MUTANTE VIRALE Structural sunt doua categorii majore de mutatii: - punctiforme - urmare a schimbarii unei baze din codon; - prin dxifji [...]
Cadru general Considerand infectiile virale in raport cu organul sau sistemul particular implicat facem doua precizari: - niciodata infectia vira [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile