eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Morfologie virala - forma virusurilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

MORFOLOGIE VIRALA

            Virusurile poseda o varietate de forme si o structura diferita, uneori foarte complexa (ura 1).

1. Forma virusurilor

            Exista virusuri cu forma cilindrica (variante morfologice de virus gripal; unele virusuri vegetale: virusul mozaicului tutunului), sferica (virusurile gripale, paramyxovirusurile), cristaliforma sau poliedrica (enterovirusurile: polio), forma de prisma sau caramida (virusurile pox).

 Structura virusurilor

            Orice particula virala (virion) contine un miez de acid nucleic (nucleoid) si un strat proteic inconjurator, denumit capsida. La unele virusuri exista la exterior si un invelis numit anvelopa (peplos).

·       Acidul nucleic (nucleoidul)

Miezul de acid nucleic, constituit fie din ADN, fie din ARN (niciodata din ambele tipuri), are structura polinucleotidica: polimer de radicali fosforici, pentoza si baze purinice sau pirimidinice (adenina, guanina, timina si citozina in cazul ADN  viral si adenina, guanina, uracil si citozina in cazul ARN  viral).

Majoritatea virusurilor animale contin o molecula de acid nucleic monocatenar, dar exista si virusuri cu acid nucleic bicatenar (reovirusurile contin doua lanturi de ARN legate complementar).

Acidul nucleic poate fi dispus liniar, circular sau incolacit in interiorul virionului si este constituit din mai multe segmente sau dintr-o singura molecula.

Acidul nucleic este genomul virusului continand genele, capabile sa codifice sintezele de tip viral in celula parazitata.

1: Bacteriofag T4; 2: Bacteriofag M13; 3: Virusul rabic; 4: Hematie; 5: Adenovirus; 6: Rinovirus; 7: Corpuscul elementar Chlamydia; 8: Bacteriofag MS2; 9: Virusul mozaicului tutunului; 10: Viroid; 11:  Virusul polio; 12: Prion; 13: Virusul vaccinia; 14: Virusul Ebola; 15: E.coli

 

15

 

14

 

13

 

11

 

12

 

10

 

9

 

8

 

7

 

6

 

5

 

4

 

3

 

2

 

1

 

ura 1: Morfologie virala (atie bacterii - virusuri)(sursa: http://www.futura_sciences.com)

 


·       Capsida si invelisul

Capsida este dispusa in jurul nucleotidului viral, formand, impreuna cu acesta, un complex denumit nucleocapsida.

Capsida contine proteine virale, grupate in unitati denumite capsomere. Relatiile spatiale acid nucleic-capsida sunt foarte stricte, existand un raport intre subunitatile (nucleotidele) moleculei de acid nucleic si capsomerele capsidei.

Analiza chimica a compozitiei capsidei releva:

-          proteine simple, omogene (poliovirusuri si alte enterovirusuri);

-          proteine complexe:

°       proteina suport legata de lipide: fosfolipide, colesterol, lecitina (myxovirusuri, paramyxovirusuri, poxvirusuri);

°       proteina suport legata de fractiuni glucidice ® glicoproteine (arenavirusuri, virusurile oncogene de tip C).

La virusurile mici exista un singur tip de monomer capsidal, constituit din lanturi polipeptidice omogene sub raportul greutatii moleculare.

In general virusurile animale mai complexe, virusurile mari si cele cu invelis, au o compozitie capsidica mai complexa decat virusurile mici si mijlocii fara invelis, monomerii fiind alcatuiti din lanturi polipeptidice heterogene.

Invelisul (peplos sau anvelopa) este constituit atat din proteine virale (simple sau complexe), cat si din material lipoproteic “imprumutat” de la celula gazda, in cursul multiplicarii intracelulare a virusului.

Exemple de virusuri cu invelis: virusurile gripale, paramyxvirusurile (virusurile paragripale, virusul rujeolos, virusul urlian), virusurile HIV, arbovirusurile, virusul rabic.

Elementele invelisului pot fi asamblate sub forma unei “mantii”, de la care pornesc prelungiri (virusul gripal, virusul HIV).

La nivelul invelisului se pot exprima antigene de mare insemnatate prin imunogenitatea lor, care servesc uneori si la atasarea virionului de receptorii celulei-gazda (antigenele hemaglutininice si neuraminidaza la virusul gripal, antigenele glicoproteice gp 120 si gp 41, la virusurile HIV).

3. Tipuri de simetrie virala

            In cazul structurii unui virus, asezarea spatiala a capsomerelor capsidei, ca si pozitia acestora fata de unitatile de baza ale acidului nucleic viral (nucleotide) prezinta caracteristici, ceea ce a dus la incadrarea virusurilor in categoria formelor anizotrope de organizare a materiei, asigurand componentelor structurii un maximum de energie legata (respectiv, un minimum de energie libera).

Exista doua tipuri de simetrie: helicoidala si icosaedrica.

·       Simetria helicoidala

Complexul nucleocapsidei este dispus sub forma unei spirale (elice), constituit din nucleoid (ex. virusul mozaicului tutunului) sau intreaga nucleocapsida (ex. virusurile gripale).

            Elicea (helixul) prezinta un singur ax rotational care coincide cu axul cilindrului nucleocapsidei sau a nucleoidului. Monomerii capsidei formeaza capsomere identice si sunt ei insisi identici, stabilind cu monomerii vecini acelasi tip de legaturi.

Monomerii capsidei formeaza o ura in forma de panglica (urile 2 si 3).

·       Simetria icosaedrica

            Exista la virusuri cu dimensiuni mici (enterovirusuri) si mijlocii (virusurile grupului Herpes).

            Acidul nucleic, de regula monocatenar, este dispus central, ca un ghem lax. In jurul lui sunt asezate capsomerele, dupa uri de simetrie riguroase, astfel incat conturul nucleocapsidei, privit in , apare ca un hexagon si privit in spatiu apare ca o ura poliedrica, cu fete si muchii egale intre ele “icosaedru” (20 de fete, 30 de muchii, 12 varfuri).

Virusul Ebola

 

Simetrie helicoidala cu invelis

 
           

ura 3: Virusuri cu simetrie helicoidala cu invelis )(sursa: http://www.futura_sciences.com)

 


Monomerii proteici ai capsomerului 6 sau 5 pentru fiecare capsomer (6 - capsomer hexagonal si 5 - capsomer pentagonal).

Numarul de capsomere in icosaedru este de 42, din care 12 pentagonale si 30 hexagonale.

Asezarea capsomerelor se face dupa anumite axe: axele ideale trec prin centrul edificiului si prin colturile capsidei. Axele ce trec prin colturi impart icosaedrul in 5 sectoare. Daca icosaedrul se invarteste in jurul axului central cu 1/5 la fiecare rotatie, se obtine aceeasi ura. Deci prin rotatie completa ura se reproduce pe ea insasi de 5 ori.

Exista si axe de simetrie care impart icosaedrul in 3 sectoare egale (axe ce trec prin centrul fetelor triunghiulare). Daca icosaedrul se roteste cu 1/3, la fiecare rotatie se va reproduce aceeasi ura.

Daca se roteste cu ½ axul ce uneste centrele a 2 capsomere hexagonale opuse, icosaedrul poate fi reprodus.

Deci, icosaedrul viral are o simetrie rotationala de tip 5: 3: 2, cu unele exceptii (adenovirusuri, reovirusuri).




Alte materiale medicale despre: Virusologie

Afectiune frecventa a adolescentei, evolueaza in pusee intre 13•25 ani, dupa care se atenueaza si chiar dispare. Se caracterizeaza prin t [...]
Prin mecanisme pe care le-am analizat in alta parte (p. 55), mesajul senzorial ajunge in zona sinaptica. Prelucrarea sa (decodificare si rec [...]
Cercetari sistematice, intreprinse in ultimele doua decenii, privind natura celulelor implicate in raspunsul imunoalergic au dezvoltat intr-o masura c [...]

Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact