PREGUTA
Preguta este perioada in care se instaleaza hiperuricemia, ce reprezinta de fapt un stadiu de "latenta" al bolii ce incepe la barbati in perioada adolescentei, iar la femei obisnuit dupa menopauza. Kelley pe baza unor studii statistice importante, a dovedit ca hiperuricemia asimptomatica poate sa dureze toata ata fara consecinte zibile, cu exceptia a 5% din persoane care dezvolta guta.
Recunoasterea acestui stadiu, nu are numai un interes teoretic, ci si unul practic, deoarece tratamentul precoce cu alimentatie adecvata si allopurinol cand este necesar, de multe ori readuce la normal uricemia impiedicand evolutia catre guta propriu-zisa.
Stadiul de hiperuricemie asimptomatica se termina o data cu aparitia artritei urice sau litiazei renale simptomatice. in acest sens 10-40% din persoanele cu hiperuricemie de durata dezvolta colica renala datorata litiazei urice ce precede uneori cu multi ani artrita acuta urica.
Diagnosticul bolii in acest stadiu se bazeaza pe existenta hiperuricemiei si/sau a gutei la membrii de familie, a hipertensiunii arteriale si mai ales simptomatologie clinica de litiaza renala urica sau nefropatie interstitiala. La toate aceste aspecte trebuie sa mai adaugam descrierea lui Cullen (citat de Borundel prin care se recunoaste frecventa crescuta a hiperuricemiei si gutei la persoane cu tip constitutional caracteristic: "robust si bine hranit, cu capul mare si pieptul lat, pletoric si obez".
Din punct de vedere psihoafectiv aceste persoane sunt energice, active psihic si intelectual, nelinistite si dornice de realizare.
La aceste persoane cu hiperuricemie asimptomatica se constata destul de frecvent obezitate androida, diabet zaharat de tip II, intoleranta la glucoza, hiperlipoproteinemie, hipertensiune arteriala esentiala si ateroscleroza precoce cu manifestare clinica cerebrala, coronariana sau la membrele inferioare.

ATACUL ACUT DE GUTA
Artrita acuta urica, atacul acut de guta, reprezinta manifestarea ce marcheaza debutul clinic al bolii, desi in multe cazuri afectiunea a fost recunoscuta dupa o evolutie de mai multi ani sau in stadiul de limitare functionala renala.
Incidenta anuala a artritei urice fiind in corelatie directa cu concentratia serica a acidului uric si actiunea factorilor favorizanti si declansanti ai artritei (elul 6).

Varsta de aparitie a artritei urice este diferita, la barbat in decada a IV-a, iar la femei dupa instalarea menopauzei.
Atacul de guta se datoreaza actiunii unor factori favorizanti si declansanti ce determina ascensiunea rapida a uricemiei si precipitarea microcristalelor de urat de sodiu in lichidul sinoal.

FACTORII FAVORIZANTI

Atacul acut de guta apare la persoane cu anumite profesii sau locuri de munca cu pozitii cioase si microtraumatisme. Aceste profesii sunt: bucatari, macelari, mezelari, cofetari, ospatari, soferi, muncitori care lucreaza cu utilaje ce produc bratii, parchetari, zidari, tamplari.

FACTORII DECLANSANTI
Factorii declansanti au rol determinant in aparitia atacului de guta si acestia sunt recunoscuti, atat de bolnav cat si de medic, cu ocazia unei anamneze corecte chiar la o persoana care nu era cunoscuta cu hiperuricemie in antecedentele personale sau heredocolaterale. Dintre factorii declansanti ai atacului acut de guta, mentionam:
- consumul repetat si abuziv de alcool concentrat, nul rosu si negru, berea in cantitate mare, lichioruri de cafea si
I cacao; - utilizarea permanenta de sucuri si bauturi acidulate mai ales cu acid carbonic, ceaiuri veriile (indian, chinezesc,
arabesc);
- alimentatie cu preparate ce contin in cantitate mare purine: carne de vanat, scere, momite, carne de animal tanar, anumite specii de peste si moluste;
- abuzurile alimentare: consum exagerat de dulciuri concentrate (prajituri, ciocolata, halva, baclava), cacao, lipide de origine animala (sunca, slanina, untura, seu, racituri), maioneze, diferite salate, sarmale, supe concentrate, sosuri, rantasuri, tocanite cu scere, pateuri, toba, preparate de sange etc;
- efortul fizic si de durata la persoane neantrenate, mersul pe jos mai ales pe teren denivelat;
- imobilizarea la pat tip indelungat: fracturi, hemiplegii, infarct de miocard, postoperator etc;
- traumatisme si microtraumatisme repetate pe acelasi loc, determinate de incaltaminte;
- expunerea la frig si umezeala timp mai indelungat;
- interventii chirurgicale, hemoragii interne, transfuzii repetate;
- reactii alergice;

- infectii acute respiratorii, renale etc;

- surmenajul fizic si intelectual, modificari psihice, emotii etc;
- utilizarea unor medicamente: diuretice, aspirina, penicilina, insulina, tamine, citolitice, imunosupresoare, corticoste-roizi, LEVO-DOPAetc;
- roentgenterapie, radioterapia, curele termale.
Cu ocazia anamnezei cea mai mare parte dintre bolnai cu aceasta boala mentioneaza repetarea atacului de guta dupa aceleasi alimente, medicamente, traumatisme sau abuzuri alimentare.