eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Handicapurile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » handicapurile

Sindromul asperger

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Sindromul Asperger

Elemente de diagnostic
Elemente si tulburari asociate
Elemente specifice etatii si sexului
Evolutie
Pattern familial
Diagnostic diferential

Sindromul asperger - Elemente de diagnostic

Elementele esentiale ale tulburarii Asperger le constituie deteriorarea sustinuta si severa in interactiunea sociala si dezvoltarea unor patternuri repetitive, restranse, de comportament, interese si activitati. Perturbarea trebuie sa cauzeze o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare. In raport cu tulburarea autista, nu exista intarzieri semnificative clinic in limbaj. In afara de acestea, in dezvoltarea cognitiva ca manifestate prin exprimarea curiozitatii normale in legatura cu ambianta sau in achizitionarea aptitudinilor de invatare si a comportamentului adaptativ corespunzatoare etatii. In fine, nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburare de dezvoltare pervasiva sau pentru schizofrenie. Aceasta conditie este denumita, de asemenea, sindrom Asperger.
Deteriorarea in interactiunea sociala reciproca este globala si sustinuta. Poate exista deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale de reglare a comunicarii si interactiunii sociale. De asemenea, poate exista incapacitatea de a stabili relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare care pot lua diferite forme la etati diferite. Indivizii mai mici pot avea putin sau nici un interes in a stabili amicitii. Indivizii mai mari pot fi interesati de amicitii, dar sunt lipsiti de intelegerea conventiilor interactiunii sociale. Poate exista o lipsa a cautarii spontane de a impartasi cu altii satisfactia, interesele sau realizarile. Poate fi prezenta lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala.



Chiar daca acest deficit social este sever in sindromul Asperger, el este definit in acelasi mod ca in tulburarea autista, lipsa de reciprocitate sociala se manifesta mai tipic printr-o abordare sociala excentrica si unilaterala a altora mai curand decat prin indiferenta emotionala sau sociala.
Ca si in tulburarea autista, sunt prezente patternuri repetitive, restranse, de comportament, interese si activitati. Adesea acestea se manifesta in primul rand in dezvoltarea de preocupari circumscrise la un anumit interes sau subiect despre care individul poate aduna un mare volum de fapte si informatii. Aceste interese si activitati sunt urmarite cu mare intensitate, mergand adesea pana la excluderea altor activitati.
Perturbarea poate cauza o deteriorare semnificativa clinic in adaptarea sociala, care in schimb poate avea un impact important asupra autonomiei sau functionarii ocupationale ori a altor domenii importante de functionare. Deficitele sociale si pattern-urile restranse de interese, activitati si comportamente sunt sursa unei incapacitati considerabile.
Contrar tulburarii autiste, nu exista intarzieri semnificative clinic in limbajul precoce. Limbajul ulterior poate fi insolit in termenii preocuparii individului pentru anumite subiecte si a locvacitatii sale. Dificultatile in comunicare pot duce la disfunctie sociala si la incapacitatea de a realiza semnele nonverbale si la capacitati reduse de autoconducere.
Indivizii cu tulburare Asperger nu prezinta intarzieri semnificative clinic in dezvoltarea cognitiva sau in aptitudinile de autoajutorare corespunzatoare etatii, in legatura cu ambianta in copilarie. Deoarece limbajul precoce si aptitudinile cognitive sunt in limite normale in primii 3 ani de viata, parintii sau infirmierii nu sunt concentrati de regula asupra dezvoltarii copilului in aceasta perioada, desi la o chestionare mai detaliata acestia pot recunoaste comportamentele insolite. Copilul poate fi descris ca vorbind inainte de a merge, parintii crezand ca copilul este precoce. Cu toate ca exista probleme sociale subtile, parintii sau infirmierii nu sunt preocupati de aceasta pana ce copilul nu incepe sa mearga la gradinita sau este confruntat cu un copil de aceeasi varsta; in acest moment dificultatile sociale ale copilului cu egalii de aceeasi etate pot deveni evidente.
Prin definitie, diagnosticul nu este pus daca sunt satisfacute criteriile pentru oricare alta tulburare de dezvoltare pervasiva specifica sau pentru schizofrenie.

Sindromul Asperger - Elemente si tulburari asociate.

Contrar tulburarii autiste, retardarea mentala nu este observata de ragula in tulburarea Asperger, desi, ocazional, au fost observate cazuri in care este prezenta o retardare mentala usoara. Poate fi observata variabilitatea functionarii cognitive, adesea cu intensificari in domeniile aptitudinii verbale si diminuari in ariile nonverbale. Pot fi prezente inabilitatea motorie si maladresa, dar de regula sunt relativ usoare, desi dificultatile motorii pot contribui la respingerea de catre egali si la izolarea sociala. Simptomele de hiperactivitate si de inatentie sunt frecvente in tulburarea Asperger si mai mult decat, multi indivizi cu aceasta conditie primesc un diagnostic de tulburare hiperactivitate/deficit de atentie anterior stabilirii diagnosticului de sindrom Asperger. Tulburarea Asperger a fost raportata a fi asociata cu un numar mare de alte tulburari mentale, inclusiv tulburarile depresive.

Sindromul Asperger - Elemente specifice varstei si sexului.

Tabloul clinic se poate prezenta diferit la diverse etati. Adesea, incapacitatea sociala a indivizilor cu tulburarea Asperger devine mai frapanta in timp. In adolescenta unii indivizi cu aceasta tulburare pot invata sa foloseasca domeniile de forta pentru a compensa domeniile de debilitate. Indivizii cu tulburarea Asperger pot fi persecutati de altii; aceasta si sentimentele de izolare socialasi capacitatea crescuta de constientizare pot contribui la aparitia depresiei si anxietatii in adolescenta si in perioada de adult tanar. Tulburarea este diagnosticata mult mai frecvent la barbati decat la femei (de cel putin 5 ori).



Sindromul Asperger - Evolutie

Tulburarea Asperger este o tulburare continua si dureaza toata viata. La copii de varsta scoalara capacitatile verbale bune pot, intr-o anumita masura, masca severitatea disfunctiei sociale si pot, de asemenea, insela infirmierii si profesorii. Aptitudinile verbale relativ bune ale copilului pot face pe profesori sa atribuie in mod eronat dificultatile comportamentale  obstinatiei sau indaratniciei copilului. Interesul pentru stabilirea de relatii sociale poate creste in adolescenta pe masura ce indivizii invata cateva modalitati de a raspunde mai adaptiv la dificultatile lor . Indivizii mai mari pot fi interesati in a stabili amicitii, dar lipsa de intelegere a conventiilor de interactiune sociala face mai probabile relatiile cu indivizi mai mici sau mai mari ca varsta decat ei. Prognosticul pere a fi considerabil mai bun decat cel al tulburarilor autiste, studiile catamnestice sugerand ca multi indivizi, ca adulti, sunt capabili de angajare in munca profitabila si de independenta personala.

Sindromul Asperger - Pattern familial.

Desi datele disponibile sunt limitate, se pare ca exista o frecventa crescuta a tulburarii Asperger printre membrii familiilor indivizilor care au aceasta tulburare. Poate exista, de asemenea, un risc crescut pentru tulburarea autista ca si pentru dificultati sociale mai generale.

Sindromul Asperger - Diagnostic diferential


Sindromul Asperger trebuie distins de alte tulburari de dezvoltare pervasiva, toate acestea fiind caracterizate prin probleme in interactiunea sociala. Tulburarea Asperger difera de tulburarea autista in diverse moduri. In tulburarea autista exista, prin definitie, anomalii semnificative in domeniile interactiunii sociale, limbajului si jocului, pe cand in sindromul Asperger aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu sunt intarziate in mod semnificativ. In afara de aceasta, in autism, interesele si activitatile, restranse, repetitive si stereotipe sunt adesea caracterizate prin prezenta manierismelor motorii, a preocuparii pentru parti ale obiectelor, ritualuri si detresa marcata, pe cand in tulburarea Asperger, acestea sunt observate in primul rand in urmarirea atotcuprinzatoare a intereselor circumscrise incluzand un subiect caruia individul ii dedica foarte mult timp strangand informatii si date. Diferentierea celor doua conditii poate fi problematica in unele cazuri. In tulburarea autista, patternurile de interactiune sociala tipica sunt marcate de autoizolare sau de abordari sociale marcat rigide, pe cand in tulburarea Asperger pare a exista o motivatie pentru abordarea celorlalti, chiar daca aceasta este facuta intr-o maniera excentrica, unilaterala, prolixa si insensibila.
Tulburarea Asperger trebuie sa fie diferentiata de tulburarile de dezvoltare pervasiva , altele decat tulburarea autista. Tulburarea Rett difera de tulburarea Asperger prin rata sexului caracteristica si prin patternul de deficite. Tulburarea Rett a fost diagnosticata numai la femei, pe cand tulburarea Asperger survine mult mai frecvent la barbati. In tulburarea Rett exista un pattern caracteristic de incetinire a cresterii capului, de pierdere a aptitudinilor manuale importante capatate anterior si de aparitie a unor miscari putin coordonate ale trunchiului sau mersului. Tulburarea Rett este asociata, de asemenea, cu grade marcate de retardare mentala si de deteriorari grosolane in limbaj si comunicare.
Tulburarea Asperger difera de tulburarea dezintegrativa a copilariei care are un pattern distinctiv de regresiune a dezvoltarii urmand dupa cel putin 2 ani de dezvoltare normala. Copii cu tulburarea dezintegrativa a copilariei prezinta, de asemenea, grade marcate de retardare mentala sau de intarzieri in limbaj.
Schizofrenia cu debut in copilarie apare de regula dupa ani de dezvoltare normala sau aproape normala si sunt prezente elementele caracteristice ale tulburarii, incluzand halucinatiile, ideile delirante si limbajul dezorganizat. In mutismul selectiv, copilul  prezinta de regula aptitudini de comunicare corespunzatoare in anumite contexte si nu are deteriorarea severa din interactiunea sociala si patternurile restranse de comportament asociate cu tulburarea Asperger. Din contra, indivizii cu tulburare Asperger sunt de regula vorbareti. In tulburarea de limbaj expresiv si in tulburarea mixta de limbaj expresiv si receptiv, exista deteriorare in limbaj, dar aceasta nu este asociata cu deteriorare calitativa in interactiunea sociala si cu patternuri stereotipe, repetitive si restranse de comportament. Unii indivizi cu tulburarea Asperger pot prezenta patternuri de comportament sugerand tulburarea obsesivo-compulsiva, si ca atare trebuie acordata o atentie clinica speciala diferentierii preocuparilor si activitatilor din tulburarea Asperger de obsesiile si compulsiile din tulburarea obsesivo-compulsiva. In tulburarea Asperger aceste interese sunt sursa unei oarecarei placeri sau confort, pe cand in tulburarea obsesivo-compulsiva ele sunt sursa anxietatii. In afara de aceasta, tulburarea obsesivo-compulsiva nu este asociata de regula cu nivelele de deteriorare in interactiunea sociala si in comunicare observate in tulburarea Asperger.
Relatia dintre tulburarea Asperger si tulburarea de personalitate schizoida este neclara. In general, dificultatile sociale din tulburarea Asperger sunt mai severe si debuteaza mai precoce. Desi unii indivizi cu tulburare Asperger pot experienta o anxietate crescuta si debilitanta in conditii sociale, ca in fobia sociala sau alte tulburari anxioase, acestea din urma nu se caracterizeaza prin deteriorari pervasive in dezvoltarea sociala sau prin interesele circumscrise tipice tulburarii Asperger. Tulburarea Asperger trebuie distinsa de jena sociala normala si de hobbiurile si interesele normale corespunzatoare etatii. In tulburarea Asperger, deficitele sociale sunt foarte severe iar preocuparile sunt atotcuprinzatoare si interfereaza cu achizitionarea aptitudinilor fundamentale.



Bibliografie:
Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale. Asociatia psihiatrilor liberi din Romania, Bucuresti 2003




Alte materiale medicale despre: Handicapurile



S-a demonstrat cA¤ ingestia repetatA¤ a unor cantitA¤ti de alcool in cursul primelor luni de sarcinA¤ duce la aparitia unor trA¤sA¤turi dis-morflce si [...]
Se defineste prin: 1) evacuari intestinale la intervale mai mari de 48 de ore; 2) scaune de consistenta crescuta; 3) evacuari incomplete, A [...]
Sindromul hipoton se caracterizeaza prin diminuarea, de obicei marcata, a tonusului si a activitatii musculare spontane si voluntare, realizand [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre handicapurile

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile