eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Drogurile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile

Nicotina, toxic minor de larga circulatie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
Ce este oare cu tot acest obositor tam-tam, care se duce in jurul acestor fantasmagorice rotocoale de fum albastru, care, cel putin in Europa, de aproape o jumatate de mileniu, continua sa se ridice spre cer, simuland un arhaic si miniatural ritual an? Ce este cu toata aceasta imensa literatura medicala si paramedicala, care face sa nu existe aproape nici o publicatie, in zilele noastre, care sa nu cuprinda referiri cat de nesemnificative la aceasta pasionanta problema a secolului nostru: tutunul?
O stafeta, constand dintr-un manunchi de frunze galbene aprinse, preluata in 1496 de catre excelenta sa dl. Jean Nicot, ambasadorul Frantei in Portugalia, din mainile lui Francesco Romano Pace, un tovaras de-al lui Columb, trece din om in om in timp si spatiu, pana in zilele noastre.
Coexistenta omului cu tutunul a decurs, in general, pasnic, cu exceptia ultimelor trei decenii, cand un adevarat razboi, "un razboi de 30 de ani", care nu s-a incheiat inca, gaseste ambele forte agresive

• medicul si tutunul

• fata in fata. Una dintre ofensivele cele mai semnificative in acest razboi, cand au fost aruncate in lupta forte numeroase si, ceea ce este mai important, o tactica si o strategie inedita este declansata la Stockholm in 1964, cu prilejul unui "congres international al nicotinei". O alta ofensiva, de proportii si mai mari, este initiata de National Council on Smoking and Health (Consiliul National pentru Fumat si Sanatate) din S.U.A., prin celebra consfatuire internationala pe marginea fumatului, care a avut loc la New York in 1967. Se mai pot, fireste, cita si alte numeroase exemple din cadrul acestui neterminat razboi.
Trebuie insa sa o recunoastem deschis: toate aceste batalii, in care au fost utilizate forte uriase, formate din medici, igienisti, educatori, psihologi, sociologi etc, au esuat lamenil. Pierderea uneia sau chiar a mai multor batalii nu inseamna insa, din fericire, si pierderea obligatorie a razboiului.
Se exagereaza, oare, cu toata aceasta agitatie in jurul acestui pretins morb social? Poate ca da, poate ca nu. in orice caz, agitatia exista si, ceea ce este foarte semnificativ, ea exista in primul rand in cadrul medicinei insasi.
La Bilioteca Centrala din Bucuresti, institutie care da posibilitatea medicilor de a se tine la curent cu tot ce este nou in domeniul stiintelor medicale, exista un fisier impresionant, care centralizeaza, toate studiile, articolele, tratatele, monografiile etc. fn acest fisier, in timentul atat de actual al igienei sistemului nervos, vom gasi un numar de 69 de titluri; la nefrita cronica 98; la unul din modulele cele mai moderne ale chirurgiei (chirurgia surditatii) 49; la radiumterapie 41, in timp ce la modulul "fumat" numarul titlurilor se ridica la 291 (!). Oare acest lucru nu spune nimic? Sau spune cumva, foarte mult? fn multe domenii, un tratament inadecvat poate crea si chiar creeaza false conngeri. Asa s-a intamplat si in cazul fumatului. Daca pe usa timentului de tren unde azi se mentioneaza "Fumatori", ar scrie "Intoxicati cu nicotina"

• ceea ce este riguros stiintific

• altele ar fi cifrele pe care ni le-ar furniza statisticile. Dar, apropo, sa vedem chiar ce spun aceste statistici?
Winnipeg, pe un numar de 21.884 adolescenti si tineri, a gasit ca 73% dintre acestia fumau (45% baieti si 28% fete). Celebrul raport al lui Terry, pentru elaborarea caruia au conlucrat 200 de medici si igienisti, manipuland un material uman compus din 1.123.000 de indizi, conchide ca, pe de o parte, mortalitatea generala a fumatorilor este mai mare cu 70% (!) decat a nefumatorilor, iar, pe de alta parte, aceasta mortalitate este diferentiata in functie de cantitatea de tutun consumat.
Kourisky si Haper au reusit sa provoace cancerul pulmonar experimental la soarecele inchis intr-o masina de fumat automata, cancer prezentand frapante analogii histologice cu cel uman. Forbes precizeaza ca frecventa cancerului pulmonar s-a dublat in S.U.A. in perioada 1754•1964 si •- fapt semnificativ

• aceasta dublare corespunde cu o dublare aproape si a consumului de tutun.
Atuerbach si colaboratorii sai au gasit anomalii celulare pulmonare edente la 63 de bolna sucombati prin cancer pulmonar, din totalul celor 402 de fumatori sucombati care au fost autopsiati. Autorii mai mentioneaza si o legatura, exprimata histologic, intre gradul de afectare tisulara si numarul de tigari fumate. Doi si Bradford Hill au intreprins, la randul lor, un studiu epidemiologie prind mortalitatea la un numar de 41.000 de medici, studiu extins pe o perioada de 12 ani. Concluzia lor este ca rolul jucat de tutun in etiologia a cel putin trei boli importante este incontesil: cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare si bronsitele cronice. Aceasta lista mai poate fi completata, dupa alti autori, si cu arteritele obliterante, cancerul esofagian si gastric, emfizemul pulmonar etc.
Numarul statisticilor zand agismul este insa urias, dar poate tocmai din cauza acestei pletore de date, din cauza acestei hiperargumentatii in favoarea nocitatii nicotinei s-a creat confuzie si indoiala in randul publicului larg, exact asa cum se intampla in cadrul unui proces in care argumentatia apararii este nu numai infailibila, ci si inepuizabila.
Cu toate acestea ne vom opri asupra unei singure statistici, aceea a lui Hammnond, directorul biroului de statistica al Asociatiei medicale americane de lupta impotriva cancerului, statistica remarcabila nu numai prin numarul cazuisticii, ci si prin rigurozitatea stiintifica cu care a fost alcatuita. ^Aceasta statistica ne demonstreaza, in primul rand, ca un mare fumator pierde aproximativ 4 ani din ata in raport cu un mic fumator si circa 8 ani in atie cu cel care nu fumeaza deloc; in al doilea rand, un indid de 25 de ani, fumator, at cu un nefumator de aceeasi varsta, pierde aproximativ 4 ani de ata cand incepe sa fumeze la aceasta varsta si circa 8 ani daca a inceput sa fumeze sub varsta de 15 ani.?
/Nu mai exista astazi nici o indoiala in ceea ce priveste rolul tutunului in cauzalitatea cancerului pulmonar. Barbatii de varsta mijlocie, fumand circa 20 de tigari pe zi (si acestia formeaza marea masa a fumatorilor), sunt expusi unui risc de 20 de ori mai mare decat cei care nu fumeaza deloc. Joseph Melnik (S.U.A.) declara textual in aceasta printa: "Daca am interzice fumatul am putea salva anual mai
bine de 100.000 de eti". Din toate formele de cancer, cel pulmonar
da un foarte mare procent de mortalitate si, in majoritatea cazurilor,
principala cauza este reprezentata de fumat. *
Ce ne facem insa cu faptul ca aceste date statistice, uimitor de
conngatoare la prima vedere, nu au nici un efect asupra fumatorului
tanar, pe care nu-l intereseaza nici intr-un fel pierderea probabila a
cativa ani de ata (Mai bine un an vultur, decat o suta de ani cioara!)
sau eventualitatea de a muri prin cancer pulmonar sau infarct (Tot
trebuie sa mori de ceva!)

• isi spun acestia.
Glasul statisticilor este insa perfect inteles de catre fumatorii invete-rati, de obicei varstnici, dar acestia, profund intoxicati de nicotina nu mai dispun de suficiente rezerve energetice pentru a-si domina ciul prin abstinenta si dezintoxicare. La urma urmei, si ei au dreptate. Nu este chiar atat de simplu de a modifica o obisnuinta care implica o importanta participare a fenomenelor fiziologice si psihologice.Inainte de a trece la analiza chimica a fumului de tigara, sa semnalam niste aspecte legate de corelatia dintre nicotina si afectarea memoriei. Niste cercetatori americani au efectuat testari pe 2 grupuri de fumatori, carora li s-a propus sa memoreze 75 de cunte incluzand nume proprii, denumiri de animale, profesii, legume, minerale etc. Fn prealabil memoria subiectilor a fost verificata, prilej cu care s-a constatat o capacitate asemanatoare de inregistrare si redare a celor memorate in ambele grupuri.
Primului grup i s-a dat sa fumeze tigari cu filtru, avand un continut de 1,5 mg nicotina, iar celui de-al doilea, tigari lipsite de nicotina. Deosebirea dintre tigari nu a fost comunicata participantilor la experienta. Dupa 2 zile, 8 persoane din fiecare grup au fost solicitate sa reproduca cele 75 de cunte. S-a dovedit astfel ca persoanele care au fumat tigari denicotinizate si-au amintit in medie, de doua ori mai multe cunte decat cele care au fumat tigari obisnuite.
Concluzia se impune de la sine. Pe langa efectele negative deja cunoscute, iata inca un aspect mai putin cunoscut, legat de actiunea nefasta a nicotinei. Peretii alveolelor pulmonare

• acele camarute mici in care se fac schimburile gazoase necesare respiratiei

• pusi cap la cap formeaza o suprafata uriasa de 180.000 mp. Aceste alveole, tot acest for international precizeaza ca "orice organism care se consacra imbunatatirii sanatatii in lume nu trebuie sa ramana neutru asupra acestui punct".
Hans Hess, Jablons, Di Cio si Guera au efectuat lucrari extrem de interesante in domeniul actiunii directe tisulare a nicotinei si celorlalti produsi ai tutunului. Vensemeyer ne chiar cu un argument experimental, demonstrand modificari anarhice care se produc in peretele intern arterial la un iepure ce primeste, odata cu aerul inspirat, si o doza de fum albastru, abila cu aceea existenta in incaperile imbacsite cu acelasi produs (iepure fumator pasiv). Un microscop electronic ultraperfectionat (Stereoscop) a pus in edenta la acest nivel depozite de trombocite, globule rosii si de fibrina, precum si o descuamare concomitenta a celulelor din invelisul intern al arterei in cauza

• totul sugerand un haotic peisaj lunar. Aceasta actiune lenta si imperceptibila clinic duce treptat la stenozarea arterei, la devalorizarea ei biologica.
Armele terapeutice cele mai variate au fost folosite in lupta cu acest flagel. Denicotinizarea si degudronarea realizate prin procedee diversificate de filtrare nu au dus la rezultatele scontate. Nu exista, la ora actuala, indiferent de tipul de filtru folosit, tigari complet inofensive.
Utilizarea succedaneelor tutunului, respectiv inlocuirea sa printr-o serie de te cu proprietati oarecum similare (Tussilago farfara, Stramonia etc), nu au scos pe cercetatori din impas. Metodele chimice, modificand gustul tutunului si facand fumatul dezagreabil (proteinatul de argint, clorura de amoniu, acetatul de cupru etc.) au esuat si ele. De o voga deosebita s-a bucurat in diversele etape lobelina. Numai ca aceasta satietate nu s-a dovedit durabila, iar lobelina nu poate fi luata la infinit fara prejudicii pentru oragnism. Este clar asadar ca, cel putin in etapa actuala, fumatul nu are decat doua leacuri sigure: vointa sau decesul si, indiscuil, prima varianta este de preferat.
Dupa unanime aprecieri medicii au esuat in lupta lor impotriva agismului, fapt care a dus la o reconsiderare a tacticii si a strategiei de folosit. Se impune, in primul rand, punerea accentului pe componenta sociala a acestei lupte, fara a neglija cu totul componenta medicala, si anume acele aspecte ale acestei componente care si-au facut proba timpului ca: a nu se fuma tigara decat pe jumatate; a nu se inhala fumul si a tine tigara cat mai putin in gura; a fuma mai degraba pipa decat tigari obisnuite sau de foi; a prefera tigarile cu filtru; a nu fuma pe stomacul gol; a nu fuma in stari de boala sau de oboseala excesiva.
Elementele cele mai promitatoare in lupta impotriva agismului tin insa de componenta sociala: se va incepe cat mai precoce posibil educatia copiilor si a scolarilor impotriva fumatului. in acest sens, demonstratiile cu acele papusi mecanice care fumeaza si care in loc de plamani au vata, vata care se ingalbeneste intr-o maniera respingatoare dupa numai cateva tigari, s-au dovedit uimitoare in printa eficacitatii. Proanda audio-zuala impotriva fumatului trebuie sa aiba un caracter continuu si conngator; menajarea sub protectia legii a puritatii aerului in incaperile suprapopulate, sali de spectacol, sali de asteptare, sali de conferinte, restaurante, cofetarii etc.I Fumatorul inveterat, ca orice intoxicat, va rezista, bineinteles, proandei scrise. Aceasta, in primul rand pentru ca privatiunea de tutun antreneaza de obicei o suferinta psihosomatica, pe care el nu este / dispus sa o suporte, cu atat mai mult cu cat, in plina sanatate, / fumatul da impresia falsa a unei perfecte tolerabilitati. Vine insa un I moment al intoxicatiei definitive, cand nici resemnarea si nici taria orgoliului nu mai pot sustine povara ireparabilelor pierderi din aceasta I materie prima extraordinara, care este sanatatea si pe care cel mai I adesea o risipim cu naitatea unui primitiv. Sa nu uitam ca fumatorul i este, fara sa o stie, unul dintre cele patru personaje dintr-o piesa de Shakespeare, adaptata "sui-generis": Tutunul, medicul, fumatorul si boala, rolul lui lago fiind interpretat intotdeauna de acesta din urma.

Exista cateva aspecte relevate de cercetarile de ultim moment in legatura cu efectele cancerigene ale tutunului, ca si despre rigorile fumului de tigara asupra asa-numitilor fumatori pasi despre care am pomenit inainte. Asupra acestor aspecte dorim a mai zabo putin.
Pana de curand se stia, de exemplu, ca elementul cancerigen al tutunului tine de gudroanele sale, care se gasesc in cantitati mari in fumul de tutun inhalat. De curand insa, profesului Edward E. Martell, de la Centrul national de cercetari atmosferice din Boulder, statul Colorado, S.UA, a gasit si alte elemente cu actiune cancerigena, tinand de izotopii radioacti plumb 210 si poloniu 210, care se gasesc in proportii variabile in absolut orice tigara, indiferent de marca ei. Cercetatorul susmentionat a detectat radiatii alfa si beta in preajma culturilor de tutun, in proportii net superioare in atie cu alte culturi.
Radioizotopii mentionati, responsabili de aparitia acestor radiatii nocive, pron in ta fie pe calea frunzelor, unde se gasesc in mod natural sau ca urmare a experimentarilor nucleare atomice, fiind absorbiti de anumite glande ce intra in structura frunzei; fie pe calea radacinilor din pamant. Este demonstrat faptul ca incarcatura radioactiva a unei tatii de tutun nu reprezinta un pericol real pentru om, fiind in general de proportii foarte reduse. Aceeasi incarcatura insa, dene nociva ca urmare a faptului ca in unele situatii (predispozitii, iritatii bronsice de diverse cauze, cauze meolice sau hormonale ertc.) particulele radioative depuse pe epiteliul care captuseste bronhiile se pot concentra pe anumite arii, pe anumite zone circumstantiale, unde isi vor desfasura in mod sustinut efectul malefic.
Cercetarile experimentale au demonstrat ca la temperatura obisnuita de aproximativ 600A°C

• temperatura obisnuita de combustie a unei tigari

• poloniul dene gazos, in timp ce plumbul dene lichid. Dar si in aceste stari, acesti produsi vor continua sa cancerizeze zona in cauza. in afara de acest mecanism direct de cancerizare al celulei, se pare ca mai exista unul, de data aceasta indirect, in rtutea caruia elementele mentionate, respectiv plumbul 210 si poloniul 210, ar putea sa potenteze si sa activeze anumite rusuri cancerigene care, dupa unii, in mod cu totul obisnuit, s-ar gasi pe caile respiratorii, ca si pe alte cai. Oricum, se pare ca ne aflam in fata unei probleme de mare interes, a carei elucidare ar putea sa aduca multa lumina in domeniul atat de controversat si atat de plin de necunoscute al etiopatologiei cancerului, in general, si a aceluia legat de nicotina in particular.

Asa-numitul "sindrom de luni dimineata", descris de un grup de clinicieni, ca expresia particulara a fumatului pasiv, reprezinta o realitate de necontestat pe care o putem constata in direct la copii nostri, daca se afla intr-o situatie similara. Acest sindrom, constand din oboseala, cefalee, inapetenta, indispozitie, irascibilitate, randament scazut pe linie intelectuala etc. este generat in mod sigur de inhalare? crescuta de fum de tigara, favorizata de intrunirile de familie sau de zionarea in comun a programelor TV. Poluarea prin fum de tigara a incaperilor de locuit sau de lucru reprezinta o poluare a atmosferei, de vreme ce o singura tigara fumata intr-o incapere de aproximativ 20 mp este suficienta pentru a mari cu de peste 50 de ori concentratia in minuscule particule de tutun din incaperea respectiva. Putem evolua, asadar, in conditii de poluare, chiar in ipoteza ca vazduhul de care depindem este cum nu se poate mai limpede si curat. Este vorba in acest caz de poluarea casnica si se datoreaza in enorma majoritate a cazurilor fumului de tigara.
Exista o vasta literatura de specialitate, zand fumatul pasiv, ca si psihopatologia acestei realitati. Care este ratiunea si logica, in definitiv, isi spun pe buna dreptate nefumatorii, pentru ca cei fumatori sa le pufaie ritmic si sustinut fum inecacios de tigara stricandu-le aerul cu acest produs, cata vreme ei simt tot atat de ardent dorinta de a nu fuma, pe cat de ardenta este aceea de a fuma in cazul fumatorilor? Care este ratiunea si logica pentru ca acesti nefumatori sa suporte o serie de rigori, mai mult sau mai putin consistente, fie ca acestea se exercita pe somatic sau numai psihic si care sunt ceclansate de fumatori? Fumezi? te priveste, ii spune nefumatorul in fata

• sau numai intentionai

• fumatorului, dar cu ce sunt eu novat de a fi fumator fara voia mea? in continuare sa zabom putin asupra unor aspecte legate de psihologia fumatului.

Fumatul permite oricaruia dintre noi observatii cu caracter biomedical si psihologic dintre cele mai interesante. De ce oare unii den fumatori din clipa primului contact cu tigara, in timp ce altii se chinuiesc, ca sa zicem asa, toata ata, spre a-si insusi aceasta practica, fara ca totusi sa reuseasca? De ce unii fumeaza ocazional, intermitent, respectiv numai din timp in timp

• si asta in tot cursul existentei

• in vreme ce la altii fumatul are un caracter continuu? De ce la unii fumatul este stationar, in timp ce la altii continuu ascendent? De ce unii sunt ferm connsi ca n-ar putea fuma niciodata, oricate eforturi ar face, in timp ce altii, dimpotriva, sustin cu aceeasi conngere ca niciodata nu se vor putea dezbara de acest ciu? De ce unii se lasa atat de usor de fumat si ori de cate ori doresc asta, in timp ce altii se chinuiesc enorm pentru a realiza aceasta performanta? De ce, in general, barbatii fumeaza peste 30 de tigari pe zi, femeile trecand extrem de rar deasupra acestui prag? Oare avem motive judicioase de a considera pe fumatorul obisnuit drept un nicotinoman, depinzand psihosomatic de toxic, aidoma opiomanului sau altui toxicoman?
Aceasta simpla insiruire de intrebari este edificatoare pentru sublinierea nenumaratelor aspecte pe care le ridica fumatul, aspecte intre care cele de ordin psihic precumpanesc. Sunt ferm conns ca progresele atat de lente, inregistrate pe linia luptei impotriva agismului se datoreaza faptului ca in aceasta lupta s-a pus accentul aproape in mod exclusiv pe argumentele medicale, educationale juridice si sociale, neglijandu-se cele de ordin psihologic. Acele avertismente: "Nu fumati" sau "Fumatul este profund daunator sanatatii"

• care concretizeaza in esenta lupta de care am vorbit mai sus

• se bucura practic de aceeasi consideratie de care se bucura avertismentul "Atentie, cad pietre!" pe care il intalnim adesea pe drumurile noastre montane si, pe care, tot practic, nu il luam in seama. Aceasta pentru ca, desi, in general, foarte multi indizi aprecieaza sanatatea drept o valoare cu totul esentiala, capitala, sunt destui cei care nu-i acorda nici pe departe aceeasi pretuire. Pe de alta parte, in materie de fumat este incetatenita conceptia in rtutea careia aceasta practica considerata ca fiind profund daunatoare pe linie de sanatate, in general, nu afecteaza si propria noastra sanatate.
Se pare ca aducerea in prim a argumentelor psihologice, atunci cand aprofundam accederea noastra spre fumat, poate interveni

• exact ca in cazul psihanalizei

• in sensul benefic al desprinderii de acest ciu. (Psihanaliza, dupa cum stim, reprezinta o metoda de analiza psihologica si de tratament a bolilor neuropsihice, care ca cauta pe calea unor asociatii libere de cunte, a unor relatari de ordin autobiografic sau de se etc. sa aduca in campul constiintei vechi dorinte izgonite in subconstient, unde au generat conflicte latente si stari tensionale de tot felul.).
Sa vedem acum care este ponderea factorilor psihologici, pe linie de optiune sau de refuz, in ceea ce priveste fumatul. Medicii si psihologii considera ca deprinderea fumatului este conditionata de trei factori: posibilitatea subiectilor de a-si procura tigari, curiozitatea acestora de a vedea in ce consta farmecul fumatului si, in special, dorinta acestora de a-i imita pe adulti, de a se identifica cu acestia sau, cel putin, cu unii din acestia.Intr-adevar, nu mai este de pus la indoiala rolul favorizam al mediului familial, al parintilor si rudelor deci, pe linia optiunii, Dupa o vasta ancheta efectuata de Cartwright in randul copiilor provenind din familii de fumatori, riscul de a fuma este de doua ori mai mare in acest caz, decat in cazul copiilor provenind din familii de nefumatori.
Mai este si altceva: fumand incercam sa ne identificam cu un anume model, pentru care am nutrit o mare admiratie candva si care, fireste, este intruchipat de propriul nostru tata, frate, o ruda oarecare sau un profesor, poate. intotdeauna exista tendinte

• mai ales in adolescenta

• de a imita pe cei pe care ii admiram. Nazuim in mod inconstient ca pe aceasta cale, a fumatului, sa ne identificam cu cei pe care ii admiram. Asadar, punand prima tigara in gura, facem acest lucru adeseori in primul rand pentru a imita pe cineva si numai uneori ne alegem pe aceasta cale un paravan sau o compensatie care sa ne fereasca de anumite conflicte, caracteristice pubertatii.
Dupa o anumita perioada de practicare a fumatului, in rtutea sau in optica acestei conceptii, ajungem prin a ne plictisi in final de el si a-l abandona un anume timp, cu atat mai mult cu cat vedem ca distanta dintre noi si modelul imitat se mentine. Din nefericire persista insa marea probabilitate, marea nesansa, de a relua practica temporar abandonata, iar acest moment al reluarii coincide cu anumite faze critice ale etii.



Alte materiale medicale despre: Drogurile

loading...
Cand si cine ar trebui sa faca aceasta cura? Raspunsul este simplu: absolut, toti oamenii ar trebui sa faca o cura de dezintoxicare de dou [...]
O problema majora in Romania este poluarea atmosferei provocata de degajarea in aer a gazelor si particulelor fine (cenusii) prin furnale, turnurile s [...]
Fumatul provoaca, favorizeaza sau inrautateste direct sau indirect o serie de afectiuni. La un consum zilnic de 20 de tigari, fumatorii au [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre drogurile

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

loading...

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile