eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Lista drogurilor

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile » lista drogurilor

Eboga

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Arbustul st-african (Tabemathe iboga) din care se prepara halucinogenul eboga (uneori scris eboka sau iboga) se gaseste atat in flora spontana, cat si satele localnicilor. Radacina (si in special coaja acesteia) este folosita cel mai adesea pentru calitatile sale afrodiziace, dar in doze mici actioneaza ca stimulent, marind rezistenta si forta musculara. Folosirea sa ca halucinogen este limitata la utilizarea rituala, ca in cazul cultului st-african bwiti, pentru care joaca rolul de enteogen - ta sacra. Constituirea acestui cult de catre populatia fang din Cabon a fost unul din numeroasele demersuri de revitalizare care au aparut ca reactie la invazia valorilor straine, in special europene. Activitatile cultului au loc noaptea si sunt dedicate principiului feminin al unirsului, Nyingwan Mebege. Cultul imbina simbolismul traditional cu cel crestin (in special catolic), iar ceremoniile sale au loc in capele in care membrii spera sa atinga nlem mvore, starea de "comuniune a inimilor". Cultul isi propune sa ofere adeptilor sai experiente ale lumii de dincolo, pentru ca acestia sa se impace cu moartea. Se urmareste, de asemenea, resilirea legaturilor cu stramosii, care au fost intrerupte sub influenta puternica a evanghelismului misionar. Utilizarea eboga este considerata esentiala pentru indeplinirea ambelor scopuri. Membrii cultului se numesc ndzi eboga, adica "mancatori de eboga".
Consumarea unor doze mari de eboga poate fi periculoasa, chiar fatala. in decurs de patruzeci de ani, liderilor cultului bwiti le-au fost aduse circa douasprezece acuzatii de omor din culpa sau omor calificat, dupa moartea unor initiati care au consumat ta. Initiatilor le sunt aduse la cunostinta aceste pericole si liderii cultului nu aproba administrarea de doze puternice in afara contextului foarte clar definit si delimitat al initierii. Initierea este un proces cu sase etape. Mai intai, in noaptea dinaintea initierii, candidatul este evaluat de liderii cultului, care decid daca acesta va fi acceptat. Uneori, candidatului i se da in acest punct putina eboga. A doua etapa presupune consumul unor cantitati mari de eboga pe tot parcursul zilei, in capela. Atunci cand candidatul a atins starea de constiinta potrivita, este dus in padure si pregatit in mod ritual (a treia etapa) pentru a reintra in capela si a lua parte la activitatile ceremoniale generale care au loc in timp ce se consuma in continuare eboga. Pe la miezul noptii, initiatul se prabuseste de obicei intr-o stare de intoxicare extrema (cunoscuta ca "moartea eboga"), care marcheaza a patra etapa, ce reprezinta intrarea pe taramul mortilor. in continuare nu se mai consuma eboga, iar initiatul este scos din capela pentru a-si incheia starea vizionara intr-un mediu linistit (a cincea etapa). Ultima etapa are loc a doua zi dimineata, cand initiatul si-a renit complet si poate sa relateze detaliile intregii experiente, iar apoi este integrat in comunitatea bwiti. Viziunile care ii apar unui initiat sub influenta eboga au de obicei un caracter asemanator cu cele avute de alti membri. Aceasta se datoreaza orchestrarii constiente a experientei de catre liderii cultului, care nu numai ca supragheaza mediul ceremonial al capelei si controleaza administrarea drogului, ci, in plus, le spun candidatilor ce experiente este probabil sa traiasca sub influenta eboga. Experienta enteogena cu eboga presupune doua calatorii sacre - una este intoarcerea in pantecele matern si la colectivitatea primordiala (prin intermediul stramosilor individului), iar cealalta este o calatorie spre inainte, spre taramul mortilor, intre cele doua calatorii nu exista nicio contradictie; chiar daca par contrare din punct de dere rational, ele reprezinta, sub aspect mistic, tema renirii eterne, in care inceputul si sfarsitul se unesc in timpul mitic.

Surse: Fernandez 1972, Femandez 1982, Pope 1969, Schultes si Hofmann 1980b.



Alte materiale medicale despre: lista drogurilor



Peyote (Laphophora williamsii, L. diffusa) este un cactus mic, fara tepi, care se gaseste in regiunile desertice din Texas si Mexic. Varfurile cactusu [...]
La fel ca si haoma (vezi Soma), mang era o substanta psihoactiva de mare importanta in religiile pre-islamice ale popoarelor iraniene din vechime si, [...]
Majoritatea speciilor principale de ciuperci halucinogene apartin clasei Basidiomycetes, care cuprinde speciile Amanita muscaria (vezi Palaria-sarpelu [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre lista drogurilor

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile