eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Drogurile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile

Drogurile halucinogene

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Drogurile halucinogene

Advertisements


Exista droguri ce-i pot oferi consumatorului experiente halucinante. Canabisul este un astfel de drog ( modulul 12), insa de-a lungul secolelor efectele cautate la canepa indiana au fost, in general, mai degraba cele de amorteala si reverie decat viziunile. Cocaina poate provoca halucinatii atunci cand este consumata in doze mari, la fel si stimulentele sintetice, insa nimeni nu a afirmat ca aceste tipuri de senzatii haotice ofera experiente mentale senzationale. Adolescentul care inhaleaza clei de mobila poate avea viziuni. Renuntarea la alcool poate duce la aparitia groaznicilor serpi imaginari pe care ii "" din cauza tulburarii numite delirium tremens. insa acest gen de perceptie distorsionata a realitatii nu se aseamana decat intr-o mica masura cu experientele induse de drogurile halucinogene.
Psihedelice, psihomimetice, halucinogene - termenii sunt interschimbabili. Aceste substante sunt bilete chimice spre lumea senzatiilor amplificate si a halucinatiilor. Experientele profunde si revelatoare ale sinelui si ale relatiei sinelui cu restul universului pot constitui decorul mental al unei calatorii pe care multi o vor considera mistica.In sectiunea sa clasica din 1931, farmacologul german Louis Lewin numea aceasta grupa de droguri "Phantastica". Descrierea sumara oferita de el in privinta efectelor acestora asupra mintii umane este neintrecuta:
"proprietatile lor de evocare a unor iluzii senzoriale intr-o mare varietate de forme, de generare ca prin farmec in sufletul uman al unor aparitii ale caror aspecte stralucitoare, seducatoare, aflate in permanenta schimbare produc un extaz ce este improspatat fara incetare si in atie cu care perceptiile starii de constienta sunt doar niste umbre serbede. Se aud vibratii sonore de o armonie incredibila, in fata ochilor apar fantasme ce par a fi adevarate oferite oamenilor ca un dar din partea Dumnezeului Atotputernic."
Multa eme, aceste substante chimice au fost cunoscute lumii occidentale aproape exclusiv din povestile calatorilor sau din descrierile excitante ale savantilor sau estetilor care s-au jucat cu aja drogurilor. Si probabil ca situatia ar fi ramas aceeasi daca pe scena drogurilor nu ar fi aparut LSD-ul ca un halucinogen sintetic ce oferea accesul larg catre o lume ce depasea cu mult palida realitate. LSD-ul - pentru scurt timp, dar intr-o maniera glorioasa - a devenit bijuteria unei contraculturi. Motivul pentru care un drog ce nu provoaca dependenta s-a raspandit cu atata rapiditate si atat de vast este o dilema la care vom reveni mai tarziu.




Ce sunt drogurile halucinogene?
Aceste droguri, administrate ocazional si in doze relativ mici (micrograme in cazul LSD-ului) pot induce o gama uimitoare de efecte psihice. Impactul asupra sistemelor biologice ale creierului variaza in functie de drog, insa aceasta grupa de droguri are probabil un mecanism comun, si anume capacitatea de a actiona asupra receptorilor cerebrali existenti pentru un neurotransmitator natural, 5-hidroxitriptamina (5HT). in scurt timp, se poate dezvolta o toleranta puternica la halucinogene. Cineva care consuma, sa zicem, trei doze de LSD intr-un interval de cateva zile va resimti un efect dezamagitor de slab la a treia experienta. in cazul renuntarii, nu se manifesta simptome de seaj.
Plantele din care sunt extrase aceste substante au o larga distributie geografica. Atropina se gaseste in matraguna, iar LSD-ul este prezent in semintele de rochita-randunicii. In Siberia si in alte regiuni nordice izolate, ciuperca Amanila muscaria a fost folosita pentru extragerea muscari-nei', un alcaloid cu efecte halucinogene. Totusi, sursele principale pentru aceste droguri extrase din te se afla in America Centrala, in care cactusul Peyote produce mescalina, iar ciuperca Psilocybe furnizeaza psilocibina. in afara de LSD, mai exista un numar de produse sintetice cu potential halucinogen, recent aparute, printre care MDMA sau "Ecstasy". Uneori poate fi dificila separarea drogurilor cu adevarat halucinogene de numeroasele substante extrase din te, precum nucsoara si iar-ba-matei, sau de substantele sintetice, precum protoxidul de azot sau gazul ilariant, al caror consum poate sa fi provocat candva, cuiva o senzatie de distorsionare a realitatii.
Desigur, toate reactiile la droguri sunt influentate de mediu si de asteptari. Acest lucru este cu atat mai adevarat in cazul halucinogenelor. Daca un consumator este pregatit psihic pentru o experienta mistica si consuma mescalina in cadrul ritualului unei biserici amerindiene, este posibil sa aiba viziuni cu caracter divin. Daca intr-un cadru occidental modern, consumatorul novice de LSD este determinat de prieteni sa creada ca experienta va fi una pozitiva, si daca este ajutat si calmat atunci cand experienta devine temporar neplacuta, probabil ca va face o "calatorie" interesanta si placuta.

Insa "probabil" este cuvantul-cheie. Reactia fiecarui individ la un halucinogen are, intr-o anumita masura, un caracter imprevizibil. Cineva care a avut anterior mai multe experiente placute poate avea ulterior o reactie dezagreabila. Iar o experienta interesanta si agreabila se poate transforma brusc in ceva extrem de amenintator, visele transformandu-se in cosmaruri. Cel care incearca un drog halucinogen pentru prima data va fi supus unui risc mai mare decat consumatorul experimentat. Unii indivizi vor fi mai vulnerabili decat altii datorita personalitatii lor. Cu cat doza este mai mare, cu atat sporeste riscul unei posibile reactii adverse. Daca cineva consuma un astfel de drog fara sa stie (de exemplu, in cazul in care i se strecoara LSD in sticla de bere), este foarte probabila o reactie catastrofala.
Trebuie subliniat faptul ca nici o experienta produsa de un halucinogen nu prezinta o garantie in privinta sigurantei. Impactul mental negativ, atunci cand survine, poate fi de mai multe tipuri si grade. O asa-numita "bad trip" (engl. - "experienta negativa") poate presupune o simpla stare moderata de panica, de scurta durata, sau poate fi un val devastator de spaima haotica, insotit de vedenii oribile si de o dezlantuire a iadului. intr-o astfel de stare de dementa temporara, o persoana se poate rani sau poate ataca pe cineva din preajma.In general, o astfel de experienta negativa va dura numai cateva ore, iar un consumator experimentat ar putea sa-si calmeze prietenul cuprins de o asemenea stare, readucandu-l la realitate. Totusi, uneori agitatia psihica dureaza mai multe zile si se manifesta cu o intensitate ce necesita internarea in spital. Este greu de silit procentual incidenta acestor cazuri extreme. in orice oras in care tinerii consuma frecvent doze mari de LSD, psihoza indusa de drog va ocupa o parte considerabila a timpului doctorilor de la sectiile de psihiatrie ale spitalelor.


Halucinogenele pot produce reactii fiziologice de o severitate moderata, precum stari de greata, palpitatii si transpiratie abundenta. Decesul provocat de o supradoza este un eveniment extrem de improbabil. Decesul survine, in general, ca urmare a unui accident provocat de comportamentul nefiresc al persoanei intoxicate, care ar putea, de exemplu, sa se arunce pe o fereastra crezand ca va reusi sa zboare. insa este imposibil de demonstrat ca LSD sau alt drog halucinogen a provocat eodata in mod direct un deces. Putini dintre cei care au intrat in contact cu utilizatorii acestor droguri ar pune la indoiala aceasta afirmatie.



Alte materiale medicale despre: Drogurile



Amfetamina este un drog cu o structura chimica foarte asemanatoare celei a adrenalinei. Baza de amfetamina, sau sulfatul de amfetamina, forma in care [...]
Printre numeroase probleme ale societatii de tranzitie una, majora si foarte grava o constituie drogurile. Dupa decembrie 1989, Romania a intrat ca p [...]
Cocaina, este o substanta alba, cristalina, fara miros, cu gust amar, extrasa din frunzele unui arbust din Feru, Erthroxplon Coca. Intoxicatia [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre drogurile

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile