eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Droguri legale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile » droguri legale

Tranchilizarea societatii incepe sa provoace anxietate

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


in Marea Britanie, in anii 1970 a inceput sa se formeze o miscare de reactie impotri tranchilizarii in masa, desi americanii erau mai putin ingrijorati de izolarea psihica a conationalilor lor prin intermediul benzodiazepinelor. Cauzele acestei reactii erau de trei tipuri:
a Sentimentul ca tranchilizarea in masa este prin ea insasi inaccepila. Personalitatile lumii medicale britanice au inceput sa evidentieze absurditatea situatiei in care, daca tendintele privind prescrierea acestor medicamente erau lasate sa continue, in scurta vreme toti cetatenii s-ar fi aflat sub efectul tranchilizantelor, pe parcursul fiecarei zile, si ar fi doborati de ele in fiecare seara. Sir William Trethowan, un renumit psihiatru britanic, a acuzat in anul 1975 prescrierea benzodiazepinelor, numind-o "o forta distructi scapata de sub control". Profesorul Malcolm Lader, o autoritate in domeniul utilizarii medicamentelor psihotrope, exprima opinii similare intr-un articol stiintific publicat in anul 1978.
"Indicatiile acestor medicamente sunt generalizate in mod insidios, iar granita dintre normalitate si boala devine din ce in ce mai neclara Este mult mai ieftin sa tranchilizezi casnicele nefericite care locuiesc in blocuri-turn izo-lante, lipsite de locuri in care copin lor sa se poata juca, decat sa demolezi acele blocuri si sa reconstruiesti unele mai umane, sau chiar sa deschizi niste gradinite"Insa nu numai doctorii s-au raliat in anii 1970 impotri acestei forte distructive. Exista ce in spiritul acelor vremuri ce spunea ca oamenii nu mai sunt dispusi sa fie ametiti cu medicamente, ca au devenit mai circumspecti in privinta doctorilor si mai neincrezatori in industria farmaceutica, si ca sunt mai dornici sa-si ia sanatatea in propriile maini. Benzodiazepinele au devenit unul dintre subiectele principale abordate de Miscarea Feminista. in aceasta societate din ce in ce mai orientata catre consum, intrebarea referitoare la medicamentele ce pot fi considerate accepile a devenit o preocupare fundamentala. a Dole ca folosirea pe termen lung a benzodiazepinelor se poate solda cu mai multe efecte negative decat pozitive. in anii 1970, au inceput sa se stranga do ce aratau ca un consum indelungat al benzodiazepinelor poate provoca efecte psihologice secundare. Sevrajul, declansat de scaderea dozei, poate provoca stari de depresie si anxietate. Simptomele ce ar fi trebuit ameliorate de medicament se pot agra. Un alt efect secundar frecvent este confuzia. Adesea, pacientii isi dadeau seama cat de mult i-a afectat medicamentul pe psihic abia dupa intreruperea tratamentului. Plangerea cea mai comuna era ca, privind retrospectiv, pacientul intelegea ca "traise izolat" si ca fusese prit de trairile normale in timpul anilor petrecuti sub influenta medicamentelor. Amnezia putea face, de asemenea, parte din imaginea de ansamblu: o femeie ce luase multi ani un astfel de tranchilizant se putea ge ulterior ca, and senzatiile blocate si memoria afectata, ratase complet experienta maternitatii si cresterii copiilor sai. O persoana careia i se prescrisesera benzo-diazepine pentru a i se alina suferinta intr-un moment de doliu (un motiv frecvent pentru prescrierea de catre medici a acestor pastile) ar putea descoperi ulterior ca medicamentele ii neutralizasera durerea justificata si o prisera de posibilitatea de a-si accepta si depasi in mod direct suferinta. a Riscul de dependenta al benzodiazepinelor. -Initial, compania farmaceutica Roche a promot Librium-ul si Valium-ul ca medicamente ce nu provoaca dependenta, desi existau do ce sustineau contrariul chiar si in anii 1960. in momentul in care au inceput sa fie raportate cazuri de dependenta, acestea au fost clasate drept exceptii, survenind doar in randul alcoolicilor sau a pacientilor cu tulburari de personalitate. Se sustinea ca intotdeauna exista cati pacienti care dau o imagine negati medicamentelor eficiente. Minimalizarea sau negarea riscului inducerii dependentei erau vitale pentru perpetuarea succesului comercial.In anul 1984, o monografie publicata de Hannus Petursson si Malcolm Lader furniza do asupra potentialului benzodiazepinelor de a induce dependenta. Aceasta lucrare a fost decisi. Autorii demonstrau experimental ca, atunci cand pacientilor ce luasera benzodiazepine in doze nu mai mari decat cea normala le era intrerupta administrarea dupa cel putin un an de consum, acestia sufereau simptome grave de sevraj. Printre simptome se numarau stari de anxietate, ce uneori se puteau da-tora-nu sevrajului, ci recrudescentei unei tulburari pentru care pacientului ii fusese prescris initial medicamentul. insa existau si do ale unei game largi de simptome neobisnuite si chiar stranii, provocate in special de sevraj: un gust metalic in gura, de exemplu, mirosuri imaginate, amorteala, senzatia miscarii obiectelor din incapere.In prezent este acceptata opinia potrivit careia dependenta de benzodiazepine se poate produce in doua circumstante distincte. in primul rand, aceasta poate surveni sub forma unei asa-numite "dependente a dozei normale". in astfel de cazuri pacientul nu doreste o crestere a nivelului de dozare, exista putine do ca acesta ar cauta activ drogul, probabil lipseste un sentiment subiectiv de dependenta, insa la intreruperea administrarii pacientul se imbolnaveste. Tocmai aspectul dozarii normale ii confera acestei probleme un caracter atat de perfid. Probabil ca aproximativ 40-50% dintre pacientii carora li s-au prescris benzodiazepine pe o perioada de trei-jase luni sau mai mult vor resimti la intreruperea administrarii simptome de sevraj. Poate ca 10% dintre acestia vor suferi simptome grave si indelungate, pe o durata de cel mult un an. Al doilea tip de dependenta este constituit de o problema mai rara, intalnita atunci cand pacientul si-a crescut doza la un nivel ridicat, iar administrarea a devenit haotica si a scapat de sub control. Abstinenta in cazul unei dependente de nivel ridicat poate provoca stari de delir sau crize, existand si cazuri de deces.





Benzodiazepinele detestate

La inceputul anilor 1980, mass-media s-a lansat intr-o serie de semnale de alarma la adresa pericolului dobandirii unei dependente de "pastila fericirii". Erau prezentate imagini negative ale unor doctori ce administrau fortat pastile pacientilor, si apareau relatarile personale ale unor pacienti ce povesteau despre "iadul" dependentei de benzodia-zepine si despre chinul renuntarii. Preluat dintr-o analiza scrisa de dr. Jonathan Gabe, un sociolog medical, referitoare la prezentarea dependentei de benzodiazepine in mass-media, urmatorul pasaj infatiseaza modul in care presa a abordat aceasta problema:
Ada ajunsese "pana in iad si inapoi" cu Atin. in perioada in care-l lua, ea devenise aproape un zombi, prabusita pe o canapea in casa ei din Nottingham, incapabila sa faca ce. {Star, 3 mai 1988)
Marian Dinwoodie este o narcomana Marian este dependenta de Atin, un tranchilizant conceput sa o calmeze. Un drog ce s-a intors impotri ei si care acum produce chiar simptomele pe care ar fi trebuit sa le controleze. "Mi-ar fi fost mai bine sa fiu dependenta de heroina", a spus ea cu o voce neutra, lipsita de orice emotie. {Daily Record, 30 mai 1988)
Mi s-a spus ca este mai greu sa scapi de el decat de heroina. {Evening Echo, Bournemouth, 4 mai 1988)
Benzodiazepinele au devenit un subiect preferat de presa. Impactul unei reactii publice atat de sustinute asupra ingrijorarii pacientilor si a prescriptiilor doctorilor a fost considerabil. Gestul reflex de a scrie o reteta pentru combaterea anxietatii si a tulburarilor asociate nu mai era accepil. Astfel, mass-media nu doar ca reusea sa educe publicul, dar incepuse sa aiba o influenta asupra pregatirii medicale a doctorilor.
In scurta vreme, avocatii s-au informat in privinta legislatiei privitoare la benzodiazepine, iar doctorii au inceput sa fie dati in judecata in numar mare pentru presupusa neglijenta in prescrierea acestor medicamente. La un moment dat, cate sute de pacienti britanici nemultumiti s-au asociat in incercarea de a da in judecata companiile producatoare, insa aceasta masura s-a soldat cu un esec.
Actionand simultan, raspandirea constientizarii ca aceasta forta distructi este inaccepila si trebuie oprita, intelegerea faptului ca amortirea mintilor oamenilor cu benzodiazepine le poate reduce calitatea vietii si descoperirea ca pastilele fericirii pot produce o dependenta cat se poate de nefericita au intors radical climatul opiniei publice si medicale impotri distribuirii cu usurinta a acestor calmante. in prezent, sfatul dat doctorilor ce prescriu benzodiazepine este sa nu se depaseasca o perioada de administrare de doua saptamani, iar multi medici evita complet prescrierea acestor medicamente. Mai recent, entuziasmul medical fata de antidepresivul Prozac (fluoxetina) a fost, uneori, cam lipsit de discernamant. Aceasta substanta apartine unei grupe farmacologice complet diferite de cea a benzodiazepinelor si are o capacitate minima sau chiar nula de inducere a dependentei. insa atitudinea critica a presei fata de posibila prescriere excesi a acestui medicament s-a manifestat rapid. Totusi, Prozac-ul nu constituie o reiterare a istoriei benzodiazepinelor.





Alte materiale medicale despre: droguri legale


loading...



Pentru tratamentul specific, vezi 'Probleme emotionale in timpul sarcinii\" (pagina 135), 'Probleme emotionale de menopauza\", pagina 220. [...]
Tulburarile legate de anxietate, ca grup, reprezinta cele mai des intalnite boli mentale din America. Diferitele tipuri de tulburari legate de an [...]
in Marea Britanie, in anii 1970 a inceput sa se formeze o miscare de reactie impotriva tranchilizarii in masa, desi americanii erau mai putin ingrijor [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre droguri legale

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile