eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Droguri legale

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile » droguri legale

Alcoolul, un drog

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Alcoolul in forma pura este un lichid incolor cu efect astringent asupra papilelor gustative, pe care numai un om ajuns in pragul disperarii ar dori sa-l bea ca atare. Pentru ca alcoolul de consum sa aiba un gust placut, el trebuie diluat si aromat. Impuritatile derivate din procesul de fabricare a berii sau de fermentare, sau produse in timpul distilarii bauturilor spirtoase, sunt cele ce ii dau aroma specifica. Procesul de diluare si impuritatile transforma o substanta chimica cu o toxicitate intrinseca intr-o bere fina, un n de colectie, un coniac sau un whisky ce le produc cunoscatorilor oftaturi de satisfactie. Vodca este forma de alcool de consum cea mai apropiata de alcoolul pur. Concentratia de alcool a berii este in general de circa 4% alcool pur, cea a nului de 12%, iar cea a bauturilor spirtoase de 40%. Indiferent de eticheta de pe sticla, din perspectiva organismului, alcoolul este alcool. Nici un tip de bautura nu este mai periculoasa sau mai benefica in mod intrinsec decat o alta.
Odata ce acest drog a fost absorbit prin tubul digestiv, el se raspandeste cu rapiditate prin tesuturile organismului. Atunci cand alcoolul ajunge in creier, nu exista vreun loc receptor specific pentru moleculele de alcool. Aceasta substanta isi exercita efectele prin manipularea sistemelor transmitatoare naturale ale creierului. Se pare ca alcoolul interactioneaza intr-un tel sau altul cu un numar mare de neurotransmitatori chimici, printre care serotonina, dopamina si acidul gama-aminobutiric.In urma acestor interactiuni, alcoolul poate avea mai multe tipuri de impact asupra actitatii cerebrale. El poate inhiba si incetini multe functii ale creierului, actionand asemenea unui sedativ. in mod paradoxal, el poate actiona, cel putin temporar, ca un stimulent. Poate afecta judecata, poate induce o detasare de reactia obisnuita asteptata de cei din jur in printa comportamentului bautorului si un anumit grad de dezinhibare. Indiferent de combinatia efectelor produse de alcool asupra functionarii cerebrale, este foarte probabil ca rezultatul sa fie interpretat in mod subiectiv de catre bautor drept placuta, cel putin pana in momentul impleticirii, al starii de voma si al supradozei.Insa pentru a intelege pe deplin efectele alcoolului, expresia "interpretat in mod subiectiv" trebuie inteleasa ca indicand medierea psihologica tala ce conecteaza impactul chimic cu trairea subiectiva. Lumea din jurul nostru, familia si prietenii, cultura si societatea in care traim si petrecerile la care participam ne invata sa ne asteptam la lucruri pozitive de la paharul reumplut. O petrecere are rolul de a-ti induce o stare de bine, iar alcoolul are capacitatea de a se adauga acestor senzatii placute si de a le amplifica. Asteptarile personale transforma pe cale psihologica impactul fizic al substantei chimice in trairi ce pot include intimitate, buna dispozitie, voiosie, sexualitate, indrazneala, creatitate si alte multe senzatii pozitive ori, in caz contrar, manie sau furie, tristete sau chiar o disperare suicidala. Impactul fizic al drogului invoca si stimuleaza toate aceste posibilitati, insa interpretarea psihologica a indidului este cea care creeaza imaginea finala. Daca bautorul isi consuma doza de alcool intr-un pahar de medicamente, aflandu-se singur intr-o camera goala si tinandu-se de nas, efectul va fi minim.

Cercetarile antropologice au aratat faptul ca oamenii apartinand diferitor culturi pot reactiona foarte diferit la consumul de alcool. Unele populatii sud-americane vor continua sa zambeasca si sa se complimen-teze reciproc pana in momentul in care lesina de pe urma betiei, in timp ce intr-o alta cultura consumul de alcool la evenimente speciale va duce adesea la scoaterea cutitelor si la olente soldate inclusiv cu omoruri. Un compliment sau o injunghiere fatala, iata extremele influentei pe care o pot avea asteptarile psihologice, mediul inconjurator sau cultura asupra comportamentului uman atunci cand alcoolul afecteaza fizic creierul.

Alcoolul este numai un exemplu, insa cele mentionate aici despre capacitatea acestui drog de a avea un impact fizic asupra creierului, impact transformat apoi de un numar mare de factori intr-o experienta traita, raman adevarate pentru orice alt tip de substanta psihotropa.

Venerarea alcoolului
Dupa cum am mentionat in Introducere, toate drogurile capata un fel de ambalaj prin imaginea populara, iar aceasta imagine, pozitiva sau negativa, poate influenta adesea aprecierea obiectiva a pericolelor si beneficiilor drogului respectiv. La polul negativ se afla heroina, perceputa de catre societate mai degraba ca insusi diavolul decat ca un drog, iar consumatorul acesteia ca un indid ce trebuie proscris. La polul pozitiv se afla alcoolul, dupa cum o exemplifica intrebarea retorica a reverendului Sydney Smith, din urma cu doua secole: "Ce alte doua concepte pot fi mai inseparabile decat Berea si Britania?"; prind grupurile contemporane de microbisti englezi in momentele festive, concluzia lui Smith pare la fel de actuala ca oricand.
Veneratia cu care este prit alcoolul intr-o cultura ce sustine consumul de bauturi determina orice persoana ce se dezvolta in respectivul mediu sa aprecieze din ce in ce mai mult placerile oferite de alcool si din ce in ce mai putin riscurile consumului acestuia. Ambalajul psihologic il inta sa bea tot timpul si neutralizeaza avertizarile prind pericolul la care se expune. Cine va primi la o petrecere o persoana care bea in sanatatea sa apa de la robinet?
Sa schitam structura acestui ambalaj folosindu-ne de surse literare (expresiile uzuale, glumele si versurile unor cantece populare constituie un material la fel de valid ca informatiile oferite de OMS si de stiinta atunci cand incercam sa intelegem de ce consuma oamenii droguri), lata un grupaj bazat pe exemplarul meu uzat al Pcnguin Dictionary of Quoiations:

"Strepezeste-mi dintele hulpav; caci halba de bere e o cina regeasca"
(Shakespeare, Poveste de iarna, IV.2)


"De am dreptate, cred ca-avem

Vreo cinci motive ca sa bem:


De-i nul bun, de-avem pe cineva la cina,

De ne e sete, dar ca nici sa nu ne na;


Ori de gasim orke alta pricina."

{Un canon, Henry Aldrich, 1647-l710)


"Beau in cinstea setei ce va sa e."

(Gargantua, Francois Rabelais, c. 1492-l553)
"El sustinea ca putini oameni au suficiente resurse intelectuale pentru a renunta la placerile nului. Ei nu-si pot imagina cum altfel sa umple intervalul dintre pranz si cina."


(Boswell, Viata lui lohnson, 1772, Samuel Johnson, 1709-l784)
"Nu este beat acela care facand la podea Poate sa se ridice si-inca un pahar sa bea; Dar este beat acela care, dupa prea mult n, Zace intins, caci nici picioarele nu il mai tin."
(Ghinioanele lui Elphin, Thomas Love Peacock, 1785-l866)
Acestea sunt doar cateva dintre numeroasele citate din dictionar asociate bauturii, suficiente insa pentru a confirma ca ambalajul intangibil al alcoolului este mult mai vechi si mai atractiv decat ambalajul de hartie al urmatoarei sticle cumparate de la magazinul de cartier. Sampania are un ambalaj festiv, berea calda este ambalata metaforic in drapelul Marii Britanii, halbele de bere slaba sunt incarnarea feminitatii, nurile delicate sunt ambalate in sofisticare sociala. Alcoolul este asociat tuturor ritualurilor importante de ata, incepand cu botezul, deoarece oamenii au fost connsi sa creada ca in lipsa acestuia ocazia ar fi incomplet sarbatorita, stearpa. O sticla de sherry pentru matusa cu ocazia zilei sale de nastere, una de whisky pentru omul care-{i tunde peluza, una sau doua sticle de Chardonnay duse la birou de Craciun - alcoolul este cadoul ideal pentru orice ocazie. Totodata, el furnizeaza un studiu de caz extrem de generos in printa imaginii ce poate fi creata asupra unui drog.



Alte materiale medicale despre: droguri legale



Opiul este derivat din secretia laptoasa ce se scurge atunci cand capsula coapta a macului alb, Papaver somniferum, este taiata cu un cutit. Alte spec [...]
Cafeaua a ajuns in Occident pe la mijlocul secolului al XVII-lea, plecand din Orientul Mijlociu. in Anglia, prima cafenea a fost deschisa in anul 1650 [...]
Ritmul in care consumul de canabis urma sa se raspandeasca si sa devina o sursa directa de neliniste in Occident in timpul secolului XX a variat de la [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre droguri legale

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile