eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Drogurile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile

Anii i960: drogurile devin partenerele dansului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Anii i960: drogurile devin partenerele dansului

Advertisements


Avand in vedere scopul acestei sectiuni, nu este necesara descrierea detaliata a modului in care, in anii 1960, s-a modificat felul de a fi al unui tanar. Indiferent daca ati trait in acea perioada sau nu, povestea este destul de familiara majoritatii oamenilor si nu merita sa fie redata in acest context. Trebuie observat doar faptul ca in acea vreme a batut un vant al schimbarii care a redefinit ceea ce insemna sa fii tanar intr-o societate occidentala. Dansul, muzica si moda s-au modificat radical ca simboluri exterioare ale noii epoci, iar intre gusturile tinerilor si celor mai varstnici s-a cascat un hau - tinerii dansau cu pasi atipici, haotici, in vreme ce dansatorii trecuti de douazeci si cinci de ani au ramas la dansul de salon sau au adoptat twist-ul. Schimbarile interioare au inclus mai multe tipuri de emancipare: dreptul la hedonism, libertatea sexuala, doborarea partiala a barierelor de clasa. Acesta era contextul in care distractia si consumul de canabis si LSD s-au combinat pentru a contribui la definirea unei culturi de masa a tineretului, iar amfetamina s-a asociat dansului si muzicii, stimuland trupa sa cante si tinerii sa danseze toata noaptea.
In 1968, un tanar in varsta de douazeci si trei de ani, cu parul lung si purtand o tunica militara veche, dar stralucitoare, s-a prezentat la clinica. Era chitaristul unei trupe binecunoscute. Doctorul sau personal refuzase sa-i mai prescrie ratia de 30 de lete de Dexetrine (dexamfetamina) considerate de el a-i fi necesare la fiecare douazeci si patru de ore. Combinatia de insomnie si droguri il face sa fie aproape inconstient. "Omule, nu fac fata fara", spune el. I s-a propus un tratament de reducere treptata a numarului de lete, insa el a plecat si nu s-a mai intors.
In anii 1960, legatura dintre amfetamina si muzica s-a raspandit mult mai puternic decat fenomenul similar din anii 1920, petrecut din cauza cocainei ( modulul 13). Anii 1960 au avut o importanta istorica deoarece au marcat debutul unei asocieri intre droguri si cultura dansului, ce s-a perpetuat in ritmul multor alte tipuri de muzica, pana in prezent.



Drogurile in dansul actualIn prezent, aproximativ 60% dintre tinerii britanici care participa la o serata dansanta vor consuma droguri. Suma totala medie cheltuita de participanti in seara respectiva va fi de aproximativ 40 lire, o jumatate dintre acesti bani fiind cheltuiti pe droguri. Principala sursa va fi constituita de prieteni sau de un traficant din cartier, de la care s-a achizitionat o anumita cantitate, mai devreme. in unele localuri dealerii se vor afla chiar printre consumatori, cu complicitatea personalului de paza, ce va beneficia de o parte din profituri. Genul ostentativ de mafioti este in general nedorit, mai ales daca se asteapta sa intre pe gratis si sa primeasca bautura din partea casei.
Tinerii dansatori consuma o gama variata de droguri. in topul popularitatii se afla in continuare alcoolul si tutunul, canabisul ocupand locul al treilea. Apoi, intr-o ordine variabila se claseaza Ecstasy-ul, ketamina, GHB (gama-hidroxibutiratul, un drog sedativ si intoxicant), amfetamina, LSD-ul si amilnitritul ("poppers"). in josul listei s-ar putea clasa uneori cocaina pulverulenta, in schimb cradc-ul si heroina nu au ce cauta in meniul drogurilor indicate pentru o seara de dans. in SUA, combinatia va fi in general aceeasi, fiind insa mai raspandite PCP-ul (numit si "angel dust", un drog stimulent si halucinogen) si Rohypnolul, un sedativ cu actiune rapida ce are proasta reputatie de a favoriza olul.
Varietatea substantelor folosite de dansatori este, in general, similara celei a tinerilor consumatori ce-si consacra serile altor scopuri. insa dansatorii consuma droguri mult mai frecvent decat alti tineri. in cadrul obiceiurilor de consum intensiv al unei generatii in care majoritatea baietilor si fetelor vor fi consumat cel putin o data un drog ilegal pana la implinirea varstei de douazeci si cinci de ani, segmentul care merge frecvent in cluburi iese in edenta ca unul pentru care drogurile constituie o parte centrala a stilului de ata. Tinerii care fac parte din el consuma droguri in cantitati mari, acestea fiind foarte importante pentru ei. Acesti indizi consuma frecvent droguri cand danseaza, insa le vor consuma atat inainte, cat si dupa ce danseaza, precum si in alte ocazii.
Locurile in care se organizeaza astfel de manifestari sunt remarcabil de variate. O petrecere rave organizata intr-un depozit poate aduna sute sau chiar mii de tineri, intr-un cadru ce aminteste de epoca maniei dansului. La aceste evenimente, numarul mare de participanti este o parte esentiala a experientei. Se danseaza si in diverse cluburi. Super-cluburile incearca sa recreeze, dar, in acelasi timp, sa si imblanzeasca ambianta unei petreceri rave, multi turisti facand poze la aceste manifestari. Forma dansului este amorfa, lasand impresia unui solo, si nu seamana deloc cu ce se intampla mai demult la Palais. Dansul pe muzica drogurilor este o parte componenta a scenei mai vaste si extrem de comerciale a divertismentului.
Cat priveste sensul launtric, senzatia produsa, motivatia acestui stil de petrecere a serilor: tinerii n pentru a se bucura de muzica, pentru a socializa, a-si cauta parteneri de sex, a se distra, la fel ca in orice alt moment al istoriei dansului. Dar in prezent, deosebirea este facuta de amestecul dansului, muzicii si multimii cu bautura si drogurile, nu doar cu bautura.
Reusesc drogurile sa transforme intr-un mod semnificativ experienta traita si sa-i dea o alta savoare intregului amestec decat cea simtita in orice alta perioada dionisiaca anterioara? Uneori s-a sustinut ca Ecstasy-ul si alte droguri populare au ceva special, in sensul ca sunt "empatogene", adica induc o intimitate afectiva instantanee intre strainii aflati pe ringul de dans. Ecstasy-ul a fost descris ca un "drog afectiv", iar cei ce-l consuma pot sustine ca se simt "iubitori". insa pare mai probabil ca experienta sa fie produsul ambiantei si a asteptarilor indiduale decat un efect specific al drogului asupra celulelor neurale. Primul meu contact cu ceva diferit de Palais a fost concertul din California, din anul 1966, al trupelor Grateful Dead si Big Brother & The Holding Company, cu un public imens, cu lumini stroboscopice, cu un ritm atat de puternic incat brau podelele; noi n-am avut nevoie de droguri care sa ne spuna ca experienta a fost uimitoare.


Normalitatea se judeca dupa fapte
In conditiile in care sunetul emis din depozite nu strica somnul binemeritat al cetatenilor care insista sa se culce la o ora cilizata, cum ar fi ora 11,00 seara, de ce s-ar amesteca autoritatile in placerea numarului mare de tineri care, in aceasta lume post-Palais, aleg sa amestece drogurile cu dansul pana in zorii zilei? Sociologii au descris consumul de droguri in acest mod recreativ drept un comportament "normalizat". Ei nu sugereaza prin aceasta ca majoritatea tinerilor din toate tarile consuma droguri ilegale cu frecventa hotarata a raver-ilor si a clubber-ilor. Normalizarea este definita ca fiind perceptia indiduala si de grup in printa acestui comportament. Dansatorii pentru care consumul de droguri este o rutina a stilului lor relaxat de ata nu se considera ciudati, sociopati, criminali sau persoane indepartate in orice fel de societatea generala. Ei nu sunt actisti ai vreunei miscari de protest, ci doar consumatori, desi ai unui produs ilegal, intr-o societate de consum. Sunt hedonisti intr-o societate ce cauta placerea, chiar daca unele dintre instrumentele cu care isi induc aceasta placere nu sunt aprobate de lege. Se autodefinesc ca membri cu drepturi depline ai unei culturi mai vaste, care in mod intamplator consuma droguri la club cand danseaza sambata seara si care duminica isi vor spala masina. Nu se considera locuitori ai aceleiasi ete pe care locuiesc heroinomanii deanti si bolna care in aceeasi noapte isi injecteaza drogul intr-un cartier rau-famat al orasului. Sociologii insista ca normalitatea se judeca dupa fapte.
Daca se accepta aceasta definitie a normalitatii, disputa este castigata. Din aceasta perspectiva, consumul de droguri de catre tinerii care ies seara sa danseze este la fel de normal cum a fost candva abstinenta la Palais sau berea pentru hamalul iesit la agatat. Acest tip de consum de droguri este deant in sensul ca incalca legea, insa dansatorii nu reprezinta in nici un alt fel o secta deanta.



Alte materiale medicale despre: Drogurile



Printre numeroase probleme ale societatii de tranzitie una, majora si foarte grava o constituie drogurile. Dupa decembrie 1989, Romania a intrat ca p [...]
In Introducere am identificat cele doua scopuri principale, aflate in stransa dependenta, ale acestei carti ca fiind in primul rand expunerea realitat [...]
Cocaina, este o substanta alba, cristalina, fara miros, cu gust amar, extrasa din frunzele unui arbust din Feru, Erthroxplon Coca. Intoxicatia [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre drogurile

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile