Prin sindrom dumping intelegem grupul de simptome pe care le acuza bolnavul operat de stomac, datorita ecuarii precipitate a bontului si inundarii masive a intestinului proximal de un continut lichidian, hiper-osmolar de obicei, survenind mai ales dupa mese mai abundente si cu continut bogat in hidrati de carbon (dulciuri concentrate). In acest caz, urmeaza un aflux de lichid In intestin pentru a dilua hiperosmolaritatea. Se produc distensia anselor jejunale si tulburari de repartitie a masei sanguine. Este cea mai frecventa suferinta a stomacului operat, prezentindu-se in grade riate de intensitate. Se intilneste aproape in aceeasi proportie dupa rezectia cu anastomoza Kronlein-Reichel-Polya, dupa rezectia cu anastomoza Pean, ca si dupa gotomia asociata cu gastroenteroanasto-moza.
Acuzele apar de obicei postalimentar in primele 1015 minute si sint atit de ordin abdominal : jena cu borborisme, uneori diaree cit si de ordin general : transpiratii, ameteli (fortind bolnavul sa ia pozitia culcata), tulburari de vedere, paloare, roseata fetei, tahicardie, tremuraturi, acuze care apar mai ales dupa consum de lapte, dulciuri concentrate, grasimi si la pozitia ortostatica, amen-dindu-se la pozitia culcata.
In sindromul hipoglicemic acuzele apar la 36 ore dupa alimentare si se traduc prin senzatia imperioasa de foame cu astenie, stare de rau, nervozitate, tendinta sincopala, disparind la ingerare de zahar. Este rezultatul unui hiperinsulinism functional, favorizat de fondul neurovegetativ si de inflamatia mucoasei jejunale (je-junita).
Tratamentul profilactic consta in depistarea preoperatorie a "candidatilor" la aceasta suferinta prin examenul baritat facut in solutie hipertona de glucoza si in indicarea metodei chirurgicale care da cel mai putin asemenea urmari, daca conditiile locale permit (gastrectomia cu anastomoza Pean-Billroth I).
Tratamentul curativ de baza il constituie igiena alimentara prin care se urmareste intarzierea ecuarii precipitate a bontului gastric. Se recomanda mese mici, frecvente (cinci-sase/zi), alimentele fiind bine masticate, cu mentinerea pozitiei culcate (clinodi-gestie) dupa fiecare alimentare timp de 30 minute. Regimul alimentar fi apoi bogat in proteine si in grasimi usor absorbabile (unt), excluzind dulciurile concentrate si in forma lichida, grasimile de proasta calitate, laptele dulce, lichidele si supele reci si bauturile alcoolice. Putem sa incercam si sa obtinem incetinirea ecuarii bontului gastric si ritmicizarea functiei sale si pe cale medicamentoasa : administrarea de acid clorhidrtc inaintea meselor (Acido-peps), 12 lingurite ( .aclorhidria").
Pentru temperarea interoreceptiei intestinale care raspunde de o mare parte a simptomatologiei se indica 12 linguri din solutia novocaina 1% sau xilina 2%, eventual asociind si anestezina, inainte de mincare cu 1015 minute

Pentru ameliorarea sindromului hipovolemic si neurovegetativ se recomanda evitarea solutiilor hipertone si administrarea a clte unui praf din urmatoarea combinatie (I. Hatieganu): Rp. Efedrina 0,02 g ; Extract de Beladona 0,01 g ; Luminai 0,02 g sau preparate de tip Banthina (efect incert). Sedativele pot influenta favorabil starea bolnavului. In caz de existenta a modificarilor mucoasei jejunale (jejunita), cind poate sa apara si diaree, se indica inaintea meselor principale luarea unei lingurite dintr-o combinatie de saruri de bismut (carbonat, subnitrat) si calciu (carbonat), in parti egale. Pentru a modifica disbacteria ce poate exista sint indicate antibacteriene cu actiune intestinala ( si "aclorhidria", "entero-patia") in cure de sase-opt zile.
Daca bolnavul prezinta fenomene hipoglicemice, poate lua una-doua bucati de zahar, iar intre pusee evita alimentatia bogata in hidrati de carbon. Regimul alimentar fi bogat proteic, luat fractionat. La cei cu carenta proteica, cu anemie se indica transfuzii de singe, plasma, albumina umana, hidrolizate de proteina, vitamine etc. La cei cu tulburari hidroelectrolitice (hipopo-tasemie) se prescrie reechilibrare pe cale intravenoasa ( si "sindromul de denutritie"). Aceste masuri se aplica si se respecta in primele sase-opt luni si de catre operatul fara acuze subiective.
In formele rebele la tratament, cu alterarea marcata a starii generale si tulburari digestive accentuate se indica reinterventia chirurgicala. Se poate practica, cu rezultate deseori bune, reconver-iiunea anastomozei Kronlein-Reichel-Polya intr-o anastomoza Pean prin diferite procedee (procedeul Soupault-Bacaille este cel mai cunoscut). Dar, decizia pentru reinterventie nu se lua decit dupa epuizarea tuturor resurselor terapeutice consertorii si dupa studiul amanuntit al secretiei si aciditatii gastrice si, mai ales, a tipului secretor.