eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Sindrom de denutritie (carential) al operatului de stomac

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Este rasunetul operatiei de stomac asupra starii de nutritie, o consecinta a aclorhidriei, a scoaterii duodenului din circuitul digestiv, al insuficientei utilizari a fermentilor biliopancreaticoenterali prin asincronismul tranzitului alimentelor si al dersarii acestora la nilul intestinului, ceea ce realizeaza maldigestie si malabsorbtie complexa. Este mai frecnt dupa gastrectomia de tip Reichel-Polya si mai rar dupa cea de tip Pean.
Mult timp manifestarea clinica poate fi latenta cind se traduce doar prin pierderea in forta fizica si scaderea serinelor plasmatice. Semnul cel mai comun este pierderea ponderala, care poate fi modeFata (patru-cinci kg) sau sera, cind de obicei se insoteste si de diaree, carente multiple si complexe : hipoprotidemie cu hi-poserinemie, anemie hipocroma sau normocroma, carente vitami-nice (ariboflavinoza, manifestari pelagroide), manifestari osoase etc. in forma grava apar si tulburari ale fanerelor, purpura, edeme etc. si, mai rar, polinevrite.
Sindromul de denutritie fiind cel mai grav dintre suferintele stomacului operat si necesitind tratament complex si indelungat trebuie sa se bucure de o atentie deosebita.
Tratamentul profilactic consta in depistarea preoperatorie a existentei unei suferinte ce se insoteste de denutritie (enteroco-lopatii cronice, suferinta hepatica cronica, alcoolism, tuberculoza pulmonara) sau a conditiilor de maldigestie (dantura deficitara) si tratarea lor in mod sustinut. Este necesar apoi ca orice bolnav cu indicatie operatorie sa fie pregatit prcoperator atent, corectin-du-i-se orice carenta (proteica, lipidica, vitaminica etc). De mare importanta este sa se ia in considerare, in alegerea metodei chirurgicale ce se va executa, starea de nutritie, posibilitatile de digestie a bolnavului ca si posibilitatea de a respecta in continuare un regim alimentar adecvat (profesiune, posibilitati economice), deci nevoia individualizarii alegerii metodei. In acest sens, la cei cu deficiente de digestie-absorbtie se prefera metodele chirurgicale ce pastreaza duodenul In circuitul digestiv (tip Pean, vagotomie ete.).


Dupa interntia chirurgicala vom fi atenti sa asiguram un repaus prelungit (doua-trei luni) si un regim alimentar suficient de caloric si reprezentat de toti principii alimentari, fiind predominant proteic (proteine usor digestibile si asimilabile : brinza de vaci, albus de ou, carne alba tinara etc.) ; mesele vor fi cantitativ mici, dar mai frecnte (sase-opt/zi), alimentele fiind bine rnasticate. Se va aa In dere si nevoia de a combate deficientele digesti rezultate din metoda chirurgicala executata, deci administrarea de fermenti digestivi In timpul meselor principale preparate de pancreas, enzime : Trizim, Triferment etc. de trei-patru ori cite doua drajeuri, care se indica pe perioade lungi Recomandam bolnavilor, intermitent, cure de sase-opt saptamini de acid clorhidric-pepsina (acidopeps), de preparate de fier, de vitamine (C si mai ales grupul B). Un efect bun pot aa si curele hidrominerale in statiunile Singeorz, Calimanesti, Olanesti etc. Tratamentul curativ este complex si necesita multa perserenta, rezultatele nefiind totdeauna cele scontate. Se incepe cu mentinerea indelungata in repaus complet a acestor bolnavi (de preferat in mediu spitalicesc). Regimul alimentar va fi hiperca-loric ti hiperprotidic, introdus progresiv, servit in mese frecnte (sase•opt/zi) si in cantitati mici. Pentru a se ameliora defectul de digestie, rezultat din asincronismul si decalajul dintre trecerea bolului alimentar prin intestin si dersarea secretiilor biliopan-creatice (acestea "le urmeaza fara a le ajunge din urma"), se in dica consumul inaintea mesei a unui aliment gras (frisca etc), care ar declansa secretia de suc biliopancreatic sau administrarea de acid clorhidric-pepsina. Alimentele recomandate vor fi cu mare valoare plastica si usor digest/ibile : carne alba tlnara, oua, brinza de vaci etc., apoi supe concentrate de carne, lapte praf inglobat in pireuri de legume, gelatina etc. Laptele se suporta mai greu si este indicat Intre mese, in cantitati mici (entual asociat cu calciu carbonic

• antialergic). Grasimile si hidratii de carbon se cresc progresiv si foarte atent, la fel lichidele. Orice aliment intolerant se exclude.
In formele cu anorexie, astenie si denutritie sera alimentatia se face pe sonda nazala, picatura cu picatura (la un ritm de 40•50 picaturi/minut). Se introduce un amestec de supa de carne, lapte praf, oua, faina de malt, gris, zahar etc, ratia calorica cres-cind progresiv. Se trece a alimentatie solida atunci clnd apetitul revine si starea bolnavului permite o masticatie suficienta.
In formele gra se recurge la alimentatia parenterala, bolnavii fiind internati in servicii de specialitate (solutie de glucoza-fructoza, lipide cu lanturi mijlocii, singe, plasma, hidrolizat de acizi aminati etc). Acest gen de alimentatie necesita o echilibrare si o supraghere foarte competente.

Regimul alimentar este completat cu o serie de masuri medicamentoase ce vizeaza mai multe scopuri. Intre acestea de mentionat este medicatia stimulanta a apetitului si implicit cresterea astfel a aportului extern. Aceasta consta in insulinoterapie, ad-ministrind de doua-trei ori pe zi cite 5•10 u inaintea meselor principale. Se mai poate incerca administrarea izoniazidei (300 mg/zi), a cortizonului (5•10 mg prednison). Pozitivarea bilantului asociat si fosfocalcic este favorizata de administrarea me-dicatiei anabolizante ca steroizii anabolizanti fara efect virilizant : Madiol (methandriol) una-doua fiole/zi i.m., Decadurabolin (nan-drolone), (decanoat) o fiola la doua-trei saptamini, i.m. Clortestos-teron acetat (steranabol) una-doua fiole pe zi i.m. (administrarea orala are efect mai incert), ca si de vitaminoterapie (vitamina C, complexul B, vitaminele Bu, Bi, PP).



Deficitul de digestie se suplineste prin asigurarea unei masticatii suficiente si prin administrarea intermitenta de acid clorhidric-pepsina (Acidopeps), de preparate de pancreas (extracte, praf liofilizat sau crud in capsule amilacee), de enzime (Triferment, Trizim, Mezim etc). Deficitul de absorbtie se trateaza prin combaterea cauzelor ce l-au produs (dumping, componenta enterocolitica, sindromul de ansa aferenta, ansa oarba cu populare microbiana) ( modulele respecti). Deficitul (carenta) de fier (anemia feripriva) se combate prin administrarea de preparate de fier anorganic, de preferat saruri feroase pe cale orala. La cei ce nu suporta fierul pe cale orala (produce diaree) se prescrie calea intramusculara sau intranoasa ( "aclorhidria"). Cind anemia este macrocitara (sau megaloblastica, rezistenta la vitamina B12) sint indicate acidul folie (3•5 drajeuri pe zi a 5 mg, apoi 1•2 drajeuri pe zi ca doza de intretinere), respectiv vitamina B12 in caz de anemie megaloblastica. De tinut cont ca unele anemii, cele cu sindrom de ansa oarba, ansa aferenta se remit prin administrarea de antibacteriene cu actiune intestinala ( si "aclorhidria"). Cind tratamentul medical bine condus sl aplicat timp suficient nu da rezultate se recurge la rt-interntie chirurgicala. Ea consta In reconrsiune sau reinclu-dere a duodenului, pentru ca scurtcircuitarea laboratorului duodenal este cauza acestor tulburari. Totusi, indicatia unei reconrsluni pentru tulburari nutriti trebuie sa ramina exceptionala.



Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului



Prin sindrom dumping intelegem grupul de simptome pe care le acuza bolnavul operat de stomac, datorita evacuarii precipitate a bontului si inundarii m [...]
in saptamanile care preceda gestul suicidar se constata ca au loc in mod frecvent una sau mai multe consultatii la medicul generalist. Foarte [...]
S-a demonstrat cA¤ ingestia repetatA¤ a unor cantitA¤ti de alcool in cursul primelor luni de sarcinA¤ duce la aparitia unor trA¤sA¤turi dis-morflce si [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile