eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Gastrita cronica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Gastrita cronica

Advertisements


Este o entitate nosologica mult controversata, "repusa in drepturi" ca urmare a studiilor endoscopice si bioptice care au devenit indispensabile diagnosticului de gastrita cronica. in baza acestora se deosebesc (morfologic) urmatoarele forme de gastrita : hipertrofica, superficiala (de diverse grade : I, II, III, in care se include si gastrita interstitiala) si atrofica, la care corespunde un anumit lou clinic si aspect functional secretor.
Clinic, in gastrita hipertrofica si cea superficiala este prezent sindromul dispeptic gastric hiperstenic, nesistematizat. Secretor se constata hipersecretie si hiperaciditate de grade variabile ; uneori (ex. gastrinomul antral) valorile ating pe cele intilnite in ulcerul duodenal. Gastrita interstitiala (superficiala II si III) si cea atrofica se manifesta pe clinic prin sindrom dispeptic hipostenic, uneori cu semne de "imprumut" duodenobiliare si intestinale si pe secretor prin hiposecretie cu hipo- sau anaciditate hista-minorezistenta. Relatia dintre alteratiile morfofunctionale si manifestarea clinica nu este todcauna proportionala.

Referitor la etiopatogenie, aceasta este plurifactoriala ; va trebui sa tinem cont de factorii exogeni si endogeni cu efect iri-tativ si/sau trofopatic asupra mucoasei gastrice.
Tratamentul profilactic zeaza posibilii factori etiopatogeni de natura exo- sau endogena : igiena alimentara (natura si modul de pregatire al alimentelor, condimente, alcool, orarul meselor), masticatia (corectarea edentatiei sau a factorilor bucodentari), tratarea afectiunilor de vecinatate sau la distanta cu posibil rasunet gastric (hepatita cronica, bronhopatiile cronice, afectiunile pelne) ; atentie la medicatia orala !



Tratamentul curativ se va aplica diverselor forme anatomo-clinice tinind cont de urmatoarele principii:

a) stricta indidualizare in functie de factorii etiopatogeni implicati si de tipul morfologic al gastritei,
b) terapia de durata, urmarind recuperarea (refacerea) morfofunctionala,
c) corectarea perturbarilor fiziopatologice induse si c) atenuarea senzititatii gastrice.

Dieta variaza dupa forma anatomoclinicofunctionala. in gastrita superficiala (de obicei hiper- sau nonnoacida) se recomanda mese mai frecvente cu alimente "tampon", lapte, smintina, unt, oua moi, supa de legume, paste fainoase, cartofi, morco (piureu), carne de pasare, de peste, de vaca (fiarta), fructe dulci bine coapte sau compoturi, peltele, prajituri de casa, creme. Se vor elimina : celulozicele, condimentele, alcoolul si alimentele alergene (fragi, smeura). Piinea sa fie alba, veche ( "ulcerul gastroduodenal"). In gastrita interstitiala (hipoacida) si in cea atrofica (anacida) se prefera supele preparate cu bors sau citrice, lamiie, sos de rosii, legume bogate in fier, fructe, lapte acru, iaurt, carne, brinzeturi, n (rosu), piine intermediara. Se limiteaza (exclud): laptele dulce, celulozicele, grasimile animale (prajite). Se va tine cont si de eventualele asociatii (in deosebi enteropatia paraaclorhidrica). Este important sa se manince fara graba, linistit si sa se mestece bine. Se consuma cinci•sase mese pe zi si in cantitati suficiente. Grasimile permise se limiteaza la 50•60 g, de preferinta adaugate crud in farfurie la masa. Sarea se foloseste moderat. Se vor eta dulciurile concentrate, de asemenea produsele de lapte care mai contin zar. Se prefera gatitul fiert (nu fript). Se vor eta fructele-simburi (nuci, alune, mac).
Alimente interzise : lapte, iaurt, smintina, zarzavaturi (varza, fasole, linte, mazare, gulii, conopida, ceapa, ridichi, sfecla, morco, dovleac, castravete, rosii, ardei, nete, spanac), fructe si derivate (compot, marmelada, dulceata), miere de stup ; piine neagra, mamaliga ; alimente conservate (fie de casa, fie din industrie) : slanina, conserve de peste, acrituri, brinzeturi fermentate ; galuste de faina (simple), taitei sau aluat fiert grosolan.
Alimente permise : piine alba (uscata), cozonac (uscat), biscuiti, piscoturi, strudel (numai cu brinza), taitei si macaroane (numai cu brinza) ; grisul sau orezul ca desert, fiert cu apa ca si cind ar fi cu lapte, cu zahar, vanilie ; mincare de orez, fara ceapa si fiert in apa (carnea si uleiul sau untul se adauga in farfurie) ; brinza dulce (cas) de oaie sau de vaca (pina la 1/2 kg pe zi); oua moi 2•3/zi (oul sA« tine 3 minute in apa clocotita) ; carne slaba de orice fel, curatita de grasime si piele (pielea carnii de pasare), fiarta sau gratar (pina la 1/2 kg pe zi) ; sunca presata, aleasa de grasime, parizer, pA«lonez, crenvursti ; cartofi fierti, copti In coaje, cu unt-ulei, piureu de cartofi (cu rintas putin sau fara rintas), musaca de cartofi frantuzesti ; unt-ulei pina la 50•60 g/zi ; ceai de tei, menta, musetel (slab indulcit); supe strecurate de zarzavat: apa in care a fiert zarzavatul, cu orez, gris sau fidea si se fierbe din nou dupa care i se adauga o lingurita de unt in farfurie; sucuri de compot (slab indulcite) strecurate si numai proaspat preparate ; sucuri crude de fructe ; lamiie, portocale, grappefruit, mar, cirese, sine etc. slab indulcite si subtiate cu apa.
Terapia medicamentoasa tinde sa dena patogenetica si fizio-patologica in locul celei dominant simptomatice. In gastrita superficiala se recurge la o terapie ce zeaza mecanismele secretiei acide (extrinseci si intrinseci): anticolinergice (extract beladona, atropina, Probantin, izopropamida) ; medicatie tranchilizanta psihotona (Sulpiride, Diazepam); enzimatica (acetazola-mide, antipepsinice

• Depepsen) si hormonala (secretina, gas-trona, antigastrinice

• Proglumide). Se adauga terapia de "protectie" a mucoasei (pansamentele si mucosecretantele : Hidroxid de Al si subnitrat de Bi, Carbonoxolona si Oxiferiscorbona).
Se mai prescrie medicatie ce zeaza scaderea sensibilitatii ir.teroceptive (solutie de novocaina, xilina, cocaina, codeina); inhibitori ai receptorilor H2 (metiamida, cimentidina) si tamponarea aciditatii (alcaline, extract de liquiritia) ; antispastice (papa-verina, scobutil). Prescrierea acestei medicatii se face de la caz la caz. Practic, recurgem la Probantin (4X1 leta/zi, 7 zile, apoi 2X1 leta/zi 7 zile), Diazepam (2 lete/zi a 2 mg), Lizadon sau Scobutil 2•3 lete/zi si administrarea tot la patru ore a unui rf de cutit dintr-un pansament (de ex. Bp. Na bicarbonic 20 g ; Ca carbonic ; Bi subnitric aa 15 g ; Mg usta 10 g ; Extr. Beladona 0,15 g ; Hidroxid de Al 15 g ; Papaverina 0,40 g).
Important este ritmul circadian de administrare al acestei medicatii : Probantin-ul cu o ora inaintea meselor principale si o leta seara la culcare, pansamentul gastric la 45 minute pina la o ora dupa mese. In caz de dureri mai i si greturi se prescrie potiunea : Bp. Novocaina, Fosfat de codeina aa 0,50 g/100 Ds. int. 3•5 ori o lingurita pe zi.


In gastrita interstitiala si atrofica se recurge, de obicei, la un tratament substitutiv prind aciditatea si carentele secundare. Terapia acida ni se pare exagerata intrucit poate duce la inhibitia mecanismului gastric de stimulare a aparatului secretor restant. De aceea, acidopepsul trebuie administrat in solutie diluata (1 leta la 100 ml apa, In timpul mesei) si cu intermitenta. Mai logic este sa se recurga la medicatia epitelizanta: tamina A (3X2 drajeuri/zi, inaintea meselor) si, eventual, licritie diglici-rinizata (CAVED. S. 300 mg/zi, timp de sase saptamini). Acolo unde suspectam o amorsare imunologica a procesului de atrofie a mucoasei se va recurge la terapia imunodepresiva (prednison, cure intermitente a 200•300 mg ; se incepe cu 20 mg/zi). De asemenea, indicam tratamentul martial (parenteral : 2 fiole Fe polimal-tozat/saptamina, timp de sase-sapte saptamini), care corecteaza nu numai anemia feripriva secundara dar stimuleaza si procesele oxi-dative celulare de la nivelul mucoasei. Adaugarea Trifermentului (cite 1 drajeu/mese) contribuie la suplinirea deficitului exopancrea-tic prezent la anacizi. Daca se asociaza staza duodenala, se recurge la administrarea insulinei (10 u.i., s.c. cu 1/2 ora inaintea mesei de prinz), care stimuleaza si secretia clorhidrica vagala. Simptomatic, se vor combate eructatiile si flatulenta (carbune medicinal, cite doua lete dupa mese ; Bourget), durerile (anestezina, pro-caina in solutie cu acidol-pepsina), greata si varsaturile (emetiral, primperan). Tratamentul medicamentos se aplica cronic, intermitent in fazele manifeste clinic ale bolii.
De asemenea se apeleaza la tratament creno-fizical. Gastritele hiperacide beneficiaza de cure termale cu ape alcaline: Bodoc, Covasna, Singeorz (Hebe), Slanic. Se adauga aplicatii de comprese (prisnit), cataplasme calde (namol), termoterapie (solux). in gastritele hipo- sau anacide se recomanda cure hidrominerale cu ape clorurosodice si sulfuroase, carbogazoase : Borsec, Olanesti, Cali-manesti precum si aplicatii locale de raze ultrascurte.

Formele particulare de gastropatii necesita terapie indidualizata :
1) Gastropatia cu pliuri gigante (boala lui Menetrier). Este un proces hiperplazic epitelioglandular al mucoasei gastrice (lipseste procesul inflamator) ce se manifesta prin tulburari digestive de tip ulceros sau gastric, adeseori calmate prin administrarea de alcaline. Datorita exudatiei proteinice la nivelul mucoasei gastrice se realizeaza o slabire progresiva in greutate, pina la aspect distrofic, cu edeme si revarsate in seroase (hipoonichie). Tratamentul se rezuma la administrarea unei alimentatii bogata in proteine ; dupa o reechilibrare nutritiva adecvata se poate practica gastrectomia totala.
2) Hiperplazia antrala (gastrinomul tip II Polak), caracterizata printr-o hiperplazie a celulelor de gastrina antrale, imbraca aspectul clinic al unei dispepsii hiperstenice. Tratamentul zeaza interferarea secretiei gastrinice prin utilizarea antigastrinicelor (Pro-glumide) plus medicatie de "tamponare" acida. Daca aceasta terapie se dovedeste ineficace, se va recurge la antrectomie.
3) Gastrita de reflux, predominant antrala cu extensie ulterioara la mucoasa fundica este realizata prin refluxul sucului duodenal (biliopancreatic) in cadrul dischineziilor duodenale cu brasaj.

Tratamentul zeaza redresarea chineticii duodenale prin modificatorii de comportament Metoclopramida (Primperan, Reglan : 2 lete/zi, la orele 7 si 11 dimineata).




Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului



Inflamarea mucoasei gastrice. O gastrita poate provoca arsuri, greturi, voma, uneori chiar hemoragii (ulcer). in cele mai multe cazuri, ea este re [...]
Este inflamatia mucoasei gastrice, care poate fi acuta sau cronica. Inflamatia mucoasei stomacului se produce datorita intoxicatiilor cu alcool, [...]
Se poate produce in urma ingerarii unor substante caustice : acizi puternici, alcali, iod, sublimat corosiv, compusi de arsen, azotat de argint si fen [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile