eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Duodenita

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Este un proces inflamator nespecific al mucoasei duodenale. Prin utilizarea criteriului clinicoevolutiv se poate distinge o duodenita acuta si una cronica.
A. Duodenita acuta. Poate fi determinata de infectii virotice si bacteriene sau de toxinele acestora, precum si de unele intoxicatii endogene si exogene. Rara ca manifestare clinica izolata, obisnuit se asociaza cu gastrita si/sau cu enterita acuta.
Tratamentul curativ urmareste atit inlaturarea cauzei care a generat boala cit si combaterea efectelor nocive declansate de catre aceasta in organism, un loc aparte ocupind tulburarile hidroelec-trolitice si cardiocirculatorii.

I. Masuri igienodietetice. In primele zile, cind exista febra, rsaturi si diaree cu tendinta la hipotensiunea arteriala, se recomanda repaus la pat care se poate prelungi in functie de severitatea loului clinic. Dieta fi hidrozaharata in primele 48 de ore (ceaiuri carminative, usor indulcite, reci ; supa de zarzat, strecurata, sarata ; limonada); apoi, treptat se vor introduce in alimentatie fainoasele, brinzeturile proaspete, legumele pasate si, spre sfirsit, carne slaba, rasol, lapte si oua fierte. Crutarea gastro-duodenoenterala prin dieta poate fi prelungita pina la 30•45 de zile de la debut, pentru evitarea cronicizarii.

II. Tratamentul medicamentos se adreseaza in primul rind combaterii factorilor etiologici. Infectia se trata cu antibiotice cu spectru larg (cloramfenicol sau tetraciclina 1•2 g/24 ore) sau cu unele chimioterapice cu actiune digesti (ftalilsulfatiazol 3•4g/ 24 ore sau furazolidon 300•400 mg/24 ore). In practica curenta streptomicina se bucura de o larga utilizare in tubul digestiv si pentru faptul ca nu este inactita la acest nivel. Pentru a fi eficace trebuie administrata per os In doze de un g din opt in opt ore. In plus, pentru combaterea toxiinfectiilor alimentare se mai pot folosi, daca nu exista contraindicatii, spalaturile gastrice cu ser fiziologic sau cu o solutie alcalina, urmate de administrarea unui purgativ salin. Cit priveste neutralizarea si eliminarea unor toxice exogene se urmari schema indicata la "gastrita acuta". Greturile intense insotite de rsaturi incoercibile, ca si aparitia unor scaune diareice galben-gelatinoase atrag atentia asupra afectarii duodenojejunale. in prima faza a bolii poate avea un efect salutar eliminarea resturilor alimentare infectate sau a toxicelor ingerate. Persistenta lor antrena, insa, tulburari hidroelectroli-tice cu repercusiuni asupra aparatului cardiocirculator. Greturile si rsaturile se vor combate prin urmatoarele metode terapeutice : solutii antiemetizante (Bp. Novocaina 1 g ; Fosfat de codeina 0,4 g ; Extract de beladona 0,2 g ; Apa de menta si de melisa aa 50 g, 3•i lingurite la zi; Potio Rivieri ; novocaina sau xilina 1%); emetiral, drajeuri sau supozitoare ; clordelazin, drajeuri 25 mg sau romtiazin, drajeuri si fiole ; reglan (Primperan) comprimate si fiole 10 mg; solutii hipertone de glucoza (25•33%) l.v., la care se pot adauga novocaina 1 % 10 ml si atropina 0,5•1 mg.
Diareea persistenta fi corectata prin dieta adecta si pria prescrierea unor preparate care reduc tranzitul intestinal (codeina 0,02 g de 3•4 ori in 24 de ore ; parasimpaticolitice : scobutil, liza-don, fobenal etc). Este bine sa se faca inlaturarea dezechilibrelor hidroelectrolitice dupa o prealabila ionograma. O atentie deosebita se acorda deficitului potasic. in prezenta unor fenomene clinico-biologice ce tradeaza aparitia colapsului se administra, concomitent cu solutiile corectoare, sopresoare majore (norartrinal, araminol) si corticosteroizi (hemisuccinat de hidrocortizon). Solutia alcalina clasica Bourget (Rp. Sulfat de sodiu 6 g ; Bicarbonat de sodiu 4 g ; Fosfat de sodiu 2 g) sau modificata (Rp. Clorura de sodiu 2 g ; Citrat de sodiu 2 g ; Bicarbonat de sodiu 6 g ; Sulfat de sodiu 2 g), un pachet la un litru de apa, trei pahare inainte de mese ar avea un efect decongestiv, moderator al inflamatiei mucoasei duodenale. in faza subacuta, la formulele enuntate se mai pot adauga doze mici de sulfat de magneziu sau salicilat de sodiu (0,5•1 g) cu efect coleretic

• colagos. nntrenind un laj bilio-duodenal.

III. Tratament hidromineral si fizicul. Greturile si rsaturile se pot corecta si prin aplicarea de comprese umede alcoolizate sau punga cu gheata in regiunea epigastrica. Dupa cedarea lor si a febrei se pot utiliza, pentru calmarea durerii (alaturi de medicatia antispastica si antialgica). termofor sau perna electrica. O oura cu ape minerale se poate prescrie numai dupa 3•6 luni de la debut (Slanic-Moldo, Singeorz).

IV. Tratament profilactic. Prevenirea toxiinfectiilor alimentare prin respectarea regulilor de igiena alimentara si evitarea consumului de alimente alterate reprezinta masura profilactica cu cea mai mare pondere in duodenita acuta.

B. Duodenita cronica. Dupa modul de aparitie se pot distinge duodenite primitive (izolate, autonome) care sint exceptionale si duodenite secundare (de insotire, asociate) care sint determinate de suferintele organelor de vecinatate. Prin utilizarea criteriului morfologic (biopsia de mucoasa), duodenitele se mai pot diferentia in duodenite superficiale, duodenite interstitiale si duodenite atro-fice. Primele doua forme histopatologice pot fi reversibile prin aplicarea unui tratament adect. Procesul inflamator se localizeaza cu predilectie la nivelul bulbului si/sau al segmentului descendent al duodenului (D2). Prin coroborarea datelor clinice cu cele privind morfologia si localizarea inflamatiei se deosebesc urmatoarele forme anatomoclinice : 1) Bulbita (duodenita pseudoul-ceroasa) cu simptome ce mimeaza ulcerul. 2) Duodenita dispeptlca (localizata pe D2) cu sindrom dispeptic duodenal. 3) Duodenita erozi hemoragica, dupa unele statistici o cauza frecventa a hemoragiei digestive superioare.
Individualizarea tratamentului se face atit in functie de aceste forme anatomoclinice, cit si in raport cu ponderea unuia sau altuia dintre factorii etiologici (toxiinfectie, etilism, denutri-tie, alergie, infestatie parazitara, tulburari circulatorii si tulburari in secretia gastrica etc).

Tratamentul curativ vizeaza inlaturarea factorilor care au produs si intretin boala, combaterea inflamatiei nespecifice si a fenomenelor dischinetice (staza), precum si diminuarea exciilitatii locale.

I. Masuri igienodietetice. In perioadele de acutizare, aceste masuri se suprapun celor din "gastrita acuta". Bulbita, ca si celelalte forme anatomoclinice cu hiperaciditate raspund bine la alimentatia dietetica antiulceroasa. In schimb, in duodenita cu hi-poaciditate dieta se aseamana cu cea din gastrita cronica hipo-acida. O mentiune aparte trebuie facuta pentru intoleranta fata de laptele dulce. Duodenalii (si, in special, cei cu bulbita) tolereaza dificil laptele dulce acuzind : greata, neliniste abdominala si, uneori, diaree. Este posibil ca fenomenele sa fie induse alergic sau printr-un deficit de lactaza.

II. Tratamentul medicamentos. Poluarea microbiana duodeno-jejunala fi combatuta printr-un tratament antiinfectios (daca este posibil in urma identificarii germenilor patogeni) la care se asociaza corectarea hipo- sau anaclorhidriei si asanarea focarelor infectioase locoregionale si la distanta. Antibioticele (penicilina, streptomicina, cloramfenicol, tetraciclina, ampicilina) se pot administra pe toate caile, inclusiv cea duodenala, dupa un prealabil laj cu solutii fiziologice sau alcaline (Bourget). Se vor trata pa-razitozele cu localizare duodenala (lambliaza, anchilostomiaza sl slrongiloidoza), desi nu intotdeauna combaterea acestora este urmata de vindecarea inflamatiei duodenale ( si tratamentul "parazitozei intestinale"). In plus, se combate staza duodenala, care preexista duodenitei sau care poate sa apara in evolutia acesteia. Rezultate bune se obtin prin administrarea de insulina 8•12 U, s.c. sau i.v. inainte de fiecare masa, mai ales daca se asociaza si o diminuare a HC1. In orice caz, hipotonia duodenala este incompatibila cu prescrierea de anticolinergice si antispastice, exciilitatea si sensibilitatea dureroasa intestinala se trata cu novocaina sau xilina 0,5•1% (i.v. sau per os) sau cu analgezice clasice (piramidon, antipirina per os sau supozitoare), la care se pot asocia si unele proceduri fizicale. Atitudinea terapeutica in duodenita hemoragica se orienta dupa indicatiile formulate la hemoragia digesti. Pentru combaterea greturilor, rsaturilor, a tulburarilor de tranzit intestinal si a unor dezechilibre hidroelectrolitice se consulta tratamentul prescris in "gastrita" si "duodenita acuta".

III. Tratamentul hldromineral si fizical. In formele cu hipo-aciditate, in perioada de acalmie se prescriu cure de ape minerale la Borsec, Calimanesti, Olanesti, Cosna, Vilcele, Zizin si Tusnad. In schimb, in cele cu hiperaciditate se recomanda cura de Malnas, Singiorz, Bodoc. Pentru inlaturarea fenomenelor dispeptice dureroase se mai pot folosi si proceduri fizicale : comprese umede alcoolizate, termofor cald sau perna electrica, ultrasunete in regiunea epigastrica, precum si ultraviolete pe tot abdomenul.
Tratamentul profilactic se orienta in raport cu constelatia etiologica a fiecarui caz in parte. Se face un tratament corect al duodenitei acute, pentru impiedecarea cronicizarii. In general, masurile profilactice sint similare cu cele descrise in ulcerul gas-troduodenal si gastrita cronica.



Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului

Se poate produce in urma ingerarii unor substante caustice : acizi puternici, alcali, iod, sublimat corosiv, compusi de arsen, azotat de argint si fen [...]
Este situatia in care stomacul alungit peste dimensiunile sale obisnuite si cu mezouri foarte lungi depaseste loja gastrica si coboara pina la/sau su [...]
Este anastomoza executata intre stomac (antru) si portiunea a doua a duodenului (fig. 26). Au fost imaginate mai multe variante tehnice. Aceasta anast [...]

Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact