eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Dispepsie gazoasa

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Tratamentul bolnalor cu dispepsie gazoasa trebuie sa tina cont de prevenirea si combaterea numeroaselor cauze:
I. Aerofagia, ce surne in urmatoarele circumstante : A. Obicei rau, bazat pe usurarea produsa de eructatie : 1) Initiat de inghitirea excesiva de saliva si totodata de aer ; a) mecanism reflex legat de greata ; reactii emotionale puternice sau tulburari psihice ; gastroduodenite ; iritatie piloroduodenala (psihogena, ulcer); dezordini ale tractului biliar ; b) reactie subconstienta la tensiune, anxietate ; c) inghitirea secretiilor postnazale ("postnasal drip") in rinite, sinuzite. 2) Producere obisnuita de eructatii pentru usurarea disconfortului din : a) ulcerul peptic ; b) hernia hiatala ; c) cole-cistopatii ; d) angina pectorala ; e) sindromul colonului iriil. B. Obiceiuri gresite de igiena alimentara : 1) Mincarea rapida cu inghitire de lichide. 2) Folosirea excesiva de ape carbogazoase, bere. 3) Hipersalivatia produsa de chewing-gwm, leziuni iritative ale gurii si fumatul excesiv. 4) Xerostomia cu deshidratare (respiratia pe gura, medicatia anticolinergica).

II. Aspiratia aerului prin presiunea negativa intratoracica : A. Relaxarea voluntara a sfincterului esofagian superior. 1) Marii bautori de bere si n. 2) "Inghititorii" de sabii la circ. B. Relaxarea involuntara a sfincterului esofagian superior.

III. Formarea de gaze (C02) : A. Interactiunea dintre HC1 gastric si bicarbonati. 1) Antiacide : Na HC03, Ca C03. 2) Bicarbonatii din saliva, bila si suc pancreatic. B. Produse meolice ale bacteriilor. C. Fermentatia bacteriana (aclorhidria) : acizii organici reactioneaza cu bicarbonatii.



IV. Fermentatia si putrefactia intestinala (C02CHj, H2, HzS): A. Flora intestinala anormala. B. Cresterea florei normale. C. Cresterea substratului pentru fermentatie : 1) Transit rapid (laxative). 2) Insuficienta pancreatica. 3) Malabsorbtie (boala coeliaca). 4) Deficit in dizaharidaze.

V. Tulburari in resorbtia si eliminarea gazelor: A. Barajul portal. B. Obstacol intestinal (mecanic, dinamic).

Manifestarea clinica a dispepsiei gazoase imbraca aspecte diferite, de la banala eructatie, balonare si flatulenta plna la meteo-pismul excesiv cu tulburari cardiovasculare si respiratorii alarmante.
Obiectivele tratamentului sint : prevenirea si combaterea ad-misiei de aer in tractul digestiv ; diminuarea formarii autohtone a gazelor ; facilitarea rezorbtiei si eliminarii gazelor.
Mijloacele de tratament sint: psihoterapice, dietetice, medicamentoase, fizicale, crenoterapice si chirurgicale.


Prevenirea aerofagiei se face prin :

1) Psihoterapie, intreprinsa motivat cu probe paraclinice adecvate (in deosebi la cazurile cu cancerofobie, la care anxietatea este responsabila de aerofagie). Daca simptomele sint acute, spitalizarea este dezirabila, pentru a feri pacientul de starile tensionale din mediu.
2) Prevenirea starilor de tensiune si anxietate cu ajutorul sedativelor de tip barbi-turic (Fenobarbital), Clordiazepoxid (Librium), Diazepam, Bergonal.
3) Corectarea obiceiurilor gresite. Se vor recomanda reguli de igiena alimentara : sa se serveasca mesele la ore regulate, sa ma-nince fara graba, sa mestece suficient, sa nu bea apa in timpul mesei si sa se ete conversatiile ; eliminarea practicilor care stimuleaza fluxul salivar : fumat excesiv, chewing-gum ; etarea folosirii excesive a apelor minerale carbogazoase.
4) Corectia bolii de baza (pe cale medicala sau chirurgicala): ulcerul peptic, hernia hiatala, afectiunile biliare si colonul iriil, asociat cu iriilita-tea piloroduodenala.

Se impun restrictii dietetice. Dieta poate exercita o influenta moderata asupra volumului si compozitiei f'.atusului. In raport cu prevalenta florei de fermentatie sau putrefactie se va recomanda o dieta adecvata ( "colita"). Se va tine cont, de asemenea, de deficitul lactazic (excluderea lactatelor din dieta).


Suprimarea formarii gazelor se realizeaza prin : 1) Eliminarea folosirii de laxative drastice, care accentueaza productia colica de gaze. 2) Diminuarea tranzitului gastrointestinal (rapid) cu agenti anticolinergici (probantin, bergonal, atropina, administrate cu 1/2 ora inaintea meselor) si suplimentare enzimatica (Cotazim, Festal, Triferment). 3) Tratarea hipotoniei colice care favorizeaza disfer-mentatia cu agenti colinergici: Betanecol clorid (Urecolina, 5•10 mg inaintea meselor). 4) Prevenirea constipatiei prin cresterea fluidului intestinal : compoturi de prune, salate, laxative usoare ( "constipatia"). 5) Antiacide (Gelusil, Urcomplex) acolo unde exista o producere excesiva de gaz carbonic sau Acidopeps la ana-cizi. 6) Antibiotice pentru eradicarea florei anaerobe : Tetraciclina pentru bacteroizi, Kanamicina sau Ampicilina pentru proteus, Neo-micin pentru flora proteolitica.
Facilitarea resorbtiei si eliminarea gazelor presupun : 1) Ameliorarea functiei hepatice si tratamentul (medicochirurgical) hipertensiunii portale ( modulul respectiv). 2) Plimbare si masaj usor abdominal. 3) Pozitie genu-pectorala. 4) Microclisme degajatoare sau supozitoare cu biscodil (Dulculax). 5) Prostigmina in flatulenta intestinala extrema cu distensie postoperatorie (daca nu exista un obstacol mecanic). 6) Tub de gaze (Len).




Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului



Este o afectiune benigna caracterizata prin o mucoasa mai laxa, hipermobila, cu pliuri lungi plisabile, care ca urmare a peristaltismului gastric foar [...]
Este eliminarea de singe prin voma, reprezen-tind exteriorizarea unei hemoragii digestive superioare. Hemate-meza debuteaza de obicei ca un accident b [...]
Sint dilatatii arnpulare ce intereseaza intreg peretele duodenal (diverticuli adevarati) sau numai mucoasa si submucoasa, care herniaza prin peretele [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile