eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Patologia chirurgicala a colonului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


PATOLOGIA CHIRURGICALA A COLONULUI:

I.  SCURT RAPEL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE COLONICA

Intestinul gros reprezinta ultima parte a tubului digestiv; este format din cec, colonul si dolicocolonul" class="text">colonul si dolicocolonul" class="text">colon si rect; la om, are o lungime medie de 1,6-l,7 m si o capacita­te de 2-3 l; se intinde de la valvula ileo-cecala descrisa de Caspar Bauhin pana la anus.

Din punct de vedere functional, la om, intestinul gros are un rol mai redus in digestie si absorbtie, avand rol mai important in evacuarea re­zi­duurilor alimentare.

Peretele intestinului gros este mai subtire, iar irigatia este mai saraca de­cat a intestinului subtire (exceptand colonul sigmoid, zonele de fle­xura ale colonului si rectului), cu artere rare, anastomoze reduse si o sin­gura arcada marginala din care pleaca vasele drepte; de aceea, chirurgia intes­tinului gros este mai dificila, ridicand probleme deosebite de tactica si teh­nica chirurgicala (chirurgia colonului e dictata de vascularizatia sa). 242e49c

Continutul septic al intestinului gros necesita o pregatire preoperatorie, ca si o tehnica chirurgicala, adecvate.

Colonul este dispus ca un cadru in jurul anselor intestinului subtire.

Pre­zinta caractere anatomice care il deosebesc de intestinul subtire: cali­bru mai mare, tenii, plici semilunare, haustre, apendici (ciucuri) epi­ploo­ici.

Topografic are 4 segmente (ascendent, transvers, descendent si sig­moid) dar, pe criterii embriologice, functionale si clinice, a fost impar­tit in colon drept (inclusiv 2/3 drepte ale colonului transvers) si colon stang (inclusiv colonul sigmoid); pe unele clisee radiologice, cele 2 parti apar separate de un sfincter functional, numit Cannon-Boehm.

Colonul trans­vers si cel sigmoid sunt intraperitoneale (invelite complet de seroasa pe­ritoneala), deci mobile; colonul ascendent si cel descendent sunt secun­dar retroperitoneale (invelite de peritoneu doar pe fata ante­rioara, datori­ta procesului de coalescenta ce duce la formarea fasciilor Toldt I si Toldt II, explicand astfel extinderea mai usoara a cancerului dezvoltat pe pere­tele posterior), deci fixe.


Muscularis propria are stratul extern format din fibre longitudinale concentrate in 3 benzi discontinue circumferential numite tenii (libera, mezocolica, omentala), care la nivelul colonului stang se latesc, ajun­gand ca la nivelul sigmoidului sa devina 2 benzi late (anterioara si poste­rioara); de aceea, colonul stang este mai usor de suturat. Fibrele circu­la­re ale muscularis propria prezinta ingrosari la nivelul plicilor semilu­na­re, carora la suprafata le corespund santuri transversale ce se intind in spatiile dintre tenii si delimiteaza intre ele umflaturile peretelui numite haustre.

Colonul drept este situat mai superficial si are calibru mult mai mare decat colonul stang, calibru care se mentine uniform pe toata intinderea acestuia. Unghiul stang al colonului este mult mai sus situat decat restul cadrului colonic, trebuind ca radiologul sa nu il piarda din cliseu (aici se gaseste patologia colonica cel mai greu de diagnosticat).

Colonul drept se dezvolta din bratul ascendent al ansei ombilicale (im­preuna cu ileonul situat distal de locul de imtare al canalului vitelin ce are ca rest embriologic in caz de neobliterare completa diverticulul Meckel), deci are aceleasi surse de inervatie, vascularizatie si drenaj lim­fatic ca si jejuno-ileonul.

Vascularizatia arteriala este asigurata de AMS prin ramurile ei: a. ileo-biceco-apendiculo-colica (ram terminal al AMS, avand un ram terminal, un ram apendicular, 2 ramuri cecale (anterioara si posterioara) si un ram colic), a. colica dreapta si a. colica medie (inconstant); acestea se anas­tomozeaza intre ele la 5-7 cm de marginea colonului, formand arcada marginala descrisa de Drummond, din care pleaca, perpendicular pe co­lon, arterele drepte, ramuri terminale care iriga colonul.

Spre deosebire de ramurile terminale jejunalecare, ajunse la marginea in­testinului, il perforeaza aproape de insertia mezenterului (ora 6), la colon arterele terminale au un traiect lung extraparietal inainte de ramificare in artere lungi si scurte (perforeaza peretele la orele 3 si 9); de aceea, oclu­zia intestinului subtire este mai greu suportata decat cea colonica, disten­sia comprimand precoce vasele parietale.

Drenajul venos este asigurat de VMS prin afluenti omonimi si sateliti ar­terelor (v. ileocolica, v. colica dreapta, v. colica medie), drenand in vena porta.


Drenajul limfatic porneste din reteaua limfatica parietala si strabate 4 statii limfonodulare: limfonodulii epicolici (situati pe peretele colonului, subseros), paracolici (in lungul arcadei vasculare marginale), interme­diari (in lungul arterelor si venelor colice), mezenterici superiori (la ori­ginea AMS din aorta si varsarea VMS in porta, retropancreatic, ceea ce face sa fie dificil de abordat chirurgical).

Inervatia colonului drept este vegetativa si senzitiva; inervatia autonoma este asigurata de fibrele eferente simpatice (fibrele preganglionare cu originea in T5-T12 fac sinapsa in lantul simpatic ganglionar lombar sau ajung pe calea nervilor shnici la neuronii postganglionari aflati in plexul celiac si plexul mezenteric superior, de unde fibrele ajung la co­lon pe calea plexurilor periarteriale) si parasimpatice (fibrele preganglio­nare vagale fac sinapsa cu neuronii postganglionari in plexurile autono­me din peretii colonului); inervatia senzitiva (aferenta) are protoneu­ro­nul in ganglionii spinali T10-T11, dendritele ajungand prin ramurile co­municante la lantul simpatic latero-vertebral si mai departe la plexurile autonome abdominale, de unde cu arterele ajung la receptorii din pe­re­te­le colonului (multe din aceste fibre se opresc la corpusculii Vater-Pacini din mezouri si peritoneu).


  

In momentul abordarii chirurgicale a colonului drept (hemicolectomie dreapta), trebuie cunoscute mai ales raporturile anatomice posterioare ale lui cu duodenul, rinichiul drept, ureterul drept, vasele testiculare / o­variene, nervii iliohipogastric, ilioinghinal si femural cutanat lateral (ra­muri ale plexului lombar), pentru a evita lezarea lor in cursul disectiei.

Colonul stang ia nastere din ansa terminala (metenteron) a tubului di­gestiv primitiv, ca si portiunea initiala (ampulara) a rectului, avand vas­cularizatie si inervatie comuna.

Irigatia colonului stang provine din AMI, care trimite o artera colica stanga (da o ramura ascendenta care se anastomozeaza prin inosculatie cu ramura stanga a arterei colice medii formand arcada Haller-Riolan si o ramura descendenta care se anastomozeaza cu o ramura a primei artere sigmoidiene; incruciseaza anterior sau posterior VMI, formand la stanga partii ascendente a duodenului si flexurii duodeno-jejunale arcul vas­cu­lar descris de Treitz) si 3 artere sigmoidiene; ramura terminala a AMI este a. rectala superioara.

Drenajul venos este tributar VMI, care se anastomozeaza retropancreatic cu v. lienala formand trunchiul mezenterico-lienal care, dupa ce primes­te VMS, devine vena porta.

Drenajul limfatic urmeaza aceleasi 4 statii limfonodulare: epicolici, paracolici, intermediari si centrali (acestia se afla la originea AMI din aorta, fiind foarte usor de abordat chirurgical, prin simpla indepartare a peritoneului).

Inervatia: cea simpatica are originea in simpaticul lombar si plexul hipo­gastric superior si ajunge la colonul stang pe calea plexului mezenteric inferior; cea parasimpatica provine din parasimpaticul sacral pe calea nervilor shnici pelvini (nervii erigenti).

In momentul abordarii chirurgicale a colonului stang (colectomii seg­mentare, hemicolectomie stanga, sigmoidectomii), trebuie avute in vede­re raporturile anatomice ale acestuia cu splina, pachetul vasculonervos subcostal, rinichiul stang, ureterul stang, nervii iliohipogastric, ilio­inghi­nal, genitofemural, femural cutanat lateral si femural (ramuri ale plexu­lui lombar), a patra artera lombara, vasele testiculare / ovariene si artera iliaca externa stanga, pentru a evita lezarea acestora in cursul disectiei.

Colonul drept reprezinta din punct de vedere functional colonul de fer­mentatie, avand si rol de absorbtie, in timp ce colonul stang are rol mai ales de evacuare, fiind numit si colonul de staza si defecatie.

Intregul cadru colonic este strabatut in 20 ore: examinarea radiologica seriata dupa administrarea substantei de contrast (BaSO4) per os arata ca cecul se opacifiaza la 3-6 ore de la ingestia substantei baritate, flexura colica dreapta la 7-8 ore, flexura colica stanga la 9-l2 ore, sigmoidul la 16-20 ore, iar ampula rectala intre 24-48 ore de la ingestie.

Colonul drept are lumen mai mare si continut lichid, care traverseaza usor defileurile (zona din vecinatatea valvulei ileo-cecale si flexura he­patica reprezinta zone mai inguste pe colonul drept). La momentul actual, examinarea colonica se realizeaza prin clisma baritata (irigo­grafie) si colonoscopie.




Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului

Cancerul de colon este unul dintre cancerele cele mai raspandite in tarile industrializate, Primele semne sunt in general de ordin digestiv: con-slipa [...]
Afectiune caracterizata prin ingustarea mediogastrica a stomacului, care se datoreaza unui proces organic (cancer sau ulcer al peretelui) sau unei com [...]
Este o boala cu raspindire in masa (5•17%). cu interesare mai ales a virstei active (30•50 ani) si a barbatilor. Din punct de vedere morfologic este c [...]

Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact