eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Cancerul la stomac - stadializarea cancerului gastric

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cancerul la stomac - stadializarea cancerului gastric

Advertisements


CANCERUL LA STOMAC

GENERALITATI

 

   Cancerul esofagian este o boala in care celule maligne se formeaza in tesutul esofagian. Esofagul este conductul muscular care transporta alimentele si lichidele dinspre cavitatea bucala spre stomac. Peretele esofagian este format din cateva straturi tisulare, incluzand membrana mucoasa, musculara si tesutul conjunctiv. Cancerul esofagian incepe din stratul superficial si pe masura ce creste se intinde spre straturile din grosimea esofagului.
   Cele mai frecvente doua tipuri de cancer esofagian sunt numite dupa tipul de celule care devin maligne:
- carcinomul scuamos: cancerul care apare in celulele scuamoase, celulele subtiri, plate care tapeteaza esofagul; acest tip de cancer este frecvent intalnit in portiunile superioare si mijlocii ale esofagului, dar poate sa apara oriunde pe lungimea acestuia, fiind numit si carcinom epidermoid
- adenocarcinomul: cancerul care apare in celulele glandulare (secretorii), care produc si elibereaza fluide, cum ar fi mucusul; adenocarcinomul se formeaza de obicei in portiunea inferioara a esofagului, in apropierea stomacului.



   Cancerul esofagian este mai frecvent la barbati. Riscul de dezvoltare al acestuia este de trei ori mai mare la barbati decat la femei. In fiecare an sunt din ce in ce mai multe cazuri de adenocarcinom esofagian si mai putine de carcinom scuamos. Barbatii negri sunt mai predispusi la aparitia carcinomului scuamos decat caucazienii. Riscul pentru acest tip de cancer creste cu varsta.

   Cancerul de stomac apare cu o frecventa deosebita. El se manifesta cu precadere la persoanele de varsta mai inaintata. Sansele de vindecare sunt excelente daca boala este descoperita in faza timpurie. In stadii avansate prognoza este desigur mult mai sumbra.
   Factori care maresc riscul imbolnavirii cu cancer la stomac :
- consumul de alcool
- nicotina
- alimentele afumate
- alimentele prajite, in speta gratarele
- alimente alterate, cu precadere painea mucegaita

   Fumatul,consumul de alcool si prezenta esofagului Barrett poate afecta riscul de dezvoltare al cancerului esofagian.Orice lucru care creste riscul de aparitie al unei boli este numit factor de risc.

STOMACUL

  

   Stomacul este un organ in forma de litera 'J' situat in abdomenul superior, rezervor pentru alimentele ingerate si implicat in digestia principiilor alimentare (vitamine, minerale, carbohidrati, proteine, lipide).

   Peretele sau este alcatuit din trei straturi:

mucoasa (stratul intern)
- musculara (stratul mijlociu)

seroasa (stratul exterior).

   Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer gastric. Cancerul gastric este o afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si apoi se extind dincolo de peretele gastric.
  

   Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul. Alte tipuri histologice rare, include:

- limfoamele (cancerele care prind sistemul limfatic)
- sarcoamele (cancerele tesutului conjunctiv), cu diferite variante:
- leiomiosarcoame (muscular)
- liposarcoame (adipos)
- angiosarcoame (sarcomul Kaposi).

STRUCTURA STOMACULUI
  

   Peretele stomacului este constituit din patru tunici, care, considerate de la exterior spre interior, sunt:

I. Tunica seroasa: - aceasta tunica este formata din peritoneul visceral. Seroasa inveleste stomacul aproape in intregime, lasand neacoperita, la nivelul ligamentului gastrofrenic, numai o mica portiune care vine in raport direct cu diafragmul. Ea se continua cu elementele de sustinere si fixare ale stomacului alcatuind epiplonul gastrocolic, gastrohepatic si ligamentul gastrofrenic.

II. Tunica musculara: - este alcatuita din fibre musculare netede, asezate in trei straturi:
- stratul extern este format din fibre longitudinale, fiind continuare a fibrelor longitudinale ale esofagului;
- al doilea strat contine fibre asezate circular;
- al treilea strat, cel intern, este format din fibre dispuse oblic ('parabolice' sau 'in ansa').
Paturile de fibre musculare aluneca unele fata de altele ceea ce permite destinderea si relaxarea peretilor stomacului atunci cand acesta este plin sau gol.

III. Tunica submucoasa: - este formata din fibre conjunctive si fibre elastice.

IV. Tunica mucoasa: - numita si mucoasa stomacala este prevazuta cu numeroase cute longitudinale anastomozate, numite plici gastrice. Aceste cutari se datoreaza faptului ca intinderea mucoasei este mai mare decat suprafata interna a stomacului, chiar cand acesta este lin. La nivelul curburii mici pliurile sunt mici, aici fiind calea gastrica).
   Mucoasa are o grosime de circa 2 mm. si este formata dintr-un epiteliu cilindric simplu, printre care se afla glandele unicelulare, care secreta mucus si dintr-un corion, in grosimea caruia se gasesc numeroase glande gastrice in numar de aproximaiiv 40.000.000, care alcatuiesc aparatul secretor al mucoasei.
  

   Dupa pozitia lor, dupa structura si functiile pe care le indeplinesc, glandele gastrice sunt de trei tipuri:
1. Glandele fundice: - sunt glandele principale ale stomacului - numite si glandele proprii se afla situate in regiunea fundica a corpului stomacului. Ele sunt glande tubuloase, ramificate, simple.
2. Glandele pilorice: - situate in regiunea pilorica sunt glande tubuloase, ramificate sau simple, secreta labferment si mucina.
3. Glandele cardiale: - situate in mucoasa regiunii orificiului cardia, sunt glande tubuloase, ramificate sau simple si secreta lipaza stomacala.


                                    

Prezinta trei portiuni:

- fundul sau marea tuberozitate este partea cea mai larga si priveste spre diafragm. Reprezinta camera cu aer a stomacului si nu contine alimente.

- corpul este partea mijlocie;

- portiunea pilorica sau portiunea orizontala este partea inferioara, cea mai ingusta a stomacului si are doua segmente:

                   - antrul piloric;

                   - canalul piloric.

   Stomacul are:
a) doua fete: - anterioara;
                     - posterioara.
b) doua margini sau cuburi:
                 - mica curbura concava si orientata spre dreapta;
                 - marea curbura convexa si orientata spre stanga, avand o lungime de circa 40 cm.
   Stomacul este in legatura, prin cele doua extremitati ale sale, cu esofagul si intestinul subtire. Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avand un muschi sfincter slab dezvoltat. Orificiul dinspre intestinul subtire se numeste pilor si este inchis printr-un muschi - sfincterul piloric.

VASCULARIZATIA STOMACULUI

   Stomacul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac. Astfel, artera gastrica stanga si artera gastrica dreapta se anastomozeaza de-a lungul micii curburi a stomacului; artera gastroepiploica dreapta se anatomozeaza cu artera gastroepiploica stanga de-a lungul marii curburi; arterele gastrice scurte, ramuri din artera splionica vascularizeaza fundul si fetele stomacului. Ramurile tuturor acestor artere se anatomozeaza si formeaza trei retele:

- reteaua seroasa;

- reteaua musculara;

- reteaua submucoasa.

    Din capilarele acestor retele se formeaza venele, care alcatuiesc un plex in subseroasa si apoi formeaza venele stomacului:

- vena coronara a stomacului;

- venele gastroepiloice (dreapta si stanga);

- venele scurte.

   Toate aceste vene se varsa in vena porta sau ramurile ei.

   LIMFATICELE stomacului formeaza o retea mucoasa, o retea subseroasa. Acestea sunt repartizate in mica curbura si in marea curbura.

INERVATIA

   Stomacul are o inervatie complexa. Ea este formata din fibre provenite din plexul solar, care sunt fibre simpatice si fibre parasimpatice (din nervii vagi).

 

STADIALIZAREA CANCERULUI GASTRIC

  

   Dupa depistarea cancerului se efectueaza investigatii, pentru a afla daca celulele canceroase s-au raspandit in stomac sau in alte parti ale corpului. Metoda prin care se studiaza invazia celulelor canceroase se numeste stadializare. Informatia culeasa din procesul de stadializare hotaraste stadiul bolii. Este importanta cunoasterea stadiului pentru ificarea tratamentului.

   Urmatoarele investigatii pot fi folosite in procesul de stadializare:

determinarea serologica a markerilor tumorali:

-hCG (gonadotropina corionica umana), CA-l25, CAE (antigenul carcino-embrionar)
- radiografia toracica, a organelor si oaselor toracelui: o radiografie este obtinuta prin expunerea                                                                                                                                                                                                                                                                  toracelui la radiatii X, care trec prin corp si se proiecteaza pe un film, rezultand o poza a regiunilor anatomice de interes
- endosonografie sau gastroecografie: metoda imagistica in care se combina endoscopia cu  ecografia (se foloseste un transductor eco la capatul terminal al endoscopului); precizeaza gradul de infiltrare al peretelui gastric si al structurilor invecinate
tomografia computerizata (CT)
- laparoscopia diagnostica: este o tehnica chirurgica la mini-invaziva, prin care sunt vizualizate     organele abdominale; printr-o incizie chirurgicala (taietura) la nivelul peretelui abdominal se introduce in abdomen un mic tub (laparoscopul), pentru a verifica astfel continutul abdominal si a cauta anumite semne de boala, iar prin alta se introduce un tub prin care se realizeaza fie biopsia ghidata fie interventia chirurgicala
- tomografia cu emisie de pozitroni (PET): produce o imagine care poate ajuta la aflarea extensiei celulelor canceroase in tot organismul; se foloseste un radionuclid (glucoza) injectat intravenos si se obtine o imagine ce evidentiaza structurile ce utilizeaza glucoza; celulele neoplazice sunt mai active metabolic si utilizeaza glucoza mai intens decat celulele normale.

 

   Urmatoarea stadializare este folosita pentru cancerul gastric:

 Stadiul 0(carcinomin situ): in acest stadiu, procesul tumoral este limitat doar la nivelul stratului mucoasei gastrice.

 

Stadiul I este impartit in stadiul IA si IB:

- Stadiul IA – tumora s-a extins la nivelul peretelui gastric, depasind mucoasa
- Stadiul IB – tumora a depasit mucoasa si s-a extins:
- fie la 6 ganglioni limfatici invecinati
- fie in stratul muscular al peretelui gastric.

 

Stadiul II: tumora a depasit mucoasa si s-a extins:



fie la 7-l5 ganglioni limfatici invecinati
- fie in stratul muscular si la 6 ganglioni limfatici invecinati
- fie la stratul seros dar fara a prinde ganglionii limfatici regionali.

 

Stadiul III: este impartit in stadiul IIIA si IIIB:

- Stadiul IIIA – tumora s-a extins:
- fie in stratul muscular si la 7-l5 gangioni limfatici invecinati
- fie la seroasa si la 6 gangioni limfatici
- fie la nivelul organelor din vecinatatea stomacului, dar fara metastaze ganglionare sau la distanta
- Stadiul IIIB – tumora a depasit seroasa si a prins intre 7-l5 ganglioni limfatici invecinati.

 

Stadiul IV: tumora s-a extins:

fie la nivelul organelor din vecinatatea stomacului si a prins cel putin un ganglion regional
- fie a prins mai mult de 16 ganglionii limfatici
- fie a diseminat la distanta.

SIMPTOME

   Cancerul gastric precoce este frecvent asimptomatic. Atunci cand exista simptome, acestea sunt de tip dispeptic:

disconfort abdominal sau indigestie
- senzatie de balonare imediat dupa masa
- greata
- inapetenta
- arsuri la stomac.

   In cancerul gastric avansat manifestarile clinice sunt urmatoarele:

sange in scaun
- voma
pierdere in greutate fara o cauza aparenta
- durere abdominala
- icter (ingalbenirea pielii si a albului ochilor)
- ascita (umflarea abdomenului)
- deglutitie (inghitire) dificila.

   Este necesar un consult medical de specialitate ori de cate ori apare unul din aceste simptome.

TRATAMENT CHIRURGICAL

   Exista mai multe posibilitati de tratament pentru pacientii cu cancer al stomacului. O parte dintre acestea sunt standard, (uzual folosite in tratament), altele sunt deocamdata testate in cadrul unor studii clinice (trialuri clinice). Inaintea inceperii tratamentului, pacientii ar putea lua in calcul posibilitatea de a participa intr-un astfel de studiu. Studiul este menit sa imbunatateasca tratamentele actuale sau sa obtina informatii noi, privind tratamentul pacientilor cu cancer. Cand un astfel de studiu clinic arata ca un tratament nou este mai bun decat unul standard, noul tratament poate sa devina unul standard.
Alegerea unui tratament cat mai potrivit este o decizie care implica si pacientul, familia acestuia, precum si echipa de medici care ingrijesc pacientul.

   Sunt folosite patru tipuri de tratament standard:

I.   chimio-iradierea
II.
  chimioterapia
III. radioterapia

IV. terapia biologica.

I. CHIMIO-IRADIEREA

  

   Chimio-iradierea combina chimioterapia cu radioterapia cu scopul de a creste eficienta acestora. Cand este utilizata dupa tratamentul chirurgical, are rolul de a creste rata de vindecare si poarta numele de terapie adjuvanta. Daca este utilizata inaintea interventiei chirurgicale este denumita terapia neoadjuvanta.

II. CHIMIOTERAPIA

   Chimioterapia este un tratament antitumoral, care foloseste anumite medicamente in scopul distrugerii celulelor canceroase, fie prin distrugerea directa a acestora, fie prin stoparea diviziunii acestora. Cand tratamentul chimioterapic este administrat oral, injectat intravenos sau intramuscular, substantele medicamentoase intra in circulatia sistemica ajungand astfel la nivelul procesului tumoral (chimioterapie sistemica).

   Cand tratamentul chimioterapic este injectat direct la nivelul coloanei vertebrale, a unui organ sau intr-o cavitate a organismului precum abdomenul, medicamentele actioneaza mai ales pe zonele afectate de tumora, crutand restul organismului de efectele adverse a tratamentului sistemic (chimioterapie regionala).
Metoda de administrare a chimioterapiei depinde de tipul si stadiul tumorii.

MODALITATI DE ADMINISTRARE ALE CHIMIOTERAPIEI

1. Chimioterapia neoadjuvanta (preoperatorie), insotita sau nu de tratament adjuvant

intraperitoneal, este in prezent studiata intr-un numar de centre din S.U.A. Aplicarea sa in

clinica necesita trialuri de faza III pentru confirmarea rezultatelor. Imbunatateste procentul de

rezecabilitate al tumorilor local avansate, pana la 72-77% in diverse studii, fara o crestere

semnificativa a morbiditatii si mortalitatii operatorii.

Recent, studiul MAGIC (503 pacienti) a fost primul care a identificat un avantaj de

supravietuire pentru chimioterapia peri-operatorie (24 luni vs. 20 luni).

2. Chimioterapia adjuvanta. Mai multe meta-analize ale studiilor actuale indica un

beneficiu redus in favoarea CHT adjuvante. Analiza de subset indica ca beneficiul de

supravietuire se aplica numai la studiile intreprinse in Asia si Europa de Vest. Recomandarea

ESMO 2005: „Conform datelor din meta-analizele actuale, CHT adjuvanta confera un

beneficiu minim de supravietuire. Totusi, toxicitatea este considerabila si CHT trebuie

efectuata dupa o selectie atenta (nivel de evidenta I, grad de recomandare C).”.

3. Chimio-radioterapia preoperatorie (neoadjuvanta). Pacientii cu T3-4, orice N si

M0 prezinta un risc foarte crescut de recidiva dupa chirurgia potential curativa (rezectia

tuturor tumorilor macroscopice, fara evidenta bolii metastatice) in CG; chiar si la pacientii cu

ganglioni negativi (T3N0), supravietuirea la 5 ani este de 50%. Asocierea CHT-RT

neoadjuvante la pacientii high-risk poate conduce la reducerea bolii loco-regionale, obtinerea

unei paliatii pe termen lung si poate converti un cancer nerezecabil la rezecabilitate.

4. Chimio-radioterapia postoperatorie (adjuvanta). Este considerata standard in

S.U.A. in fazele avansate ale CG, dar nu se accepta pretutindeni in Europa (datorita

problemelor de toxicitate a iradierii abdominale si a tipului de chirurgie recomandat). Un

studiu de referinta (INT-0166) a demonstrat un beneficiu semnificativ de supravietuire

generala (50% vs. 41%) si supravietuire fara boala (48% vs. 31%) pentru CHT-RT adjuvanta

ativ cu chirurgia singura .

Tabelul I

Protocoalele de CHT-RT neoadjuvanta folosite in cancerele gastro-esofagiene

Asociere secventiala

5-Fluorouracil

425 mg/m2

I.V.

zilele 1-5

Acid folinic

20 mg/m2

I.V.

zilele 1-5

Se administreaza 1 ciclu inainte si 2 cicluri dupa RT

Asociere concomitenta

5-Fluorouracil

400 mg/m2

I.V.



zilele 1-4 si 33-35



Acid folinic

20mg/m2

I.V.

zilele 1-4 si 33-35

Radioterapie

180 cGy/zi

5 zile/saptamana

Se administreaza timp de 5 saptamani (doza totala 4500 cGy)

5. Chimioterapia paliativa. Desi nu vindeca si are impact foarte redus asupra

supravietuirii, CHT poate determina paliatia satisfacatoare a simptomelor in CG avansat/

metastatic (beneficiu clinic), determinand (uneori) chiar remisiuni durabile. Ultimele studii

efectuate cu regimuri de tip FAMTX au aratat totusi o imbunatatire a supravietuirii, fata de

tratamentul simptomatic. Supravietuirea la 1 an este de 40%, iar la 2 ani de 10%, pentru

pacientii care au primit chimioterapie, in timp ce aproape toti pacientii care primesc numai

tratament simptomatic decedeaza in cursul primului an de la diagnostic.

6. Chimioterapia intraperitoneala. Indicatia CHT intraperitoneale (I.P.) se bazeaza pe

aparitia recidivelor peritoneale si hepatice (obisnuite in CG), aceasta terapie parand capabila

sa trateze micrometastazele cu aceste localizari. Laparotomia creste riscul de extensie

abdominala a bolii si de imtare la nivelul cavitatii peritoneale. Diverse studii arata

rezultate contradictorii, in ceea ce priveste rata de raspuns si durata de supravietuire. Tratamentul se poate efectua cu mitomicina C, 5-FU si analogii sai, cisplatin.O alta posibilitate o constituie perfuzia peritoneala hipertermica continua.

   Principalele indicatii sunt prezenta carcinomatozei peritoneale dupa rezectia tumorii primare

sau riscul crescut de recidiva cu aceeasi localizare. In timpul laparoscopiei exploratorii, dupa

rezectia tumorii primare, se introduce mitomicina C (cu sau fara cisplatin), si se lasa in

cavitatea peritoneala 1-2 ore, ceea ce permite o mare intensitate a dozei, fara toxicitate

sistemica. Perfuzia I.P. hipertermica se dovedeste eficienta numai in tratamentul bolii

peritoneale de volum mic. Procentele de supravietuire la 3 ani sunt mai crescute, ativ

cu pacientii netratati, dar fara diferente semnificative.

 

MODELUL LUI  MARTIN

   In cateva studii protocoalele in chimioterapia cancerului sunt alese pentru a minimaliza numarul celulelor tumorice dupa tratamentul fixat. Aceasta inseamna ca eficacitatea protocolului este masurata doar in termeni finali ai tumorii. Oricum, sunt do sugerand ca regimurile cu medicamente mentin o marime inermediara a tumorii joase ce poate descreste probabilitatea unei urgente in cazul celulelor rezistente la medicamente. Urgenta celulelor rezistente la medicament pare a fi un factor important in esecul chimioterapeutic.

   Efectele chimioterapiei cancerului asa cum sunt propuse de Martin, sunt date prin ecuatiile diferentiale:

                                 (1)

        

                                                                     (2)

                                                                                (3)

unde: x1 este este o variabila care se transforma si este invers legata de cantitatea de tumoare

          x este concentratia medicamentului in organism in unitatile de medicament

          x este medicamentul toxic acumulat in organism.

- ecuatia (1) descrie transformarea neta in populatia celulelor cu tumoare in unitatea de timp;

- ecuatia (2) descrie cresterea neta a concentratiei medicamentului in localizarea cancerului;

- ecuatia (3) releva medicamentele toxice acumulate in medicamentele concentrate,                                exemplu: efectul acumulat este integral medicamentelor concentrate in perioada expunerii;

         

III. RADIOTERAPIA

   Radioterapia este un tratament antineoplazic care foloseste raze X de intensitate mare sau alte tipuri de radiatii, capabile sa distruga celulele maligne.

   Exista doua tipuri de radioterapie:

radioterapia externa: foloseste un aparat care trimite radiatii catre zona afectata
- radioterapia interna: care foloseste substante radioactive injectate direct la nivelul tumorii prin ace, tuburi sau catetere.

   Modalitatea prin care este realizata radioterapia depinde de tipul si stadiul procesului tumoral.

IV. TERAPIA BIOLOGICA

   Terapia biologica este un tratament care se foloseste de sistemul imun propriu al pacientului. Sunt folosite substante produse de organism sau sintetizate in laborator, cu scopul intaririi sistemul imun in lupta acestuia cu cancerul. Acest tip de tratament poarta numele de bioterapie sau imunoterapie. Aceste tratamente mentionate anterior, sunt doar cateva dintr-un grup mai mare de metode terapeutice aflate in studiu.

TRATAMENT IN FUNCTIE DE STADIUL BOLII

Stadiul 0(carcinom in situ)

Tratamentul cancerului de stadiu 0 este chirurgical: gastrectomie totala sau subtotala.

Stadiul I si stadiul II                                                                                                                  Tratamentul stadiului I si II al cancerului gastric poate include urmatoarele:                                             - chirurgie (gastrectomie totala sau subtotala)
- chirurgie (gastrectomie totala sau subtotala) urmata de chimio-iradiere
- in cadrul unui studiu experimental, chimio-iradiere inaintea tratamentului chirurgical.

Stadiul III                                                                                                                                                                                                            Tratamentul stadiului III poate include urmatoarele:                                                                                  - chirurgie (gastrectomie totala)
- chirurgie (gastrectomie totala) urmata de chimio-iradiere
- in cadrul unui studiu experimental, chimio-iradiere inaintea tratamentului chirurgical.

Stadiul IV                                                                                                                              Tratamentul stadiului IV de cancer gastric, fara metastaze la distanta, include urmatoarele:                                                                                                                                                    - tratament chirurgical (gastrectomie totala) urmata de chimio-iradiere
- in cadrul unui studiu experimental, chimio-iradiere inaintea interventiei chirurgicale.
Tratamentul stadiului IV de cancer gastric, cu metastaze la distanta include urmatoarele:
- chimioterapie ca tratament paliativ, pentru a imbunatatii calitatea vietii bolnavilor prin controlul simptomelor
- plasarea unui stent sau rezectie endoscopica cu laser, pentru a crea un confort bolnavului
- radioterapie paliativa, pentru a opri sangerarile, diminua durerea sau dimensiunea tumorii care blocheza un orificiu al stomacului
- tratamentul chirugical ca metoda paliativa, pentru a opri sangerarile sau a micsora tumora care blocheza un orificiu al stomacului.



TRATAMENT NATURIST        

    Intr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburi suedeze timp de 4 ore; daca bolnavul este in stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sa le petreaca in afara patului. Numai sa aiba grija sa-i fie compresele acoperite calduros, ca sa nu creeze o senzatie de frig din cauza evaporarii.                                                                                                                                                                 Se pun in timpul noptii comprese cu aburi de coada-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste comprese cu aburi si dimineata si dupa-amiaza cate 2 ore in pat ( a se vedea pentru ambele comprese “Partea generala” ) .In plus fata de aceste comprese trebuie sa se bea incetul cu incetul 11/2-2 litri de ceai, pe cat posibil din urzici si filimici proaspete, amestecate in parti egale. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat stors al macrisului-iepurelui, 3-5 picaturi la fiecare ora, baute in ceaiul recomandat.  

   Din scrisoarea unui participant la razboi, datata iulie 1979: “Dupa intoarcerea mea din prizonierat in 1947 am avut cancer la stomac. Doctorii m`au trimis acasa di spital considerandu-ma incurabil. Silit de imprejurari, m-am indreptat catre natura marelui nostrum Creator si mi-am cautat tele corespunzatoare: urzica, papadia, coada-soricelului si patlagina, din al caror suc am luat o data pe ora cate 1 inghititura. Dupa numai cateva ore am remarcat ca-mi era mult mai bine, mai ales ca stomacul pastra in sfarsit putinul pe care-l mai puteam manca. A fost salvarea mea. De-atunci m-am ocupat serios de tele medicinale care-mi devenisera atat de dragi si am avut cu ele niste reusite de vindecare minunate. Caci Creatorul nostru a pus puteri tamaduitoare enorme in natura SA.

   Acum veti intelege ca mka simt deosebit de legat de fiecare om care implineste prin tele medicinale porunca dragostei fata de aproapele sau si traieste miracol peste miracol. De aceea sa nu va lasati in nici un caz descurajata de atacuri, care de fapt sunt produse numai de forte obscure. Marile bucurii legate de vindecarile prin te se ridica cert peste toate neajunsurile omenesti care starnesc astfel de greutati! ”

sistemul digestiv, stomac, intestine, ficat

 Sanatate - Sarea creste riscul cancerului de stomac

   Alimentele foarte sarate ne pun in pericol sanatatea noastra. Nu sunt bune la inima, ceea ce se stia deja, dar mai nou nu cad bine nici la stomac. Cercetatorii japonezi au stabilit legatura dintre alimentele foarte sarate si cancerul stomacului. Cercetatorii japonezi au monitorizat, aproximativ 14 ani, peste 2.700 de persoane cu varste peste 40 de ani. Persoanele care consumau peste 10 grame de sare zilnic se expuneau un risc dublu de cancer, ativ cu cei care aveau un consum mult sub cele 10 grame. Nu intamplator Japonia este tara unde s-a derulat acest studiu. Deoarece Japonia este la ora actuala campioana in lume la cancerul stomacului. Evident ca exista si o explicatie pentru acest nefericit record. Japonezii sunt recunoscuti pentru cantitatile mari de peste crud pe care le mananca zilnic si pentru faptul ca stomacul lor este in majoritatea cazurilor contaminat cu bacteria responsabila de declansarea ulcerului si cancerului stomacului. Bacteria care are aceasta trista celebritate este Helicobacter pylori.

BACTERIE. Nu doar japonezii sunt victime ale Helicobacter pylori, ci si peste jumatate din populatia Frantei poate avea probleme din cauza bacteriei. In aceste conditii, autorii studiului au elaborat si cateva concluzii practice. In primul rand, trebuie retinut ca in exces sarea este periculoasa inimii, dar si stomacului. In cazul durerilor de stomac persistente, este necesara consultarea medicului. El stabileste prezenta bacteriei si tratamentul cu antibiotice. Astfel, preventia cancerului de stomac trece prin efectuarea tratamentului corect contra ulcerului, constand in antibiotice si eradicarea Helicobacter pylori .

ASOCIERI. Cancerul stomacului este unul de tip 'infectios', asa cum este de fapt virusul hepatitei C si hepatitei B, in cazul cancerului ficatului, sau papilomavirusurile, in cancerul colului uterin. De asemenea, cercetatorii japonezi au stabilit si asocieri periculoase intre agentii infectiosi si agentii toxici. Astfel, alcoolul, virusul hepatitei, cancerul ficatului; tigara, papilomavirusurile, cancerul colului uterin si, mai nou, sarea, Helicobacter pylori, cancerul stomacului.

EXCES. In Franta, 75.000 de accidente vasculare si 25.000 de decese anual sunt puse pe seama consumului de doua, chiar de trei ori mai mare de sare fata de normal. Specialistii spun ca, in loc de 2-3 grame de sare zilnic, in cazurile de mai sus consumul era intre 10 si 12 grame zilnic. Dar cele mai severe consecinte ale consumului de sare in exces este intalnit mai ales la sugari, persoane in varsta si cele supraponderale. Si romanii sunt mari iubitori de alimente sarate. Chiar daca in tara noastra nu sunt efectuate studii care sa stabileasca precis care sunt urmarile acestui obicei culinar, ele pot fi descoperite in numarul ridicat al deceselor cauzate de accidente vasculare si cancere, inclusiv de stomac. Mezelurile, multe dintre preparatele fast-food, unele sortimente de branza, de panificatie, pizza au in compozitie cantitati foarte mari de sare. De aceea se impune citirea atenta a etichetei.

Alimente permise:
- paine alba veche de o zi;
- cartofi piure, fierti, copti;
- paste fainoase;
- orez;
- gris;
- fructe fara coaja si fara samburi sub forma de compot, coapte sau crude, dar de preferinta rase;
- legume taiate si fierte;
- lapte de vaca, smantana, iaurt;
- carne slaba de vita, peste slab, gaina fiarta sau friptura;
- branza de vaci, telemea desarata,ulei,unt;
   Alimentele nu vor fi consumate fierbinti si nici foarte reci (ideal la 48° C). Ele vor fi bine masticate.

Alimente interzise:
- condimente (piper, boia, hrean, otet, mustar);
- alcool, tutun;
- sosuri nedietetice, rantasuri, grasimi prajite;
- cafea In exces;
- varza, castraveti, ridichi;
- fructe cu coaja sau samburi;
- miere si alte dulciuri concentrate.
   Dupa trei saptamani de la operatie ratia calorica va fi adaptata In functie de varsta, sex, talie si profilul activitatii desfasurate.

usturoi - <a href=tratamente naturiste cu aloe, echinacea, usturoi si cimifuga" v:shapes="_x0000_s1026">Usturoi pentru controlul colesterolului si prevenirea cancerului

   Cei care consuma usturoi au un nivel al colesterolului mai redus, ceea ce atrage dupa sine si limitarea riscului de atac decord.

   In lista de efecte benefice ale usturoiului se inscrie si prevenirea cancerului de colon, prostata, esofag si stomac. Se stie ca, in general, consumul de legume si fructe proaspete ne protejeaza impotriva cancerului, insa usturoiul este cel mai bun remediu in aceste cazuri. Este bine, asadar, sa consumati cel putin un catel deusturoi pe zi, crud sau foarte putin gatit.  

Varza-un remediu al cancerului la stomac

   Se pare ca daca veti consuma macar doua linguri de varza gatita zilnic, veti reduce riscul de cancer la stomac, aceasta concluzie aparand in urma unui studiu facut in China. Potrivit unor studii din Hawaii, pacientii bolnavi de cancer la plamani care au urmat o dieta bazata pe aceste legume, mai ales cu broccoli si-au marit durata de viata.

                    Herbal Aloe Concentrat

Pentru curatarea organismului

    Este bun pentru afectiuni digestive, ulcer, alergii, astm, acnee, artrite, fibroame, lupus, scleroze multiple, psoriazis, diabet, rinichi, ficat, colecist, ca, previne cancerul de stomac.

  • Avand in compozitie Aloe Vera de cea mai buna calitate, aceasta bautura sanatoasa si cu un gust delicios este usor de preparat;                                                                                                                                                                                                                                                                       
  • Il puteti bea amestecand 3 capacele ale recipientului in care se gaseste concentratul Herbal aloe Vera, cu 250 ml. apa;
  • Lasati-va in voia calitatilor reconfortante si de calmare ale acestui produs si veti vedea ca el face ca ziua sa straluceasca.

    Murele au proprietati hipoglicemiante, limitand astfel productia de insulina. Consumul de mure poate preveni unele forme de cancer, precum cel de colon si de stomac, datorita fibrelor alimentare. De asemenea, acidul clorogenic, care se gaseste in aceste fructe, impiedica formarea substantelor cancerigene in organism.

CAZUL UNEI FAMILII DIN CALIFORNIA CARE SUFERA DE CANCER

   Unsprezece membri din familia Bradfield, California, au fost supusi unei operatii de indepartare a stomacului pentru a preveni cancerul. Ei sufereau de o forma rara de cancer ereditar care provocase deja moartea altor rude. Rezultatele testelor genetice au aratat ca Mike Slaubugh si alti 10 veri ai sai mostenisera o gena defectuoasa de la bunica lor, Golda Bradfield, care le crestea cu 70% sansele de a dezvolta acelasi tip de cancer care provocase moartea ei.Acest tip de cancer se numeste cancer gastric difuz cu caracter ereditar si a afectat pana in prezent alte 100 de familii din intreaga lume.

    Operatia pentru care au optat cei 11 verisori este cunoscuta in domeniul medical sub numele de gastrectomie si consta in indepartarea chirurgicala totala sau partiala a stomacului. Se recurge la aceasta procedura din diferite motive, in special in scopul indepartarii unei tumori maligne sau pentru a vindeca ulcerul stomacal perforat sau sangeros. Dupa ce gastrectomia a fost finalizata, chirurgul poate reconstrui zonele modificate ale tractului digestiv astfel incat acesta sa poata functiona in continuare. Se folosesc diferite tehnici dar, in general, medicul ataseaza la intestinul subtire orice portiune a stomacului care nu a fost eliminata din corpul pacientului.
   Pacientii fara stomac pierd foarte mult in greutate deoarece trebuie sa manance portii mai mici si mai dese de mancare in atie cu o persoana normala. Aceasta datorita faptului ca digerarea mancarii nu mai are loc la nivelul stomacului, ci la nivelul intestinului subtire.
   Insa interventia chirurgicala la care au fost supusi membrii familiei Bradfield nu este singura care sa permita indepartarea anumitor parti din corpul uman. Si altor persoane purtatoare de gene defectuoase, care le sporeau riscurile de instalare a cancerului, le-au fost scoase prin operatie stomacul, sanii, ovarele, colonul sau glanda tiroida.
   Dr. David Huntsman de la Universitatea din Columbia Britanica, cel care a descoperit mutatia genetica din familia mentionata mai sus, a declarat ca este mai bine pentru acestia ca au renuntat la stomac apeland la chirurgie deoarece, prin aceasta metoda, au ales sa nu-si duca intreaga viata bantuita de frica, ci sa lupte impotriva destinului lor genetic.
   Mike Slabaugh, in varsta de 52 de ani, cu functia de director de marketing, declara ca nu a avut nici o ezitare atunci cand a fost vorba de eliminarea partii  bolnave a corpului sau si a completat: 'Cu totii vom muri intr-o zi, dar macar eu sunt sigur ca nu voi muri de cancer.'

CONCLUZII

 

   Astfel, studii medicale recente demonstreaza ca incidenta cancerului de stomac , de exemplu, scade cu cel putin o treime in perimetrul marilor consumatori de fructe si varza ( varza continand din abundenta vitamina C). Acelasi rol protector il au fibrele alimentare, adica celuloza din zarzavaturi si fructe, mai ales asupra cancerului de colon si rect, portiuni terminale ale tubului digestiv.

   Cancerul a devenit cu siguranta boala de temut a vremurilor noastre si frecventa din ce in ce mai ridicata, la varste din ce in ce mai tinere este ingrijoratoare. De cele mai multe ori se atribuie cancerului cauze total necunoscute, ba chiar o fatalitate biologica, insa ne intrebam : daca a devenit asa de comuna aceasta boala, oare cauza ei nu este si ea una la fel de comuna? Oare nu este legata ea de modul nostru de viata, alimentatia constituind in acest caz unul din factorii direct raspunzatori?




Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului



Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile