eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile splinei

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile splinei

Tumori ale splinei - chisturi splenice - tumori benigne si maligne

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


TUMORI ALE SPLINEI

Tumorile splinei includ urmatoarele categorii:

- tumori chistice neparazitare sau parazitare;

- tumori solide benigne;

- tumori solide maligne primitive (altele decat neoplaziile sistemice ale tesutului limfoid si ale sistemului reticuloendotelial) si secundare  (metastaze splenice);

- pseudotumori inflamatorii.

A. CHISTURI SPLENICE

Cele mai folosite clasificari sunt cele propuse de Altmeier (veche) si Fowler (recenta):

CLASIFICAREA ALTEMEIER


CHISTURI ADEVARATE

PSEUDOCHISTURI (CHISTURI FALSE)

CHISTURI PARAZITARE

CHISTURI NON-PARAZITARE

 

           CHISTURI POSTTRAUMATICE

           CHISTURI DEGENERATIVE

           CHISTURI INFLAMATORII

  - chisturi splenice solitare

  - chisturi splenohepatice

  (multi exclud chisturile pa-

  razitare  din  acesta clasifi-

  care)

- epiteliale:     epidermoide

                        dermoide

- endoteliale: limfangiom

                       hemangiom

                       mezoteliom

                       boala polichistica

CLASIFICAREA FOWLER

CHISTURI PRIMARE

(cu capitonaj epitelial endochistic)

CHISTURI SECUNDARE

(fara capitonaj epitelial, cel putin initial)

 Chisturi seroase congenitale.

 Chisturi traumatice (prin infoliatie).

 Chisturi inflamatorii:

 - prin infoliatie;

 - prin dilatatie (limfangiectazii, boala polichistica).

 Chisturi neoplazice benigne: dermoide, epidermoide,

 limfangioame, hemangioame (cavernoase, capilare).

 CHISTURI TRAUMATICE:  hematice

                                              seroase.

 CHISTURI DEGENERATIVE (lichefierea unor

                                                 infarcte vechi).

 CHISTURI INFLAMATORII.

Clinic exista trei posibilitati de manifestare:

- latenta pina in momentul descoperirii incidentale cu ocazia unui exa­men imagistic efectuat pentru o alta afectiune;

- descoperire clinica a unei splenomegalii singulare cu/fara alte simp­to­me (durere sau greutate in hipocondrul stang, simptome respiratorii,  di­­gestive sau urinare de vecinatate);

- producerea unei complicatii care devine inaugurala din punct de vedere simptomatic (ruptura spontana, hemoragie intrachistica, supra­infectare cu abcedare, mai rar malignizare).

Diagnosticul se pune pe seama explorarilor imagistice (ultrasonografie, to­mo­­densitometrie, examene radiologice clasice, cu substante de con­trast, ale or­ganelor de vecinatate) ce precizeaza caracterele, sediul, di­men­siunile si con­tinutul tumorilor chistice splenice.

Solutia terapeutica optima in caz de simptomatologie prezenta sau com­pli­catii evolutive este reprezentata de splenectomie (rezolvare radicala a afec­tiunii, evitare a complicatiilor, precizare a diagnosticului histopatologic de cer­titudine); in cazul descoperirii in-tamplatoare se opteaza intre supra­ve­ghere cu interventie doar in caz de suspectare a unei complicatii, splenec­to­mie de principiu, sau interventii chirurgicale conservatoare (punctii evacua­toa­re, chistectomii, splenectomii partiale: au dezavantajul ca nu opresc evo­lu­tia bolii si pot genera complicatii).



B. TUMORI BENIGNE SPLENICE

1. Fibromul splenic: consistenta ferma, dimensiuni variabile (2-4 cm), cu­loare alb-cenusie pe sectiune, cu posibile calcificari; rar manifest clinic (du­reri, splenomegalie moderata); posibila complicare (necroza, suprainfectare, cal­cificare completa, generare de HTPo intrasplenica); rezolvare terapeutica prin splenectomie.

2. Hamartomul splenic (numit de Rokitansky „splenom”): malformatie pseudotumorala foarte rara, unica sau multipla, nodulara, relativ bine deli­mi­tata, cu consistenta ferma, culoare rosie-cenusie si dimensiuni variabile (u­neori voluminoasa); posibila asociere in cadrul unei hamartomatoze difuze cu lo­calizari multiple (colon, duoden, intestin subtire), care in cazul aglomerarii familiale se numeste hamartomatoza Peutz-Jeghers; poate fi asimptomatic (descoperit imagistic) sau simptomatic (splenomegalie, hipersplenism, HTPo segmentara); rezolvare terapeutica prin splenectomie (in cazurile simpto­ma­tice).

3. Alte tumori benigne: tumori cu origine neurogena (neurinom, schwa­n­nom), lipom, etc.; sunt rare.

C. TUMORI MALIGNE SPLENICE

1. Tumori maligne primitive:

Clasificare:

- tumori epiteliale (origine in posibile incluzii ectodermice): rare;

- tumori conjunctive (sarcoame cu trei posibile origini: celulele endo­te­lia­le ale sinusurilor splenice, celulele pluripotente primitive mezen­chi­ma­le, sau malignizarea unor hemangioame voluminoase preexisten­te): fi­brosarcoame (fibrosarcom propriu-zis, reticulosarcom), angiosar­coa­me (hemangioendoteliosarcom, limfosarcom), sarcom Kaposi (sarcom hemoragic idiopatic multiplu).

Caracteristici morfopatologice:

- fibrosarcomul: este voluminos, neregulat, alb-cenusiu, cu zone de ne­cro­za hemoragica, determinand splenomegalie, ingrosarea capsulei si aderente la organele vecine;

- angiosarcomul: este tumora unica, policiclica (structura multi­no­du­la­ra);

- sarcomul Kaposi: poate fi izolat sau asociat in cadrul unei afectari cu lo­calizari viscerale si somatice (la nivelul extremitatilor) multiple; po­si­bila asociere cu SIDA; caracterizat histologic prin trei faze evolutive: faza pseudogranulomatoasa, faza de  proliferare fibroblast-angioma­toa­sa si faza de scleroza cu pigmentare hemosiderinica.

Clinictriada caracteristica:

- splenomegalie importanta, neregulata, ferma, dureroasa;

- sindrom cachectizant (pierdere ponderala, ascita, revarsat pleural, etc.);

- sindrom febril (prin necroze intratumorale).

Diagnosticul este sugerat de explorarile imagistice (echografie, CT-scan, angiografie selectiva, eventual cu punctie ghidata si examen cito­lo­gic si/sau histopatologic consecutiv); nu se asociaza modificari hemato­lo­gice peri­fe­ri­ce sau central-medulare.

Stadii evolutive: I (sarcom localizat), II (leucosarcomatoza cu reactie leuce­mi­ca) si III (sarcomatoza generalizata, depasita chirurgical).

Complicatii posibile: necroza tumorala (cu/fara suprainfectare), ruptura tu­mo­rala (cu he­mo­peritoneu si posibila insamantare secundara intraperito­neala).

Tratament: splenectomie (in stadiile I-II), completata cu chimio­radio­te­ra­pie.

2. Metastaze splenice: sunt mult mai frecvente decat tumorile primitive, fiind produse pe cale hematogena sau prin invazie directa de vecinatate; diagnosticul si tratamentul lor se raporteaza la cel al tumorilor primitive de origine.

D. PSEUDOTUMORI  INFLAMATORII ALE SPLINEI

Pot fi confundate cu stadii avansate evolutive ale chisturilor splenice, re­prezentand consecinta unor necroze locale cu origine multipla (trom­bo­ze vasculare intrasplenice, vascularite, hematoame posttraumatice, in­fec­tii lo­ca­lizate intrasplenice cu evolutie trenanta) ce sufera organizare infla­ma­tor-scleroasa cu fibrozare locala.

Sunt formatiuni solide, dure, bine de­li­mitate, cu leziuni inflamatorii de insotire; posibila necrozare hemo­ra­gic centrala sau abcedare.

Diagnostic de certitudine stabilit histo­pa­to­lo­gic.

Rezolvare terapeutica prin splenectomie: precizeaza diagnosticul si evita instalarea posibilelor complicatii (hemoragii intrasplenice, suprainfectari, rupturi splenice).

N.B.! Trebuie mentionat ca splina mai poate fi afectata malign in cadrul ne­o­plaziilor sistemice ale sistemului limfoid si ale sistemului reticulo-histio­citar (limfoame hodgkin-iene sau non-hodgkin-iene, sindroame mie­lo­proliferative, histiocitoza, mielom multiplu, mastocitoza sistemica, etc.).




Alte materiale medicale despre: Bolile splinei



Din totalitatea tumorilor maligne dntratoracice, 85•90% sint reprezentate de cancerul bronhopulmonar primitiv. Incidenta erescinda a acestui cancer, i [...]
a) Iradierea preoperatorie sistematica a cazurilor normal operabile nu mai este decit rareori practicata. Ha avea drept scop reducerea amplorii unei [...]
VITEZA DE CRESTERE A TUMORILOR Oricit ar parea de surprinzator, aceasta crestere poate fi descrisa de legi matematice, caci ea este rezultanta unui a [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile splinei

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile