eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile splinei

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile splinei

Patologia chirurgicala a splinei - anatomie si fiziologia splinei in imagini

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


PATOLOGIA CHIRURGICALA A SPLINEI:

I. SCURT RAPEL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SPLINEI

Splina = organ limfoid abdominal situat in hipocondrul stang, avand func­tii importante in fagocitoza (a elementelor urate perimate, ca si a an­tige­ne­lor straine ajunse in splina), raspunsul imun si citopoieza (rol he­mato­po­ie­tic in viata fetala si ulterior in cazul unor anemii severe si leu­cemii mieloide, rol limfopoietic in viata matura), in acelasi timp reprezentand si un principal depozit sangvin al organismului.

In medie, are o lungime de 12-l4 cm, o latime de 6-8 cm (diametru trans­versal) si o grosime de 3 cm (diametru antero-posterior); greutatea difera in functie de cantitatea de sange depozitat (mai mare in timpul digestiei), fiind in medie de 150-200 g (scade la varste inaintate).




Embriologic, splina incepe sa se dezvolte la sfarsitul primei luni de 838c24i viata intrauterina, cand, in mezogastrul dorsal, prin proliferarea mezenchimului si a epiteliului celomic care il inveleste, apare mugurele (primordiul) sple­nic, care initial este fragmentat, dar ulterior fuzioneaza intr-un organ com­pact (aspectul lobulat al splinei dispare foarte repede).

Splina prezinta o fata diafragmatica (parietala) si o fata viscerala, o mar­gi­ne inferioara si o margine superioara, o extremitate posterioara si o ex­tre­mitate anterioara; fata viscerala prezinta o impresiune gastrica, o impre­siu­ne renala si o impresiune colica, intre care se gaseste hilul splenic ce contine pediculul splenic (vasele si nervii splinei).


Splina este asezata in regiunea cavitatii abdominale delimitata superior de diafragm si inferior de mezocolonul transvers, posterior de stomac (regiune numita clinic „loja splenica”); proiectia la suprafata a splinei se realizeaza prin intermediul diafragmului, al recesului pleural costofrenic stang si, par­tial, al lobului inferior pulmonar stang (axul longitudinal al organului este oblic si paralel cu coasta X; extremitatea posterioara ajunge la coasta IX in vecinatatea coloanei vertebrale, in timp ce extremitatea anterioara coboara pana la coasta XI).

Peritoneul acopera splina in intregime in dublu strat, cu exceptia hilului, un­de peritoneul visceral se uneste cu marginea dreapta a omentului ma­re, for­mand ligamentele gastrosplenic (contine vasele gastrice scurte) si sple­no­re­nal (contine vasele lienale, eventual si coada pancreasului), ce delimiteaza intre ele recesul lienal al bursei omentale. In afara acestor 2 ligamente prin­ci­pale, splina mai are raporturi directe sau indirecte cu: lig. gastrofrenic, lig. frenocolic, lig. splenocolic, lig. splenofrenic, lig. pan­cre­a­to­splenic, lig. pan­cre­a­tocolic si plica presplenica (fald peritoneal ce contine adesea vasele ga­stro­epiploice, fiind situat anterior de lig. gastro­splenic).


Splina este invelita la suprafata de peritoneul visceral ce formeaza tunica seroasa, sub care se gaseste tunica fibroasa numita clasic si capsula splinei.

Capsula este foarte friabila, ca de altfel splina insasi, ceea ce explica ris­cul mare de injurie splenica in cursul manevrelor chirurgicale din veci­natate lipsite de finete; este formata din fibre colagene, fibre elastice si fibre mus­culare netede, ultimele fiind slab reprezentate la om si astfel neputand pro­duce o splenoconstrictie puternica ca la unele specii de mamifere.

Tesutul splenic din interiorul capsulei este numit pulpa splinei. Capsula splenica trimite spre interior tracturi conjunctive numite trabecule splenice, ce formeaza o retea suportiva pentru pulpa splinei si contin vasele tra­be­cu­lare (ramificatii ale vaselor din hil); intre capsula si trabecule se gaseste o re­tea de tesut reticular ce formeaza sche­letul reticular al splinei.


Pulpa sple­nica este impartita in pulpa alba (repre­zentata de tecile limfa­ti­ce periarteriale si foliculii limfatici splenici numiti si corpusculi Mal­pi­ghi, avand rol imuno­lo­gic) si pulpa rosie (reprezentata de si­nu­surile ve­noase splenice si cordoanele splenice Bilroth, cu rol in fagocitoza si de depozit sangvin), regiunea de jonctiune fiind numita zona marginala.

Organizarea pulpei splenice se realizeaza pe baza distributiei vasculare: a. lie­nala se continua cu aa. trabeculare, care, patrunzand in pulpa splinei, se con­tinua cu aa. pulpare (numite si aa. centrale, dau nastere arterelor tecale incon­jurate de reticul splenic ce contine tecile limfatice si foliculii limfatici care formeaza pulpa alba), acestea continuandu-se cu arteriolele penicilate (un tip de arteriole terminale situate in cordoanele pulpei rosii, numite si ar­teriole pre­glumare sau arteriole elipsoidale Schweigger-Seidel deoarece sunt incon­jurate in portiunea precapilara de teci bogate in histiocite si fibro­blas­te) ce dau capilarele glumare (largi) care se continua cu capilarele sinusoi­de si si­nusurile venoase splenice (cavitati largi pline cu sange, inconjurate de tesut bogat in macrofage atasate de reticulul splenic, formand impreuna „cor­doa­nele splenice” ale lui Bilroth, denumirea acestora datorandu-se dis­po­zitiei pa­ra­lele cu axul lung al sinusoidelor pe sectiunile histologice); ur­meaza venule, apoi vene mici, care colecteaza in vv. trabeculare ce se varsa in v. lienala.




Vascularizatia arteriala a splinei este asigurata de a. lienala (sple­ni­ca), ra­mura a trunchiului celiac (poate avea insa origine in AMS sau di­rect in aorta).

A. lienala merge transversal in lungul marginii superioare a pancreasului si variaza ca lungime intre 8-32 cm; la adult are traiect sinuos, prezentand 3 portiuni: suprapancreatica, retropancreatica si prepancreatica.

Da ramuri colaterale pentru pancreas (a. pancreatica dorsala, a. pancrea­ti­ca mare, a. cozii pancreasului), aa. gastrice scurte (5-7 ca numar) si a. gastro­epiploica stanga, tot atatea cai de circulatie colaterala in caz de li­ga­tura a a. lienale.

In majoritatea cazurilor, se termina la aproximativ 4 cm de splina, printr-un trunchi superior continuat cu o artera polara superioara si un trunchi infe­rior continuat cu o artera polara inferioara (uneori exista si un trunchi sple­nic mijlociu).

Pe baza tipului de ramificatie a a. lienale si mai ales a teritoriului de dis­tri­butie, s-a constatat ca exista o segmentatie arteriala a splinei: in 84 % din cazuri exista 2 segmente splenice (superior si inferior), in restul de 16 % exis­tand 3 segmente sau chiar mai multe (segmentele splenice sunt separate prin uri avasculare, insa in practica chirurgicala se opteaza pentru sple­nectomie si nu pentru segmentectomie, datorita riscului mare hemoragic din transa de sectiune).


Drenajul venos al splinei este asigurat de v. lienala, unul din afluentii principali ai venei porte.

V. lienala se formeaza din 2-3 trunchiuri venoase splenice si are traiect rectiliniu, transversal, situat sub cel al a. lienale, la nivelul fetei pos­te­rioare a pancreasului (poate prezenta un sant in parenchimul pancreatic); trece an­terior de AMS, care o separa de aorta.

Primeste ca afluenti v. gastroepiploica stanga, vv. gastrice scurte, vv. pancreatice si v. cardioesofagiana posterioara.

V. lienala prezinta importanta chirurgicala in caz de hipertensiune por­ta­la, servind la realizarea derivatiilor splenorenale (unul din tipurile de derivatii portocave folosite pentru descarcarea sistemului port).

Drenajul limfatic al splinei are originea in tecile limfatice si foliculii limfatici ai pulpei albe splenice si se realizeaza prin vase limfatice care ajung in limfonodulii splenici, pancreatici superiori si celiaci.

Inervatia splinei este asigurata de sistemul nervos autonom prin fibre care provin din plexul lienal ce are origine in plexul celiac si formeaza o retea densa in jurul a. lienale. Majoritatea fibrelor nervoase sunt sim­pa­tice si, actionand asupra musculaturii vaselor, a capsulei si a trabeculelor splenice, produc splenoconstrictie si raspuns vasomotor.

N.B.! In 10-30 % din cazuri s-a notat posibilitatea existentei de spline ac­ce­sorii, fapt explicat prin capacitatea dovedita de toate regiunile me­zen­chi­male invelite de peritoneu de a evolua spre formarea de tesut splenic in cur­sul diferentierii ontogenetice. Ca localizari ale splinelor ac­ce­sorii, au fost no­tate regiunea hilului splenic (75 % din cazuri), coada pan­creasului (20 %), vecinatatea a. lienale, omentul mare, mezenterul, me­zo­colonul transvers, sau chiar gonadele (testicul, ovar) sau regiunea subperitoneala. Dimensiunea splinelor accesorii poate varia intre 0,2-l0 cm, numarul lor putand sa fie egal cu 1 (60 % din cazuri), 2 (20 %), sau chiar mai mare.

N.B.! Splina joaca un rol important si in clearance-ul fagocitic bacte­rian, mai ales pentru bacterii incapsulate cum sunt pneumococii si Hae­mo­philus influenzae, ceea ce justifica antibioticoprofilaxia cu penicilina administrata pana la varsta de 18 ani copiilor splenectomizati.




Alte materiale medicale despre: Bolile splinei



Tumora splenica maligna primitiva este un sarcom. Splenomegalia este importanta. Daca ai certitudinea ca este un sarcom primar, solitar, fara alte loc [...]
Indicatia operatorie este categorica. Procedeul operator va fi adaptat conditiilor anatomice locale, particularitatilor evolutive si complicatiilor pr [...]
Este operatia prin care o splina mobila este repusa si fixata prin diferite procedee in loja ei. Dar, azi splina mobila se rezolva in mod unanim prin [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile splinei

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile