eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Bolile sangelui

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile sangelui

Boli ale sa‚ngelui

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Deoarece sangele este compus din globule rosii, globule albe si trombocite, bolile sangelui se refera la modificarile cantitative si calitative ale acestor elemente sanguine, care constituie partea solida a sangelui. Restul sangelui este format dintr-un lichid (plasma) care contine proteine (albumine, globuline, fibrinogen), grasimi (lipide totale, tngliceride, colesterol), glucoza, saruri minerale, enzime, factori de coagulare etc. Cele mai multe din aceste boli se pot descoperi si diagnostica numai prin analiza microscopica sau biochimica a sangelui. Examenul sangelui (hematologic) este solicitat frecvent si pentru a constata eficienta tratamentului bolilor de sange sau a diferitelor altor boli.

Cresterea numarului de globule rosii (hematii sau eritrocite) se numeste poliglobuiie, iar scaderea acestora sub lorile normale se numeste anemie. De asemenea, anemia se poate constata si prin scaderea concentratiei de hemoglobina, pigmentul care da culoarea rosie a sangelui, ca si prin scaderea hematocritului (scaderea raportului dintre globulele rosii si partea lichida a sangelui).
Cresterea numarului de globule albe (leucocite) se numeste leucocitoza, iar scaderea lor poarta numele de leucopenie. Tot asa cresterea sau scaderea numarului de trombocite se numeste trombocitoza, respectiv tromboci-topenie.

1. Modificari ale globulelor iosii
Globulele rosii sunt formatiuni microscopice care au capacitatea de a transporta oxigenul din aerul inspirat in plamani spre toate celulele corpului. In cazul in care numarul lor scade foarte mult organismul se asfixiaza si moare. Scaderea numarului de globule rosii, a hemoglobinei ori a ambelor elemente este caracteristica pentru anemii.
Printre numeroasele cauze ale anemiilor se mentioneaza urmatoarele:
hemoragia acuta, cu pierderi mari de sange, asa cum se intampla in raniri, traumatisme, dupa tuse sau rsaturi cu sange etc;
• hemoragia cronica, cu pierderi mici si repetate de sange din gura, din nas, din tubul digestiv sau din aparatul genital feminin, care nu alarmeaza pe bolnav, din care cauza acesta nu ia masuri de prevenire si tratare a anemiei;

• distrugerea, topirea (hemoliza) globulelor rosii in interiorul selor sanguine, atat la adult (anemia hemoli-tica) cat si la nou-nascut (icter-hemolitic) ori dupa transfuzii cu sange de alt grup decat al bolnavului. Cauza principala este slabirea invelisului globulei rosii care se sparge foarte usor;
• lipsa fierului necesar la sinteza hemoglobinei din globulele rosii. Aceasta situatie se datoreste pierderii de fier prin hemoragii, lipsei lui din alimentatie sau neputintei organismului de a-l utiliza la formarea sangelui;
• lipsa vitaminei BI2 si a acidului folie (folatului) atat prin absenta lor din alimentatie, cat si datorita neputintei de a se absorbi prin intestine in organism;

intoxicatia maduvei osoase, locul unde se fabrica globulele rosii, prin diferite substante chimice: nitratii, benzenul si alti solventi organici, plumbul, arsenul, bis-mutul, mercurul, unele medicamente etc;
• bolile infectioase microbiene cu streptococ, stafilo-coc, bacilul coli, bacilul Koch, bacili anaerobi;
• bolile parazitare: malaria, parazitii intestinali: panglica (tenia), botriocefalul, ankilostoma etc;
• bolile tumorale: cancere, leucemii care ataca madu osoasa, perturband fabricarea de globule rosii.

Simptomele anemiilor, desi difera de cauza care le-a produs, au si unele caractere comune. Astfel, bolnavul are un aspect palid, galben. Fata, buzele, urechile, palmele sunt mult mai decolorate ativ cu cele ale unei persoane sanatoase. In momentul in care hematiile si hemoglobina scad la jumatate din lorile normale, omul bolnav are senzatia lipsei de aer, de aceea respira mai frecvent si mai greu, are palpitatii. Tot din aceasta cauza inima bate mai repede si bolnavul ameteste cand se ridica in picioare, mai ales dupa ce mai inainte si-a aplecat capul.
Indiferent de cauza anemiei, examenul microscopic al sangelui evidentiaza un numar mai mult sau mai putin scazut de globule rosii, precum si scaderea concentratiei de hemoglobina.

Globulele rosii sunt mai palide, decolorate. De asemenea, lorile hematocritului scad sub 30%, in timp ce viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta. Si alti indicatori, precum forma, marimea, volumul si deformarea globulelor rosii pot ajuta la silirea gradului de anemie. Pe langa acestea, in hemoragia acuta, in sange creste numarul de trombocite si globule albe, iar in raport de cauza anemiei, creste bilirubina din sange, precum si hemoglobina, urobilinogenul din urina.
Tratamentul anemiilor depinde de cauza care le-a produs: oprirea sangerarilor, alimentatie bogata in proteine si vitamine, tratament cu fier, vitamina B,2, combaterea infectiilor, parazitozelor, evitarea intoxicatiilor etc.

Scaderea fierului seric poate arata cauza unor anemii. Aparitia in sange a reticulocitelor (globule rosii tinere) inseamna ca madu osoasa este capabila sa fabrice sange. in unele anemii se constata leucocitoza, cu cresterea celulelor neutrofile.
In anemiile hemolitice, o parte din hemoglobina eliberata prin spargerea globulelor rosii trece prin rinichi si se evidentiaza in urina, iar alta parte se transforma in bilirubina, care creste in sange, si in urobilinogen, care creste in urina.
2. Modificari ale globulelor albe
Se numeste Ieucocitoza cresterea numarului de globule albe (leucocite) din sange si leucopenie cand numarul lor este mai scazut fata de lorile normale.

Exista mai multe categorii de leucocite: neutrofile, eozinofile, monocite, Iimfocite, care in raport cu cresterea sau scaderea lor au primit urmatoarele denumiri:
- Neutrofilie sau neutrocitoza (cresterea proportiei de celule neutrofile). Aceasta se intalneste in infectii micro-biene acute (amigdalita, apendicita, colicistita, cistita, osteomielita, pancreatita, pneumonie, septicemie, meningita, leucemie, cancere digestive, hemoragie, tratament cu cortizon, intoxicatii etc).
- Eozinofilie (cresterea procentului de celule eozinofile). Se intalneste in stari alergice (astm pulmonar, urticarie, eczema, intepaturi de insecte, dupa contactul cu medicamente sau alte substante chimice. Parazitii digestivi, scarlatina, unele leucemii si cancere sunt insotite de eozinofilie.

- Limfocitoza (cresterea procentului de Iimfocite) se constata mai frecvent in mononucleoza infectioasa, hepatita, oreion, tuse convulsi, rubeola, ricela, bruceloza, sifilis secundar, leucemie limfoida.
- Monocitoza (cresterea proportiei de monocite) este cauzata de tuberculoza, bruceloza, salmoneloze, liste-rioza, rubeola, malarie, unele cancere.
- Limfopenia, caracterizata prin scaderea proportiei de Iimfocite, se intalneste in bolile infectioase acute bacteriene (prin cresterea proportiei de neutrofile), in stari alergice de origine medicamentoasa, in hipertensiunea arteriala, diabet, in unele cancere digestive si pulmonare.

Leucocitele au un rol important in lupta organismului contra infectiilor, care se realizeaza prin doua mecanisme:
- prin narea microbilor patrunsi in corp si distrugerea lor;
- prin fabricarea de anticorpi, substante care protejeaza fata de infectii si de otravurile lor.
a) Leucocitozele. Principalele cauze care produc cresterea numarului de leucocite sunt:
• Infectiile microbiene acute sunt cele mai numeroase cauze ale leucocitozei: faringita, amigdalita, otita, sinuzita, scarlatina, erizipelul, pneumonia, apendicita, meningita, reumatismul articular acut, septicemia, abcesele, flegmoanele etc. Numarul leucocitelor depaseste 15.000-20.000 pe mm3 si este insotit si de cresterea proportiei de celule neutrofile.

• Leucemia mieloida acuta se caracterizeaza printr-un numar extrem de mare, de zeci si sute de mii de globule albe tinere, care n-au ajuns la rsta matura. Din aceasta cauza, in pofida numarului lor mare, ele nu au capacitatea de a distruge microbii, iar acestia indeaza rapid organismul provocand infectii grave, repetate. Aceste infectii apar brusc, cu frisoane, febra (39-40A° C), dureri de cap si de articulatii, lipsa poftei de mancare, oboseala, anemie, stare generala rea. Bolnavul este palid, are frecvente hemoragii din nas, gingii, gat, stomac (rsaturi), scaune cu sange sau urineaza cu sange. Cele mai multe infectii sunt localizate la nivelul gurii (gingii, limba, amigdale, dinti) cu marirea ganglionilor din apropiere. Leucocitoza este insotita de scaderea numarului de globule rosii, a trombo-citelor, precum si de scaderea hemoglobinei.

• Leucemia limfoida acuta se manifesta prin aceleasi simptome si modificari sanguine ca si leucemia mieloida. Deosebirea se face la examenul microscopic al leucocitelor care sunt limfociie in proportie de 99%.
• Leucemia mieloida cronica se intalneste cel mai . frecvent. Numarul leucocitelor neutrofile este de zeci si
sute de mii, dar sunt imature. Boala inc pe lent, fara simptome caracteristice, si se dezvolta progresiv. Bolnavul prezinta oboseala la efort, palpitatii, greutate in respiratie, paliditate, dureri abdominale din cauza maririi splinei si ficatului, hemoragie din nas si gura, ganglionii cresc in volum. Pe langa cresterea leucocitelor in sange se constata o scadere a globulelor rosii. Albuminele, globulinele.

acidul uric si fosforul din sange au lori crescute. in urina se gasesc albumina, cristale de acid uric, urati, rezultati din distrugerea leucocitelor.
• Leucemia limfoida cronica prezinta aceleasi simptome ca si leucemia mieloida cronica. La microscop se constata insa limfocite mici in proportie de 90%, scaderea numarului de globule rosii si de trombocite.
b) Leucopeniile. Scaderea numarului de leucocite sub 3000-4000 pe mm3 se intalneste in urmatoarele situatii:
• in unele infectii cu microbi (febra tifoida, febre paratifoide, tuberculoza pulmonara, scarlatina, tularemie) sau cu virusuri (gripa, hepatita, rujeola, rubeola, poliomielita);

• in intoxicatii cu substante chimice (benzen si alti solventi organici, arsen, mercur, dinitrofenol, medicamente);
• in faza ansata a leucemiilor, anemiilor si a altor boli de sange, precum si in distrugerea maduvei oaselor;
• in alergii, dupa diferite medicamente si alimente;
• dupa iradieri cu raze X sau izotopi radioactivi.
3, Modificari ale trombocitelor
Trombocitele au rolul de a contribui la inchegarea sangelui si la oprirea hemoragiei. Scaderea numarului de trombocite (trombocitopenia sau trombopenia) predispune la sangerari ori la imposibilitatea opririi hemoragiilor.

Trombopenia se datoreste fie lipsei de producere a trombocitelor in madu osoasa, fie distrugerii lor in organism. Mai rar trombopenia este ereditara, mostenita de la parinti. Diverse bob, ca leucemiile, boli ale maduvei osoase, ale splinei, unele boli infectioase (hepatita,\" oreion, rubeola, ricela), starile alergice, precum si unele substante toxice ori medicamente, pot scadea numarul de trombocite. De amintit ca uneori simpto-mele hemoragice pot aparea si in situatii cu un numar normal de trombocite, dar lipsite de capacitatea de a opri hemoragia. Acest fapt se datoreste prezentei in circulatia sanguina a trombocitelor tinere, imature.

4. Alte modificari sanguine
Partea lichida a sangelui (plasma) contine o serie de substante cu rol in coagularea (inchegarea) sangelui, numite factori de coagulare. Sangele din sele sanguine nu se coaguleaza datorita acestor factori, dar daca este scos afara la aer el se coaguleaza formand un cheag. impreuna cu trombocitele, acesti factori de coagulare contribuie la prevenirea hemoragiilor din interiorul sau exteriorul corpului.
Dintre cei aproximativ treisprezece factori de coagulare, mai importanti sunt: protrombina, vitamina K, fibrino-genul, calciul.

Scaderea concentratiei acestor factori sau lipsa lor determina reducerea puterii de coagulare a sangelui, cu diferite simptome hemoragice, care se manifesta prin urmatoarele boli si tulburari:
a) Hemofilia este o boala familiala care se mosteneste si care se caracterizeaza prin lipsa de coagulare a sangelui. Boala se intalneste sub doua forme principale:
• hemofilia A, prin lipsa de factor VIII;
• hemofilia B, prin lipsa de factor IX. Hemofilia de tip A se transmite de catre mama si seIntalneste mai frecvent la barbati, uneori chiar din copilarie. Boala se evidentiaza prin hemoragii mai mici sau mai mari, dupa traumatisme (lovituri neinsemnate, caderi, presiuni, striviri, intepaturi, extragerea unui dinte etc). Mai des, hemoragiile se obser la piele (sub piele) producand pete rosietice (echimoze), la mucoase (hemoragia gingiilor, nasului).

Uneori hemoragiile se intalnesc la nivelul articulatiilor si se opresc greu.
Analizele medicale arata o prelungire a timpului de coagulare a sangelui, dar cu timp de sangerare normal. in mod obisnuit, daca pe o lamela de sticla se pune o picatura de sange, aceasta se incheaga in decurs de 10-l2 minute, pe cand in hemofilie timpul de coagulare este mult mai prelungit.
Hemofilia B, care n-ar fi ereditara, se intalneste foarte rar.b) Hipoprotrombinemia inseamna scaderea protrombinei sanguine care este un factor de coagulare. Aceasta situatie are numeroase cauze si este responsabila de unele stari hemoragice, asemanatoare cu cele descrise mai sus. Printre cauze se afla si lipsa vitaminei K. Analizele de laborator arata o prelungire a timpului de coagulare, o prelungire a timpului Howell si a timpului Quick (timpul de protrombina).

c) Fibrinogenopenia (scaderea nivelului de fibrinogen) sau absenta sa din sange determina manifestari hemoragice. Boala poate fi congenitala sau castigata in timpul vietii in urma bolilor de ficat. Cu ajutorul altor factori de coagulare, fibrinogenul care este in stare solubila se transforma in fibrina, o substanta solida ce contribuie la formarea cheagului sanguin. Acesta are rostul de a astupa spartura unui s sanguin si astfel impiedica scurgerea sangelui. Dozarea fibrinogenului in cazuri de hemoragii repetate, mai ales la copii, arata lori mici, sub 2 g%0 Timpul de coagulare a sangelui este prelungit.
In concluzie, cauzele principale care produc defecte de coagulare a sangelui si prin urmare determina sangerari repetate sunt:
• scaderea numarului de trombocite;
• leucemiile;
• tumori si alte boli ale maduvei osoase;
• infectii microbiene grave, cu septicemie;
• lipsa sau scaderea cantitatii de vitamina K si vitamina C din sange;
• intoxicatii cu substante chimice minerale sau biologice si dupa tratamentul cu unele medicamente;
• bolile de ficat (insuficienta) si de rinichi (uremie);
• factori ereditari (hemofilia);
• factori alergici;
• scaderea sau absenta factorilor de coagulare mentionati mai sus;

• dupa tratamente cu substante anticoagulante;
• fragilitatea si ruperea selor sanguine mici (capilarele).



Alte materiale medicale despre: Bolile sangelui

Terapia genica in leucemia mieloida cronica   Nu demult, termenul de “terapie genica”, se refera strict la tratamentul unor boli prin [...]
LEUCEMIA MIELOIDA CRONICA (LMC) I. Introducere Leucemia mieloida cronica (LMC) apartine grupului sindroamelor mieloproliferative. LMC repre [...]
ANEMII HEMOLITICE IMUNE Formarea allo-Ac= raspuns imun normal fata de antigene straine Formarea auto-Ac= stare de boala, se  produc Ac imp [...]

Despre bolile sangelui

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact