HIPOVENTILATIA ALVEOLARA liste prezenta atunci cind PCCh creste peste valorile normale de 37 43 mmllg. in cele mai multe dintre sindroa-mele de hipoventilatie cronica importante din punct de vedere clinic, Pa^o, este 50 80 mmHg.
CAUZE Hipoventilatia alveolara esle intotdeauna (1) o tulburare a sistemului meolic de control respirator. (2) o tulburare a sistemului respirator neuro-muscular sau (3) un defect al aparatului ventilator (elul 96-l).
Hipoxemia poate induce policitemie secundara,
hipertensiune pulmonara,
insuficienta cardiaca dreapta. Schimbul de gaze se inrautateste in timpul somnului, determinind
cefalee matinala, afectarea calitatii somnului, fatigabilitate, somnolenta diurna, confuzie
mintala (. 96-l).
SINDROAMELE DE HIPOVENTILATIE
AFECTAREA ALVEOLARA PRIMARA Cauza necunoscuta; rara; considerata a fi datorata unui defect in sistemul meolic de control respirator; modificarea cheie pentru silirea diagnosticului este acidoza respiratorie fara afectarea muschilor respiratori sau diminuare a mecanicii ventilatorii. Unii pacienti raspund la stimulante respiratorii si supliment de 02.
AFECTAREA SISTEMULUI NEUROMUSCULAR RESPIRATOR Numeroase afectiuni neuromusculare primare produc hipoventilatic cronica (elul 96-l). De obicei, hipoventilatia se dezvolta progresiv, dar acut, iar maladiile respiratorii suprapuse (de ex. bronsite
virale cu obstructia cailor aeriene) pot precipita
insuficienta respiratorie. Astenia diafragmatica este o trasatura frecvent inlilnita. cu ortopnce si miscari abdominale paradoxale in pozitie culcat pe spate. Testele ev identiaza ventilatie maxima voluntara scazuta si presiuni maxime inspiratorii si expiratorii scazute. Tratamentul consta in tratarea afectiunii subiacente. Pentru numerosi pacienti, asistenta venlilatorie noaptea sau intreaga /i esie benefica.
HIPOVENTILAf IA DIN OBEZITATE Obezitatea masiva impune o
sarcina mecanica asupra sistemului respiraior. Un mic procent de obezi patologici dezvolta hipercapnee, hipoxemie si in final policitcmie. hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca dreapta Apneea obstructiva de
somn poate contribui si ea. Majoritatea pacientilor prezinta usoara sau moderata obstructie respiratorie. Tratamentul consta in scadere ponderala. incetarea fumatului si stimulente respiratorii medicamentoase, cum este progesteronul.
APNEEA DE SOMN Prin conventie, apneea este definita ca incetarea respiratiei timp de > 10 s. Numarul minim de episoade per noapte pentru a putea sili diagnosticul este incert, dar majoritatea pacientilor au cel putin 10 1? h de somn. Unii pacienti au apneecentraia. cu pierderea tranzitorie. in cursul somnului- a impulsului neural catre muschii respiratori Marea majoritate au apnee obstructiva, cu
ocluzie a cailor aeriene superioare. Somnul joaca un rol permisiv in colabarea cailor aeriene superioare. Alcoolul si sedativele agraveaza afectiunea. Majoritatea pacientilor au ingustari structurale ale cailor aeriene superioare. Simptomcle sint sforait, somnolenta diurna excesiva, pierderea memoriei si impotenta. Hipoxia nocturna, o consecinta a apneci. poate favoriza aparitia aritmiilor, hipertensiunii pulmonare si insuficientei cardiace drepte.
Diagnostic Necesita observatie nocturna a pacientului. Testul definitoriu pentru apneea de somn obstructiva este polisomnografia nocturna, cupnnzind Stadializarea somnului si monitorizarea respiratorie. Tratamentul este orientat spre cresterea dimensiunii cailor aeriene, cresterea tonusului cailor aeriene superioare si minimalizarea presiunilor de colabare ale cailor aeriene superioare. Pentru unii pacienti s-n dovedit benefica protriptyline (20 30 mg la culcare) sau interventia chirurgicala (uvuiopalatofarirtgoplastic). Scaderea ponderala reduce adeseori gravitatea bolii. Majoritatea pacientilor cu apnec de somn severa necesita presiune aeriana pozitiva continua nazala (C-PAP nazala).
HIPERVENTILATIA
Ventilatie crescuta, producind Pa CO2, < 37 nimHg. Cauzele sini leziuni ale
SNC. acidoza meolica, anxietate, medicamente (de cx. salicilati). hipoxemie, hipogliceniie, coma hepatica si septicemia. Hipcrntilatia mai poate aparea in anumite tipuri de boli pulmonare, in special boli rntcrstitiale si edem pulmonar
