eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile respiratorii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile respiratorii

Gripa si alte boli virale respiratorii

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Gripa si alte boli virale respiratorii

Advertisements


GRIPA
Virusurile gripale, membre ale familiei Orthomyxoviridae, cuprind tipurile A, B, si C. Virusurile Influcnza tip A au subtipuri impartite dupa antigene:
hemaglutinina de suprafata (H)si ncuraminidaza (N). Tulpinile sint denumite dupa locul de origine, numarul izolatului, anul de izolare si (pentru virusul gripal A) sublip. Gcnomul virusului gripal tip A este segmentai, conslind din opt segmente de ARN monofilar; aceasta caracteristica duce la o Frecventa mare de rearanjare a genelor.
EPIDEMIOLOGIE Epidemiile de gripa apar practic in fiecare an. cu toate ca amploarea si gra\ itatea lor riaza foarte mult. Epidemii localizate apar la interle riabile, de obicei la fiecare 1 3 ani. in timp ce epidemiile globale sau pandemiilc au aparut aproximativ la 10 15 ani, incepind cu pandemia din 1918 1919. Cele mai severe si mai extinse epidemii sint produse de virusul gripal A, datorita capacitatii antigenelor sale de a se modifica. Variatiile antigenice majore, denumite deviatii antigenice, sint probabil rezultatul re-aranjarii segmenteloi intre tulpinile virale, ceea ce conduce la o exprimare diferita a antigenelor H si/sau N. Variatiile minore, denumite deritii antigenice, rezulta probabil din mutatii punctiforme. in infectiile umane, au fost identificate trei antigene H majore(II1. H2 si Hi) si doua antigene N (NI si N2). Epidemiile de gripa A incep brusc, sint maxime la 2 3 saptamini, dureaza in general 2 -3 luni si adeseori se sting rapid. Aceste epidemii au loc aproape exclusiv in cursul lunilor de iarna in emisferele nordica si sudica. Epidemiile de gripa 13 sint in general mai putin extinse si mai putin severe. Antigenele II si N ale virusului gripal B cunosc riatii mai putin frecvente si mai putin ample. Epidemiile de gripa B au frecventa cea mai marc in scoli si unitati militare. Virusul gripal C pare a produce infectii subclinice: in populatia generala, prelenta anticorpilor este mare. dar virusul este rareori asociat cu boli la om.



MANIFESTA‚RI CLINICE Gripa se caracterizeaza prin debut brusc, cu febra, cefalee. frisoane, mialgii, stare generala alterata, tuse si dureri in git. In gripa necomplicata. afectiunea acuta dispare dupa 2 5 zile. si majoritatea pacientilor sint vindecati dupa o saptamina.
Problema majora pusa de gripa este reprezentata de complicatiile sale, cea mai frecventa dintre acestea fiind pneumonia pneumonie primara virala, pneumonie secundara bacteriana sau pneumonie mixta virala si bacteriana. Pneumonia gripala primara este cea mai rara. dar cea mai gra; starea de defervescenta nu apare si pacientii dezvolta progresiv dispnee si tuse cu sputa redusa. In final, poate aparea cianoza. Radiografia toracica evidentiaza infiltrate mterstitiale difuze si/sau sindrom dedetresa respiratorie acuta Pacientii cu boli cardiace. in special cei cu stenoza mitrala, para fi predispusi sa dezvolte pneumonie gripala.
Semnul caracteristic pneumoniei secundare bacteriene este reaparitia febrei, insotita de tuse producti si senine fizice de condensare pulmonara, la un pacient la care boala se ameliorase dupa 2 3 zile de la gripa acuta. Patogenii cei mai frecventi sint Streplococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus si Ilacmiiphilus influenzae. Pacientii cu risc special pentru aceasta complicatie sini persoanele in virsta sau bolnavii cu boli pulmonare sau cardiace cronice.
Complicatiilecxtrapulmonarcsintsindromul Reye. miozila. rhabdomioli/a si mioglobinuria. Encefalita, mielita transversala si sindromul Guillain-Barre au fost asociate cu gripa, clar rolul etiologic al virusului gripal nu a fost silit. Sindromul Reye apare la copin in virsta de 2 16 ani, ca o complicatie gra a gripei B sau mai rar a gripei A sau a infectiei cu virus ricelo-zosterian. Sindromul debuteaza cu I 2 zile de greturi si rsaturi, urmate de simplome SNC, inclusiv modificari ale statusului mental, care ria/a de la letargic la coma si pol cuprinde delir si convulsii. Sint frecvente nivele serice crescute de transaminaze, concentratii serice crescute de uree si hepatomegalia: nivelele serice de bilirubina sint de obicei normale. S-a obsert o asociere epidemio-logica intre aparitia sindromului Reye si ingestia de aspirina.
DIAGNOSTIC CJripa poate li diagnosticata in cursul fazei acute prin izolarea virusului din exsudat faringian, spalatura nasofaringiana sau sputa, in culturi tisulare, la 48 72 h dupa inoculare. Anligenele virale pot li detectate ce mai devreme, prin tehnici de imunodiagnostic in culturi tisulare sau in celule nasofaringiene exfoliate obtinute prin spalaturi, cu toate ca aceste tehnici sint mai putin sensibile decit izolarea virusului. Infectia acuta se poale diagnostica retrospectiv prin cresteri de patru ori sau mai mult ale litrului de anticorpi inhibitori ai hemaglulininci sau fixatori de complement sau prin cresteri semnificative ai anticorpilor KLISA. intre perioada acuta a bolii si 10-l4 zile de la debut.




TRATAMENT Sl PROFILAXIE Tratamentul gripei necomplicate vizeaza numai ameliorarea simptomatica; la copii (sub 18 ani) se vor evita salicilatii. datorita posibilei asocieri a utilizarii lor cu sindromul Reye. Amanladina reduce cu 50% durata simplomelor sistemice si respiratorii, daca se administreaza in decurs de 48 h de le debut in doza de 200 mg/zi p.o., fie timp de 3-5 zile, fie pina la 48 h dupa vindecarea bolii. Amantadina este acti numai pe virusurile gripale A. si. la 5-l0% din pacienti, arc usoare efecte secundare pe SNC (nervozitate, anxietate, insomnie, dificultati de concentrare). Rimantadina. un medicament experimental care este un analog apropiat al am;lntadinei, parc a fi la fel de eficace si arc mai putine efecte secundare pe SNC. Ribavirina a fost raportata ca fiind eficace atit pe virusurile tip A cit si pe cele tip B, daca este administrata in aerosoli, dar este relativ ineficace cind se administreaza oral.
Cea mai folosita metoda de prevenire este ccinarea anuala impotri gripei A si B; se foloseste un ccin inactii din tulpinile care au circulai in anul precedent. Vaccinarea este recomandata la pacientii cu virsta > 6 luni cu afectiuni pulmonare sau cardiosculare cronice, pensionarii institutiilor de ingrijire si asistenta sociala, pacientii cu virsta > 65 de ani, personalul medical si la pacientii eu diabet, boli renale, hemoglobinopatii sau imunosupresie. Vaccinul poale fi administrat la pacienti cu imunosupresie. deoarece este ..mort'". Vaccinurile vii atenuate ("adaptate la rece") impotri gripei A, cu administrare inlranazala, par promitatoare in studiile aflate in lucru asupra adultilor si copiilor. Amantadina si rimantadina sint de asemenea eficace in profilaxia gripei A. dar trebuie administrate zilnic. Amantadina (200 mg zi p.o.) se foloseste cel mai adesea in cursul epidemiilor mai grave decil fusese anticipat; medicamentul poate fi administrat simultan cu ccinul si ulterior, pina cind se formeaza anlicoprii la ccin. in plus. amantadina poate fi utilizata in cursul unei epidemii produse de o tulpina de virus gripal A. care nu a fosl inclusa sau nu a fost bine acoperita. in ccinul anual.



Alte materiale medicale despre: Bolile respiratorii



Aceasta infectie a cailor respiratorii e determinata de un virus ce provoaca febra, dureri de cap, curbatura si o stare de oboseala. Boala contagioasa [...]
Definitie Boala infectioasa si foarte contagioasa specific umana, data de virusurile gripale si caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu febr [...]
Sa incercam sa descriem putin, la modul general, aceasta 'fiinta\" misterioasa. Si aici ne ajuta seminificatia cuvantului: 'virus\" [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile respiratorii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile