eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile respiratorii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile respiratorii

Diagnosticul hidatiozei pulmonare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Boala este determinata de Taenia echinococus, vierme plat, care traieste in intestinul ciinelui si lupului, gazda intermediara fiind omul si unele animale domestioe (bou, porc, oaie). Localizarea pulmonara se situeaza, de obicei, ca frecnta, imediat dupa cea hepatica. imbolnavirea se produce prin ingerarea oualor parazitului. Sint expusi acei care vin in contact cu ciini infestati, pe a caror blana se afla ouale (vinatori, ciobani). Larle ajung in plamini pe cale portala (dupa trarsarea stomacului, intestinului si ficatului) sau pe calea nelor hemoroidale si a cai inferioare.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza (informatii, epidemiologie, profesia bolnavului, contact cu ciini) si pe contextul clinic si paraclinic. Pentru diagnostic, datele clinice au un rol mai sters (fiind necaractaristice sau lipsind), cel mai important renind radiologiei si laboratorului. in formele latente, prima manifestare poate fi data de o complicatie (voinica hidatica, hemoptizie). Tabloul olinic variaza dupa sediul si dimensiunile chistului si dupa cum el este inchis, necomplicat sau deschis, infectat. in chistul necomplicat apare durere toracica locala (daca sediul este cortical), iradiata spre umar sau regiunea cervicala (chist apical) sau in etajul superior abdominal (chist bazai), tuse uscata, adesea precoce, generata de iritatia bronsica sau pleurala (dupa sediul chistului), hemoptizii mici si repetate (mai abundente cind apar tardiv) si eruptii urticariene (mai rar edem Quincke), datorite alergici hidatice. Dispneea este exceptionala (uneori opresiune toracica). Ea se intilneste in chisturile voluminoase, multiple, situate mai ales periferic. Uneori, dispneea are un caracter astmatiform, datorita aceluiasi substrat alergic care intervine si in determinarea urticariei. Este de subliniat apirexia si starea generala putin sau de loc afectata. Semnele fizice lipsesc in chisturile mici, centrale sau juxtahilare, care se descopera doar radiologie. Ele se constata numai in chisturile mai mari (dupa 1•2 ani de evolutie), situate contical (deformatia hemi toracelui respectiv, sub-matitate sau matitate circumscrisa, vibratii vocale si murmur cular diminuate). in general, dupa sediul si volumul chistului si dupa reactia parenchimului pulmonar din cinatate, se pot gasi semne de proces infiltrati v, de sindrom pseudopleuretlc sau tumoral.


Examenul radiologie (la nevoie radiografii si tomografii din diferite incidente) este esential. O opacitate de intensitate supracostala rotunda, omogena, bine delimitata ("trasa cu compasul"), situat in plin parenchim pulmonar, evoca in primul rind chistul hidatic. Localizarea preferentiala este in lobul inferior drept. Uneori, chistul este situat sub peretele toracic sau in contact cu umbra diafragmatlca sau mediastinala. Turtirea imaginii in expiratie si renirea ei la forma initiala in inspiratie (chistul "respira") atesta continutul lichidian al opacitatii (semn insa nepatogno-monic, deoarece mai poate fi intilnit in abcesul pulmonar si in pleu-pezia interlobara). Diagnosticul radiologie este mai dificil cind, din cauza obstacolelor anatomice (chist cortical, paramediastinai), imaginea este deformata (ovoida, in bisac, trefla, piriforma, polilobulara), cind conturul chistului este estompat (ateleetazie pulmonara prin compresiune, reactie inilamatorie perchistica) sau cind chistul este mascat de o pahi-pleurita, de un revarsat pleura! sau de umbra inimii. In chistul fisurat s-au rupt, datorita infiltrarii aerului bronsic in spatiul periohistic si a decolarii membranei hidatice, imaginea radiologica clasica se schimba, capatand aspecte diferite : aspect de pneumochist (caracterizat prin prezenta unei zone clare aerice, hipertransparenite. semilunare, ea o ,.cupa rasturnata" care ocupa polul superior al chistului

• semnul Morquio

• si poate ajunge la un hal ou total, bine vizibil), de cavitate suflata ("balonizata"), prin mecanism de supapa bronsica sau de imagine hidroaerica tipica, cu linia de nil ondulata (datorita resturilor de membrana care plutesc). Imaginea de retentie de membrana, dupa pierderea lichidului hidatic (opacitate neregulata, poligonala) este mai dificil de interpretat. Uneori, imaginile chistice sint multiple (echinococoza secundara unei diseminari bronhogenc sau hematogene), iar alteori in jurul chistului (mai ales a celui evacuat) pot aparea imagini infiltrati neregulate, fugace. In chistul mort si calcificat, imaginea apare impregnata (de obicei partial) cu calcar.
Examenele de laborator permit rar un diagnostic de certitudine, ele trebuind interpretate in contextul clinic si radiologie. Prezenta in sputa (chist rupt in bronhii) sau in lichidul picurai (efractie in cavitatea pleu-rala) de elemente hidatice este concludenta (soolecsi, cirlige de scolecsi sau fragmente de membrana hidatica care, tratata cu hidroxid de potasiu 10%. prezinta benzi paralele caracteristice). Eozinofilia sanguina (mai ales cind depaseste 30%) are importanta, insa nu este constanta.
Testul eozinot'iliei provocate consta din cercetarea eozinofiliei sanguine inainte de intradermoreactia Casoni si dupa 4 zile. Proba este pozitiva, cind diferenta procentajului eozinofilic intre cel de al doilea si primul rezultat este mai mare de 4%. dar si aici pot exista rezultate false (poziti sau negati).
Reactiile imunologice, ca reactia Weinberg-Pirvu (de fixare a complementului), precipitoreactia Fleig-Lisbonne si altele sint putin fidele, fiind negati in majoritatea cazurilor si dind uneori false reactii poziti.
Intradermoreactia Casoni este cea mai valoroasa, dar numai la prirna testare, deoarece sensibilizeaza la antigenul hidatic.
Cele mai bune rezultate se obtin cu lichid hi dati c uman si din chisturile pulmonare fertile de la bovine (trecut prealabil prin filtru Seitz si dupa adaos de fenol 0,25%). Reactia poate fi precoce (dupa 10•15 minute) sau tardiva (dupa 24 de ore). Pot exista false reactii negati (antigen chi, stari oasectice etc.) sau fals-po-ziti (la substanta conservanta, la acei cu tumori maligne, la purtatorii de tenii). In-tradermoit-uictia Casoni permite diagnosticul retrospectiv (ramine pozitiva si dupa ablatia chistului).
Punctia exploratorie este formal contraindicata (risc de rupere a chistului, soc anafilactic, insamintare pleurala).
Cind diagnosticul nu se poate face cu certitudine, se va tine bolnavul in observatie 2•3 saptamini, repetind examenul radiologie si probele de laborator. Toracotomia ramine ultima resursa diagnostica in cazurile dificile, care sugereaza o tumoare maligna. De pe urma ei, bolnavul nu are decit de profitat, fie ca este vorba de chist sau de cancer.
Diagnosticul diferential al hidatiozei pulmonare variaza in functie de aspectul radiologie al chistului (tipic sau atipic), de sediul lui si dupa cum el este unic sau multiplu. in eliminarea diferitelor ipoteze diagnostice se vor aa in dere anamneza, contextul clinic si rezultatele instigatiilor de laborator. Diagnosticul diferential este mai usor cind chistul este voluminos, cu imagine radiologica clasica, situata in plin parenchim pulmonar si, mai greu, cind forma lui este atipica, conturul estompat sau face corp comun cu opacitatea diafragmatica sau mediastinala.
Chistul unic, situat central, trebuie deosebit de o tumoare benigna sau maligna (aceasta la bronhografie, amputeaza bronhiile, nu le refu-
ourA» face chistul hidatic), de o goma sifilitica sau de un tubereulom (intr-un ca/ personal, vazut si de ftiziolog, tuberoulorniul, situat in lobul ior drept, a fost luat drept chist hidatic, diagnosticul precizindu-se a lor).
Chistul central cu impregnare calcara trebuie deosebit de un nodul tuberculos oalcificat, iar cel situat hilar de o adenopatie tuberculoasa calcifioata.
In chistul juxtamediastinal sau plasat pe inima, diagnosticul diferential trebuie facut cu chistul dermoid, anevrismul aortic, limfosarco-mul, reticulosarcomul, boala Hodgkin, cancerul hronsic sau cu chistul pleuropericardic, iar in chistul cortical, cu pleurezia axilara sau a marii cavitati (chist bazai), cu endoteliomul picurai, cu o tumoarea sau un abces costal sati rtebral si cu un neurinom sau neuroblastom.


Chistul supradiafragmatic se va deosebi de o pleurezie inchistata, diafragmatica, de o tumoare a ficatului sau splinei si de o colectie sub-frenica, iar chistul apical de un sindrom Pancoast-Tobias.
stul rupt si infectat, cu imagine hidroaerica, evoca abcesul pulmonar evacuat (in chist lipsesc fibrele elastice), bronsiectazia, empiemul interlobar fistulizat in bronhie si chistul aerian supurat.
stul deschis in pleura (infectat sau neinfeetat) trebuie deosebit de hidro- sau piopneumotorax. Chisturile multiple se deosebesc de metastazele pulmonare oarcinomatoase si mai ales de cele sarcomatoare, prin faptul ca unele imagini sint intacte, altele hidroaerioe, iar altele calcifi-cate si nu dau fenomene generale importante. Echinococoza multipla mai poate uluce (foarte rar) in discutie, cisticeroza pulmonara, in oare insa umbrele radiologice sint foarte mici, ombilicate si foarte numeroase (per-; sonal am vazut un singur caz).
Imaginea neregulata, de retentie uscata a membranei hidatice trebuie deosebita de o scleroza pulmonara parcelara sau de o pahipleurita, iar aspectul poliareolar, cu mici bule aeriene ale chistului, de o pioscle-roza. Chistul hidatic suflat (cind nu se distinge retentia membranei) poate fi confundat cu chistul aerian congenital. Chistul hepatic fistu-lizat in bronhii se elimina pe baza anamnezei, a datelor clinice, a sciri-l tigramei si pneumoperitoneului si pe prezenta bilei in sputa.
Diagnosticul complicatiilor hidatiozoi pulmonare se bazeaza pe loul clinic si pe datele radiologice si de laborator. Fisurarea chistului se manifesta prin vornici hidatice fractionate, iar ruptura lui in bronhii, prin vomica unica, insotita de fenomene asfdxice, urticariene, edemul fetei. Totodata, imaginea radiologica sufera modificarile aratate anterior.
Vomica hidatica apare spontan sau dupa un traumatism toracic sau un efort de tuse. Lichidul "apa de stinca" are gust amar-sarat si contine cule hidatice (ca "boabele de strugure supte"), "nisip hidatic" (format din scolecsi si cirlige) si fragmente de membrana hidatica, rulate, albicioase (ca albusul de ou fiert).
Infectarea si supuratia chistului (poate aa loc si fara ruperea acestuia) determina febra cu mari oscilatii, tuse cu expectoratie purulenta, alterarea starii generale, stergerea conturului imaginii radiologice, aspect hidroaeric, leucocitoza cu neutrofilie. Deschiderea chistului in pleura se traduce prin durere toracica brusca, dispnee, fenomene anafilac-t;ce si semne de hidropneumotorax sau de piopneumotorax (dupa infectarea si supuratia chistului). in lichidul pleural se gasesc elemente hidatice. Exceptional, deschiderea se face in esofag (vomica), mediastin, inima sau in vasele mari (exitus). Reactiile pleurale exsudati de cinatate (in. chistul cortical), atelectazia pulmonara prin compresiune (in chistul voluminos), hemoptiziile si complicatiile tardi (bronsiectazii regionale, tuberculizarea leziunilor perihidatice

• dupa fistulizarea chistului

• simfiza pleurala) se diagnosticheaza pe baza contextului clinic si para-clinic.



Alte materiale medicale despre: Bolile respiratorii



In cele ce urmeaza vor fi prezentate numai tehnicile care utilizeaza antigenii (alergenii) in "starea lor obisnuita", adica testele cutanate si testel [...]
Acest sindrom de hipen-eaetivitate bronsica, observat la persoane cu o predispozitie constitutionala particulara, pune adesea probleme di-ficiile de d [...]
Dispneea reprezinta simptomul major, dar nu patogonomonic, al insuficientei respiratorii. Ea exprima, in primul rind, dar nu obligatoriu, o su fer [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile respiratorii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile