eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile respiratorii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile respiratorii

Anomalii congenitale pulmonare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Acest modul merita a fi cunoscut, deoarece unele malformatii pot fi tratate radical, prevenindu-se astfel complicatiile lor infectioase, hemoragice sau degenerative. in etiologia acestor malformatii pot interveni diversi agenti teratogeni (raze ionizante, virusuri, substante chimice etc).

A. Sechestratia pulmonaraIn aceasta anomalie, o parte din tesutul pulmonar nu comunica cu arborele bronsic (deci este fara loare functionala) si nu primeste scularizatia din artera pulmonara, ci din sistemul aortic. Dupa localizare, sechestratia poate fi intralobara (inclusa in parenchimul pulmonar) sau extralobara (plamin sau lob aberant). Prima forma este cea mai frecventa si poate beneficia de tratament chirurgical. Adesea exista si alte malformatii asociate, extrapulmonare. Tesutul sechestrat se infecteaza si supureaza adesea (episoade febrile cu bronhoree purulenta, vornici repetate), evocind o bronsicctazie sau o supuratie pulmonara sau pleurala.
La examenul radiologie (facut din diverse incidente) se descopera uneori o opacitate rotunda, omogena, pseudotumorala, alteori insa hidro-aerica (cind supuratia s-a deschis intr-o bronhie). Uneori opacitatea este triunghiulara, datorita asocierii atclectaziei segmentelor pulmonare invecinate. Este de retinut ca, de profil, imaginea masei sechestrate are axul oblic in jos si inapoi si este situata in partea postero-inferioara a lobului inferior. Trebuie suspectata sechestratia intralobara cind apare o asemenea imagine radiologica la un adolescent cu manifestari pulmonare inflamatorii, care dureaza de mult timp.
Tomografia arata absenta unei bronhii segmentare, iar angiografia descopera lipsa ramurii corespunzatoare din arborele arterei pulmonare (ea poate opacia artera provenita din sistemul aortic, care iriga teritoriul sechestrat).
Diagnosticul diferential trebuie sa elimine, pe baza contextului clinic si paraclinic, o bronsiectazie sau o supuratie pleuropulmonara. Uneori, diagnosticul de certitudine este obtinut numai operator.


B. Chistul aerian pulmonar

Aceasta malformatie poate fi unica sau multipla, uni- sau bilaterala si de dimensiuni riate (de la chisturi minuscule pina la cele gigante, incompatibile cu viata). Diagnosticul se bazeaza pe aspectul radiologie si pe imuabilitatea lui, pe coexistenta altor malformatii (rinichi polichistic, situs inversus), pe caracterul, uneori familial al anomaliei, pe absenta antecedentelor bronhopulmonare cauzale, pe depistarea radiologica precoce (de la nastere sau in primii ani) si pe latenta si evolutia indelungata (zeci de anii).


Chisturile necomplioate, de dimensiuni reduse si ou sediu profund, pot fi latente clinic. Ele devin manifeste cind se complica (infectie, supuratie, ruptura in pleura, hemoptizii) sau sint voluminoase sau multiple (plaminul polichistic) cind apar dispnee la efort sau de repaus si cianoza de grade diferite. Chisturile gigante pot da bombarea si imobilizarea hemitoracelui respectiv, cu hipersonoriiea, abolirea vibratiilor vocale si a murmurului cular.
Examenul radiologie (de fata, profil, oblic) este foarte important. Chistul de volum mediu (8-10 cm) are caracterele cele mai semnificative. El apare ca o imagine clara, regulat rotunda, cu contur fin, situata in parenchim sanatos. Chisturile in comunicare cu arborele bronsic pot suferi riatii de volum in timpul inspiratiei (diminueaza). Pentru depistarea chisturilor mici (23 mm) si a celor mascate de procesele invecinate este necesara tomografia. Chisturile multiple prezinta aspect de "ciorchine si strugure" sau de "basici de sapun". Ele pot ocupa un lob sau un plamin. Datorita turtirii lor reciproce, ele pot capata uneori forma poligonala (in "fagure"). Chistul gigant (balon) are forma rotunda sau olara si este de obicei unic. Conturul unui chist gigant, care ocupa un plamin este uneori imposibil de decelat, deoarece se muleaza pe peretele toracic. in chisturile infectate apar imagini hidroaerice.

Diagnosticul diferential nu este totdeauna usor. El se bazeaza pe anamneza, pe datele clinice, radiologice, bronhografice, bronhoscopice si de laborator. Chistul voluminos, datorita dispnee, cianozei si sindromului clinic aerian pe care le determina poate sugera pneumotoraxul suofcant, generalizat (acesta insa are debutul brusc, dramatic si prezinta bont pulmonar, colabat in nil) sau pneumotoraxul inchistat (se deosebeste prin unghiul obtuz pe care-l face cu peretele toracic). Emfizemul bulos apare intr-un plamin anterior normal (anamneza radiologica) si se modifica in timp (creste sau scade, isi schimba conturul, pot aparea si alte bule). Caverna tuberculoasa deterjata sau suflata se deosebeste prin contextul clinic si radiologie (leziuni pericavitare), anamneza si prin examenele bacteriologice. Chisturile aeriene infectate si supurate trebuie deosebite, pe baza anamnezei, a datelor clinice si a investigatiilor complementare, de abcesul pulmonar (acesta are pereti grosi, neregulati, exista leziuni pericavitare), bronsiectazie (bronhografia precizeaza), chistul hidatic supurat (orienteaza anamneza, probele biologice), bulele stafiloeocice (dispar la antibioterapie), emfizemul inchistat (are alta imagine radiologica), piopneumotoraxul inchistat (modul de instalare orienteaza) si de caverna neoplazica (aceasta se afla in mijlocul unui proces infiltrativ). Cavernele silicotiee, sarcoidotice, mlcotice, sifilitice vin mai rar in discutie. Hernia difragmatica si diverticulul esofagian au alt loul clinic, iar examenul barifcat precizeaza diagnosticul.
Diagnosticul complicatiilor chistului aerian (hemoptizie care poate in pleura cu pneumotorax, hidrotorax sau hemotorax, atelectazia prin febra, focar pneuomonic, expectoratie mucopurulenta, supuratia, ruptura in pleura, cu pneumotorax, hidrotorax sau hemotorax, atelectazia prin compresiune pulmonara sau bronsica) se bazeaza pe contextul clin paraclinic.



Anevrismul arterovenos pulmonar (angiomul, hemangiomul cavernos, angiomatoza pulmonara)
Varietatea aspectelor anatomice ale acestei anomalii explica diversitatea denumirilor. Se intilneste rar si mai ales la sexul masculin si poate fi solitara sau in cadrul angiomatozei Rendu-Osler, avind uneori caracter familial. Poate fi uneori asimptomatica. Forma clasica se traduce prin dispnee, cianoza, riabila ca intensitate si moment de aparitie (este semn esential, care exprima shunt-ul venoarterial) si hipocr;< . digital. Contrar fistulei arteriovenoase sistemice, unde cresterea i sanguine este proportionala cu cresterea numarului hematiilor, aici exista poliglobulie, hiperviscozitate sanguina, hematocrit 80o/0 (risc de Lromboze). Uneori se percepe freamat si suflu continuu, cu int sistolica la nivelul anomaliei. Hemoptiziile sint frecvente (trebuie c angiomul pulmonar in fata unor hemoptizii recidinte de cauza : murita) ; de asemenea, tulburarile neurologice (cefalee, ameteli, lipotimii), care pot fi datorita anomaliilor sculare cerebrale coexistente, trombo-zei sau unui abces cerebral, favorizat de shunt-ul dreapta-stinga. scurtcircuiteaza barajul pulmonar la infectii. Se pot obser si trom-boze coronariene.
Examenul radiologie (din diverse incidente) arata opacitate lobu-lata sau rotunda, la distanta de nil, situata de obicei intr-unui din lobii inferiori sau mijlociu, mai rar in cei superiori. Vasele aferente si eferente ale pungii anevrismale apar ca niste umbre liniare sau sinuoase, in conexiune cu nilul (imagine "in cometa"). Umbrele pot prezenta pulsatilitate, care creste in inspiratie si diminueaza la proba Valsal.



Alte materiale medicale despre: Bolile respiratorii



De la 3 ani, copilul vorbeste din ce in ce mai bine. Face cu atat mai multe progrese cu cat contactele sale cu ceilalti sunt din ce in ce mai fr [...]
Sarcina poate prezenta dificultati datorita unei proaste insertii a placentei care acopera si obtureaza (partial sau total) colul uterin. Un a [...]
1. Trilogia Fallot este constituita din stenoza pulmonara, defect septal inleratrial si hipertrofia ventriculului drept. Din cauza presiunilor mari [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile respiratorii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile